Decizia nr. 341/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 1, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 și art. 257 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de SSIF Broker - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.087/97/2009 al Tribunalului Hunedoara - Secția penală.

La apelul nominal se prezintă personal partea Gheorghe Vesa, iar după strigarea cauzei se prezintă și apărătorul ales, domnul avocat Cristian Duțescu din cadrul Baroului București, pentru următoarele părți: Arabela Berindei, Costache Ilie, Grigore Ciontoș, Lia Ciontoș, Andreea Nadiana Cimpoeșu, Cristian Truță, Ioan Potorac, Corina Sofrazi, Emilia Chitidean, Nicolae Florin Gălan, Valentina Gheorghe, Vasile Gheorghe, Silviu Daniel Stănilă, Viorel Stănilă, Sorin Emanuel Berindei, Elena Pop, Nicolae Baloșin, Marcel Nicolae Jura, Elena Jura, Alina Andreea Jura, Dragoș Andrei Jura, Silvia Aneta Ghenea, Irina Ghenea, Ion Anton, Lia Alexandra Barroso, Virgil Dobrin, Carmen Maria Isabela Bende, Mihaela Ghenea, Gabriela Sîrbulescu și Florian Giurca.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită inclusiv față de părțile lipsă.

De asemenea, la dosar, părțile Monica Negrea, Gheorghe Socaciu, Gyula Millye și Gheorghe Neațu au depus câte o cerere prin care, din motive obiective, solicită judecata în lipsă. În plus, partea Gheorghe Neațu arată că se constituie parte civilă împotriva numitei Adriana Iuliana Constantin și solicită să îi fie comunicate toate actele procesuale, încheieri sau hotărâri la domiciliul menționat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente Gheorghe Vesa, care solicită să i se restituie prejudiciul cauzat.

Domnul avocat Cristian Duțescu solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 6.087/97/2009, Tribunalul Hunedoara - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. 1, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 și art. 257 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de SSIF Broker - S.A. Cluj-Napoca în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale în care se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție, art. 24 referitoare la Dreptul la apărare și art. 124 referitoare la Înfăptuirea justiției, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece, prin posibilitatea introducerii în cauză a părții responsabile civilmente în faza de judecată, dar până la citirea actului de sesizare, permit ca faza de urmărire penală, ca primă fază a procesului penal, să se deruleze cu încălcarea drepturilor procesuale ale acesteia, în principal dreptul de a fi audiată, de a participa la actele de urmărire penală și de a administra probe.

De asemenea, dispozițiile referitoare la procedura prezentării materialului de urmărire penală recunosc obligația organului de cercetare penală de a se pronunța numai asupra drepturilor inculpatului, și nu și asupra drepturilor părții responsabile civilmente, parte care este legitim interesată a-și susține punctul de vedere nu numai asupra acțiunii civile, ci și asupra celei penale, drept recunoscut de altfel de Curtea Constituțională cu prilejul pronunțării

Deciziei nr. 482 din 9 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.200 din 15 decembrie 2004.

Tribunalul Hunedoara - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. 1 cu denumirea marginală Partea responsabilă civilmente, art. 173 alin. 1 cu denumirea marginală Asistența celorlalte părți, art. 250 cu denumirea marginală Prezentarea materialului, art. 252 cu denumirea marginală Cereri noi formulate de inculpat și art. 257 cu denumirea marginală Prezentarea materialului de către procuror, toate din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:

- Art. 16 alin. 1: "Introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie în cursul urmăririi penale, fie în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare.";

- Art. 173 alin. 1: "Apărătorul părții vătămate, al părții civile și al părții responsabile civilmente are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală și poate formula cereri și depune memorii.";

- Art. 250: "După punerea în mișcare a acțiunii penale, dacă au fost efectuate toate actele de urmărire necesare, organul de cercetare penală cheamă pe inculpat în fața sa și:

a) îi pune în vedere că are dreptul de a lua cunoștință de materialul de urmărire penală, arătându-i și încadrarea juridică a faptei săvârșite;

b) îi asigură posibilitatea de a lua de îndată cunoștință de material. Dacă inculpatul nu poate să citească, organul de cercetare penală îi citește materialul;

c) îl întreabă, după ce a luat cunoștință de materialul de urmărire penală, dacă are de formulat cereri noi sau dacă voiește să facă declarații suplimentare.";

- Art. 252: "Dacă inculpatul a formulat cereri noi în legătură cu urmărirea penală, organul de cercetare penală le examinează de îndată și dispune prin ordonanță admiterea sau respingerea lor.

Organul de cercetare dispune prin aceeași ordonanță completarea cercetării penale, atunci când din declarațiile suplimentare sau din răspunsurile inculpatului rezultă necesitatea completării.";

- Art. 257: "Procurorul, primind dosarul, îl cheamă pe învinuit și îi prezintă materialul de urmărire penală potrivit dispozițiilor art. 250 și următoarele, care se aplică în mod corespunzător."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție, art. 24 referitoare la Dreptul la apărare și art. 124 referitoare la Înfăptuirea justiției, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin

Decizia nr. 686 din 12 iunie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 29 iulie 2008, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Codul de procedură penală, statuând că instituirea unui termen până la care, la cerere sau din oficiu, poate fi introdusă în procesul penal partea responsabilă civilmente, și anume până la citirea actului de sesizare, nu este de natură să aducă atingere dreptului la un proces echitabil, deoarece nimic nu oprește pe cel interesat să solicite introducerea în cauză încă din faza de urmărire penală.

Distinct de aceste argumente, care își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, Curtea mai constată că partea responsabilă civilmente răspunde, potrivit art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului. Contrar susținerilor autorului excepției, introducerea acesteia în proces până la citirea actului de sesizare nu echivalează cu afectarea posibilității sale de a se apăra și de a beneficia de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil. Astfel, în temeiul art. 320 din Codul de procedură penală, partea responsabilă civilmente poate formula excepții, cereri sau poate propune efectuarea de probe noi, așadar își poate exercita fără nicio îngrădire dreptul la apărare. De asemenea, potrivit art. 16 alin. 3 din Codul de procedură penală, partea responsabilă civilmente are, în ce privește acțiunea civilă, toate drepturile pe care legea le prevede pentru învinuit sau inculpat și, nu în ultimul rând, poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță, luând procedura din stadiul în care se afla în momentul intervenției.

Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 173 alin. 1 din Codul de procedură penală, Curtea reține că acestea nu contravin sub niciun aspect prevederilor constituționale invocate, cu atât mai mult cu cât prin

Decizia Curții Constituționale nr. 1.086 din 20 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 18 decembrie 2007, a fost constatată neconstituționalitatea acestor prevederi în forma anterioară, întrucât limitau dreptul apărătorului părții responsabile civilmente de a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală ce implica audierea sau prezența părții căreia îi asigura apărarea.

Cât privește critica referitoare la dispozițiile art. 250, art. 252 și art. 257 din Codul de procedură penală, este de observat că acestea privesc procedura prezentării materialului de urmărire penală, procedură care îl vizează în exclusivitate pe inculpat. Faptul că organul de cercetare penală nu are nicio obligație de a proceda în consecință și cu privire la partea responsabilă civilmente nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci cu o încercare de a transforma Curtea Constituțională în legiuitor, situație care, potrivit art. 61 din Constituție și

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu poate fi admisă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 1 și art. 173 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de SSIF Broker - S.A. Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.087/97/2009 al Tribunalului Hunedoara - Secția penală.

2. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250, art. 252 și art. 257 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 martie 2011.