Decizia nr. 310/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 3 și ale art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Asigurare-Reasigurare Ardaf" - S.A. din București în Dosarul nr. 46.580/3/2007 al Curții de Apel București - Secția a V-a comercială și care face obiectul Dosarului nr. 1.434D/2010 al Curții Constituționale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.435D/2010-1.438D/2010, care au același obiect al excepției de neconstituționalitate. Critica a fost formulată de Societatea Comercială "Asigurare-Reasigurare Ardaf" - S.A. din București în dosarele nr. 46.642/3/2007, nr. 46.618/3/2007, nr. 46.633/3/2007 și nr. 46.594/3/2007 ale Curții de Apel București - Secția a V-a comercială.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele mai sus menționate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.435D/2010-1.438D/2010 la Dosarul nr. 1.434D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată în ceea ce privește dispozițiile art. 306 din Codul de procedură civilă și ca inadmisibilă în ceea ce privește prevederile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au fost abrogate prin

Legea nr. 202/2010 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 12 mai 2010, pronunțate în dosarele nr. 46.580/3/2007, nr. 46.642/3/2007, nr. 46.618/3/2007, nr. 46.633/3/2007 și nr. 46.594/3/2007, Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 3 și ale art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Asigurare-Reasigurare Ardaf" - S.A. din București într-o cauză comercială.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 și 53 din Constituție, precum și art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece instituie obligația părților de a-și exercită dreptul de a ataca hotărârea de declinare a competenței într-un termen de 5 zile de la pronunțare, fără a li se da posibilitatea să cunoască motivele hotărârii instanței. Mai mult, art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă prevede sancțiunea nulității recursului dacă nu a fost motivat în termenul legal, ceea ce prejudiciază grav partea, aceasta fiind privată de dreptul la apărare și la un proces echitabil. Astfel, prin instituirea obligației de a motiva recursul în termenul prevăzut este restrâns dreptul părții de a se adresa instanței de control judiciar, prin exercitarea căilor de atac, restrângere care încalcă prevederile art. 53 alin. (1) din Constituție.

Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, legiuitorul instituind, în considerarea unor situații speciale, reguli speciale de procedură și modalități de exercitare a drepturilor procedurale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 158 alin. 3 și ale art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă:

- Art. 158 alin. 3: "Dacă instanța se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. Dosarul va fi trimis instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent, de îndată ce hotărârea de declinare a competenței a devenit irevocabilă.";

- Art. 306 alin. 1: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare și în art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Ulterior sesizării Curții, prevederile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă au fost modificate prin

art. I pct. 20 din Legea nr. 202/2010

privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, și au în prezent următorul conținut: "Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent."

Ca urmare a acestei modificări, la data realizării controlului de constituționalitate și a pronunțării deciziei Curții, art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, în redactarea criticată de autorul excepției de neconstituționalitate, nu mai este în vigoare. Or, potrivit dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta nu se poate pronunța decât asupra dispozițiilor dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, ceea ce exclude exercitarea controlului de constituționalitate asupra unor prevederi de lege eliminate din legislație.

În consecință, în temeiul prevederilor

art. 29 alin. (1) coroborate cu cele ale alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate cu un atare obiect urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate care are ca obiect dispozițiile art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, asupra constituționalității acestor dispoziții, în raport cu aceleași dispoziții constituționale și față de critici similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens sunt, de exemplu,

Decizia nr. 312 din 6 aprilie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 4 mai 2006, și

Decizia nr. 375 din 17 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 mai 2007. Prin deciziile menționate Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, reținând în esență că, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere liberului acces la instanță în substanța sa sau principiilor unui proces echitabil.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția pronunțată anterior de Curte, cât și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Asigurare-Reasigurare Ardaf" - S.A. din București în dosarele nr. 46.580/3/2007, nr. 46.642/3/2007, nr. 46.618/3/2007, nr. 46.633/3/2007 și nr. 46.594/3/2007 ale Curții de Apel București - Secția a V-a comercială.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de același autor în aceleași dosare ale aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 martie 2011.