Decizia nr. 133/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 163-170 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 163-170 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Lorand Farkas în Dosarul nr. 803/119/2009 al Tribunalului Covasna - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.314D/2010.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.350D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 163-167, art. 169 și art. 170 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dan Pârvu jr., Vasile Pârvu, Dan Pârvu sn. și Gheorghe Pârvu în Dosarul nr. 357/1.372/2009 al Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
La dosar, autorii Dan Pârvu și Gheorghe Pârvu au depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată din motive medicale, fără a depune acte doveditoare în susținerea cererii.
Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată.
Curtea, având în vedere cererea formulată, în temeiul dispozițiilor art. 24 din Constituție privind garantarea dreptului la apărare, ale art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă coroborate cu ale
art. 14 din Legea nr. 47/1992 , dispune respingerea cererii, deoarece nu au fost atașate acte doveditoare în susținerea acesteia.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect al cauzelor, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.350D/2010 la Dosarul nr. 2.314D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 21 iunie 2010 și 7 iunie 2010, pronunțate în dosarele nr. 803/119/2009 și nr. 357/1.372/2009, Tribunalul Covasna - Secția penală și Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 163-170 din Codul de procedură penală și, respectiv, art. 163-167, art. 169 și art. 170 din Codul de procedură penală.
Excepția a fost ridicată de Lorand Farkas, Dan Pârvu jr., Vasile Pârvu, Dan Pârvu sn. și Gheorghe Pârvu în dosarele de mai sus având ca obiect soluționarea unor cauze penale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție și dispozițiile art. 11 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane acuzate de un delict de a fi prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal în cursul unui proces, deoarece principiul prezumției de nevinovăție vizează presupunerea rezonabilă că o persoană acuzată este considerată nevinovată ab initio și în orice fază a procesului, până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești. Așa fiind, organul de urmărire penală sau instanța de judecată sunt obligate să nu facă, să nu întreprindă sau să nu accepte nicio acțiune care să prefigureze o oarecare direcție îndreptată împotriva acestui principiu.
Tribunalul Covasna - Secția penală și Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 163 - Măsurile asigurătorii, art. 164 - Organele care aduc la îndeplinire măsurile asigurătorii, art. 165 Procedura sechestrului, art. 166 - Procesul-verbal de sechestru și inscripția ipotecară, art. 167 - Poprirea, art. 168 Contestarea măsurii asigurătorii, art. 169 - Restituirea lucrurilor și art. 170 - Restabilirea situației anterioare, toate din Codul de procedură penală.
Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție și dispozițiile art. 11 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane acuzate de un delict de a fi prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal în cursul unui proces.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece întreaga reglementare referitoare la măsurile asigurătorii este menită să dea eficiență dreptului la un proces echitabil pe parcursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul beneficiind de toate garanțiile procesuale specifice. Astfel, nu se încalcă prezumția de nevinovăție, deoarece instituirea acestor măsuri nu echivalează cu o pronunțare asupra vinovăției învinuitului sau inculpatului. Măsurile asigurătorii au caracter provizoriu, finalitatea lor constând în garantarea executării obligațiilor cu caracter patrimonial, în cazul condamnării inculpatului printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată cu respectarea garanțiilor reglementate de Codul de procedură penală pentru desfășurarea unui proces echitabil, așadar numai dacă instanța de judecată constată vinovăția inculpatului sau a părții responsabile civilmente.
De altfel, împotriva măsurii asigurătorii luate și a modului de ducere la îndeplinire a acesteia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum și orice altă persoană interesată se pot plânge procurorului sau instanței de judecată, în orice fază a procesului penal și orice altă persoană care pretinde un drept asupra lucrurilor ridicate poate cere, potrivit dispozițiilor art. 168 din Codul de procedură penală, stabilirea acestui drept și restituirea.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 163-170 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Lorand Farkas în Dosarul nr. 803/119/2009 al Tribunalului Covasna - Secția penală și de Dan Pârvu jr., Vasile Pârvu, Dan Pârvu sn. și Gheorghe Pârvu în Dosarul nr. 357/1.372/2009 al Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 1 februarie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.