Decizia nr. 28/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. 1 și art. 92 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Irinel Marinescu în Dosarul nr. 11.537/225/2009 al Tribunalului Mehedinți - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 20 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 11.537/225/2009, Tribunalul Mehedinți - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. 1 și art. 92 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost ridicată de Irinel Marinescu cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 287 din 19 ianuarie 2010, pronunțată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, în contradictoriu cu Marga Vasile, într-o cauză civilă având ca obiect pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia invocă înfrângerea prevederilor constituționale ale art. 21 și art. 24 alin. (1) și (2), precum și a prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece prin reglementările cuprinse în art. 90 alin. 1 și art. 92 alin. 1 din Codul de procedură civilă este "privat de dreptul de a avea acces la justiție, de a beneficia de un tratament legal în fața legiuitorului, fiind abuzat în exercitarea drepturilor procesuale." Consideră că "instanța de judecată, fără a solicita relații de la Evidența populației privind domiciliul, a emis o sentință nelegală, netemeinică și nulă, conținând o serie de neadevăruri bazate pe acte fictive."

Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 90 alin. 1 și art. 92 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

- Art. 90 alin. 1: "Înmânarea citației și a tuturor actelor de procedură se face la domiciliul sau reședința celui citat. Când acesta are o așezare agricolă, comercială, industrială sau profesională în altă parte, înmânarea se poate face și la locul acestor așezări.";

- Art. 92 alin. 1: "Înmânarea citației se va face personal celui citat, care va semna adeverința de primire, agentul însărcinat cu înmânarea certificând identitatea și semnătura acestuia".

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 privind liberul acces la justiție și ale art. 24 alin. (1) și (2) referitoare la dreptul la apărare, precum și a prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care consacră dreptul la un proces echitabil.

Dispozițiile de lege sus-citate sunt norme de procedură referitoare la citații și comunicarea actelor de procedură, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este stabilită de legiuitor.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, în realitate, este nemulțumit de soluția pronunțată de instanța de judecată. Așa cum rezultă din motivarea excepției de neconstituționalitate, aceasta vizează aspecte ce țin de modul de aplicare a dispozițiilor de lege atacate, care nu pot constitui însă motive de neconstituționalitate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional, fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celei ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. 1 și art. 92 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Irinel Marinescu în Dosarul nr. 11.537/225/2009 al Tribunalului Mehedinți - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 ianuarie 2011.