Decizia nr. 1502/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei și a Decretului privitor la persoanele fizice și persoanele juridice și art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Decretul nr. 32/1954 30 ianuarie 1954 (prevederi anume) pentru punerea în aplicare a Codului Familiei și a Decretului privitor la persoanele fizic…
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 4/1953 4 aprilie 1953 CODUL FAMILIEI
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Doina Suliman - magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 din Decretul nr. 32/1954
pentru punerea în aplicare a Codului familiei și a Decretului privitor la persoanele fizice și persoanele juridice și art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Agripina (Nițu) Vasile în Dosarul nr. 9.950/300/2007 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea criticii de neconstituționalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 31 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 9.950/300/2007, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 din Decretul nr. 32/1954
pentru punerea în aplicare a Codului familiei și a Decretului privitor la persoanele fizice și persoanele juridice și art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Excepția a fost ridicată de Agripina (Nițu) Vasile cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Deciziei civile nr. 255 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a civilă în contradictoriu cu Sandu-Aurel Nițu și Mariea Vasile.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile
art. 5 din Decretul nr. 32/1954
contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2), art. 26 alin. (1) și art. 48 alin. (1), fără a arăta însă în ce constă această contrarietate, iar dispozițiile art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă înfrâng prevederile constituționale ale art. 16 și 21, deoarece "nu există o cale de atac specială împotriva încheierii prin care s-a respins recuzarea".
Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 5 din Decretul nr. 32/1954
pentru punerea în aplicare a Codului familiei și a Decretului privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 31 ianuarie 1954, și cele ale art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul cuprins:
-
Articolul 5
din Decretul nr. 32/1954 : "Dovada că un bun este propriu se va putea face, între soți, prin orice mijloc de probă.
În cazul căsătoriilor încheiate înainte de intrarea în vigoare a Codului familiei, dovada că un bun este propriu se va putea face, de toți cei interesați, prin orice mijloc de probă, chiar față de cel de-al treilea.";
- Art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă: "Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o dată cu fondul."
Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste dispoziții contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 26 alin. (1) privind viața intimă, familială și privată și art. 48 alin. (1) privind familia.
Analizând argumentele formulate împotriva dispozițiilor
art. 5 din Decretul nr. 32/1954 , Curtea constată că acestea sunt critici de nelegalitate și netemeinicie a sentinței de fond, astfel că nu pot constitui veritabile critici de neconstituționalitate. Deoarece autorul excepției nu arată în ce constă contrarietatea textului de lege sus-menționat cu prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2), art. 26 alin. (1) și art. 48 alin. (1), acestea fiind doar enumerate, excepția este inadmisibilă.
De asemenea, Curtea nu poate primi nici critica ce vizează neconstituționalitatea art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă, deoarece aceste dispoziții de lege se circumscriu domeniului de reglementare a procedurii de judecată, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului.
De altfel, autorul excepției solicită modificarea și completarea acestui text de lege, în sensul reglementării unei căi de atac speciale împotriva încheierii prin care s-a respins recuzarea. Or, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta nu poate modifica sau completa dispozițiile de lege supuse controlului. În aceste condiții, și această excepție este inadmisibilă.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 din Decretul nr. 32/1954
pentru punerea în aplicare a Codului familiei și a Decretului privitor la persoanele fizice și persoanele juridice și art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Agripina (Nițu) Vasile în Dosarul nr. 9.950/300/2007 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 noiembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.