Decizia nr. 129/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 70 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Județean Constanța în Dosarul nr. 2.951/118/2010 al Tribunalului Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde avocatul Simona-Luminița Sîrbu, pentru primarul orașului Cernavodă, lipsă fiind autorul excepției de neconstituționalitate și prefectul județului Constanța, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului primarului orașului Cernavodă, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, întrucât referendumul prevăzut de dispozițiile de lege criticate ar trebui declanșat prin voința poporului, iar nu de către o instituție publică. Totodată, consideră că dispozițiile de lege criticate sunt lacunare în ceea ce privește procedura de demitere a primarului, deoarece permit luarea unor soluții contradictorii de către prefect, textele având astfel și un conținut ambiguu.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece atât alegerea, cât și demiterea primarului se fac prin referendum, iar celelalte aspecte invocate privesc interpretarea și aplicarea legii de către instanța de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.951/118/2010, Tribunalul Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 70 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de pârâtul Consiliul Județean Constanța într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect obligarea sa la desemnarea unui reprezentant care să facă parte din comisia de organizare a unui referendum pentru demiterea primarului orașului Cernavodă, comisie ce va fi numită prin ordin al prefectului.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, ale art. 120 privind principiile administrației publice locale și ale art. 121 privind autonomia locală, având în vedere că prefectul "are abilitatea de a verifica și dispune discreționar, arbitrar, dacă sunt îndeplinite condițiile de organizare a referendumului pentru demiterea unui primar", ceea ce contravine și principiului separației puterilor în stat prin imixtiunea reprezentantului executivului în activitatea unui reprezentant al autorității publice locale.

Tribunalul Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece din cuprinsul dispozițiilor de lege criticate nu rezultă împrejurarea că prefectul poate aprecia asupra nesocotirii de către primar a intereselor generale ale colectivității locale sau a neexercitării atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului, pentru a discuta despre o imixtiune și o încălcare a principiului autonomiei locale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, deoarece prevederile de lege privind modalitatea de încetare a mandatului unui primar ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia nu reprezintă o încălcare a principiului egalității în fața legi, principiu care nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic identic numai pentru situații egale, iar situațiile în mod obiectiv diferite justifică chiar și din punct de vedere constituțional tratament juridic diferit.

În ceea ce privește celelalte critici de neconstituționalitate, apreciază că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral, inclusiv în ceea ce privește alegerea primarilor. Prin posibilitatea instituită de legiuitor, ca mandatul primarului să înceteze și ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat în condițiile legii, nu se îngrădește dreptul vreunui cetățean cu drept de vot care îndeplinește condițiile cerute de lege de a fi ales și nici nu se aduce atingere principiilor de bază privind administrația publică locală. Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează în situația în care primarul nesocotește interesele generale ale colectivității locale sau nu își exercită atribuțiile conferite de lege, inclusiv a celor în care acționează ca reprezentant al statului, și nu reprezintă o imixtiune a prefectului de natură a încălca principiul autonomiei locale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susținerile părții prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 70 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu următorul conținut: "Mandatul primarului încetează ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, organizat în condițiile legii, conform procedurii prevăzute la art. 55 alin. (3)-(7)."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, ale art. 120 privind principiile administrației publice locale și ale art. 121 privind autonomia locală.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Dispozițiile de lege criticate prevăd posibilitatea ca mandatul primarului să înceteze, înainte de termen, ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat în condițiile legii. Astfel, potrivit

art. 70 alin. (2) și (4) din Legea nr. 215/2001 , referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puțin 25% dintre locuitorii cu drept de vot ai comunei, orașului sau municipiului, ținând cont de nesocotirea de către primar a intereselor generale ale colectivității locale sau a neexercitării atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localitățile componente ale comunei, orașului sau municipiului.

Având în vedere acestea, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu îngrădesc dreptul de a fi aleși al cetățenilor cu drept de vot, prevăzut de art. 37 din Legea fundamentală, și nici nu încalcă principiile de bază ale administrației publice locale și principiul autonomiei locale, ci, dimpotrivă, acestea reprezintă o concretizare a dispozițiilor art. 121 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. Prin urmare, activitatea primarilor trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a instituit în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora.

Totodată, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, principiul autonomiei locale, consacrat la nivel constituțional prin dispozițiile art. 120 alin. (1), nu justifică existența unei autonomii de decizie în afara acestui cadru legal, a cărui respectare este obligatorie (A se vedea

Decizia nr. 252 din 16 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 27 mai 2010).

Cu privire la celelalte susțineri ale autorului excepției de neconstituționalitate, în sensul că textele de lege criticate sunt neclare și dau posibilitatea prefectului de a verifica și a dispune discreționar, arbitrar, dacă sunt îndeplinite condițiile de organizare a referendumului pentru demiterea unui primar, Curtea constată că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, deoarece țin de aplicarea și interpretarea textelor criticate, ceea ce intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 70 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Județean Constanța în Dosarul nr. 2.951/118/2010 al Tribunalului Constanța Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 1 februarie 2011.