Decizia nr. 214/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1114 din Codul civil și art. 589 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Agroindustriale" - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 14.055/63/2009 al Tribunalului Dolj - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și supune analizei plenului Curții Constituționale adresa transmisă de Tribunalul Dolj - Secția civilă, la care a fost anexată o copie a încheierii de ședință pronunțate în data de 3 februarie 2011 în Camera de Consiliu, prin care această instanță a rectificat, din oficiu, încheierea de sesizare a instanței de contencios constituțional, pronunțată în data de 5 februarie 2010.

Astfel, arată că, dintr-o eroare materială, în considerentele și dispozitivul acestei încheieri s-a menționat că "instanța urmează a încuviința cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1114 și art. 1115 din Codul civil, precum și a art. 589 din Codul de procedură civilă", în loc de "instanța urmează a încuviința cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1114 din Codul civil și art. 589 din Codul de procedură civilă", așa cum era corect. Așa fiind, Tribunalul Dolj - Secția civilă învederează Curții Constituționale că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1114 din Codul civil și art. 589 din Codul de procedură civilă.

Reprezentantul Ministerului Public solicită Curții Constituționale să ia în considerare această rectificare și să se examineze excepția de neconstituționalitate așa cum, în mod corect, a fost invocată în fața instanței de judecată.

Curtea, luând act de cele expuse, consideră cauza în stare de judecată.

Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 14.055/63/2009, Tribunalul Dolj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor "art. 1114 și art. 1115 din Codul civil, precum și a art. 589 din Codul de procedură civilă", excepție ridicată de Societatea Comercială "Agroindustriale" - S.A. din Craiova într-o cauză civilă având ca obiect validarea ofertei reale de plată.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 1114 din Codul civil restrâng posibilitatea instituției ofertei reale urmate de consemnațiune doar la obligații care au ca obiect o sumă de bani, indiferent de buna sau reaua-credință a creditorului. Se arată că "prin acest text de lege este lezat dreptul de proprietate al persoanei fizice sau juridice al cărei consimțământ este substituit prin procedură de către debitoare, cu concursul executorului judecătoresc și al instanței de judecată". Așa fiind, apreciază că procedura reglementată de art. 1114 din Codul civil poate avea drept consecință prejudicierea societății, prin diminuarea nejustificată a patrimoniului acesteia, îngrădindu-se discreționar dreptul de proprietate al creditoarei al cărei consimțământ în acceptarea plății este suplinit de către instanța de judecată și debitor, prin intermediul acestei proceduri.

În ceea ce privește prevederile art. 589 din Codul de procedură civilă, autorul excepției apreciază că acestea contravin dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care, independent de regulile stabilite pentru cererea principală, competența aparține în primă instanță judecătoriei, astfel încât părțile nu beneficiază de o procedură justă și echitabilă care să garanteze drepturile lor. În final, susține că art. 589 din Codul de procedură civilă contravine art. 124 și art. 126 alin. (1) din Constituție, în condițiile în care reprezintă o ingerință a părților în activitatea de judecată, ingerință de natură a exclude posibilitatea instanței sesizate cu o cerere de chemare în judecată de a stabili întinderea drepturilor subiective ale părților, buna sau reaua-credință a acestora.

Tribunalul Dolj - Secția civilă și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, în sensul netemeiniciei acesteia.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, apreciază că acestea nu contravin normelor constituționale invocate, fiind totodată conforme și cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum reiese din încheierea de sesizare a Curții, îl constituie prevederile art. 1114 și art. 1115 din Codul civil, precum și cele ale art. 589 din Codul de procedură civilă.

Ulterior sesizării instanței de contencios constituțional, prin Adresa nr. 560 din 25 ianuarie 2011, Tribunalul Dolj - Secția civilă învederează Curții Constituționale că încheierea de sesizare din data de 5 februarie 2010 a fost rectificată, din oficiu, întrucât, dintr-o eroare materială, în considerentele și dispozitivul acestei încheieri s-a menționat că "instanța urmează a încuviința cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1114 și art. 1115 din Codul civil, precum și a art. 589 din Codul de procedură civilă".

Astfel, instanța arată că, în realitate, sunt criticate ca fiind neconstituționale numai prevederile art. 1114 din Codul civil și art. 589 din Codul de procedură civilă, nu și cele ale art. 1115 din Codul civil, așa cum, în mod greșit, a fost menționat.

Ca atare, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate, asupra căruia urmează a se pronunța, îl constituie prevederile art. 1114 din Codul civil și art. 589 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

- Art. 1114 din Codul civil: "1. Când creditorul unei sume de bani refuză de a primi plata, debitorul poate să-i facă oferte reale, și, refuzând creditorul de a primi, să consemneze suma.

Ofertele reale, urmate de consemnațiune, liberează pe debitor; ele, în privință-i țin loc de plată, de sunt valabil făcute, și suma consemnată, cu acest mod, este în rizico-pericolul creditorului.";

- Art. 589 din Codul de procedură civilă: "Cererea ce s-ar putea face înaintea judecătoriei, sau pentru ca să întărească, sau pentru ca să se anuleze aceste oferte și consemnării, se va face prin osebită petiție, după regulile stabilite pentru cererea principală."

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (2) referitoare la ocrotirea și garantarea proprietății private, art. 124 privind înfăptuirea justiției și celor ale art. 126 referitoare la instanțele judecătorești.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că procedura prin care debitorul de bună-credință se poate libera de obligația care îi incumbă față de creditor, în cazul în care acesta din urmă refuză plata, se numește "ofertă reală urmată de consemnațiune" și este reglementată în Codul civil în art. 1114-1121 și în Codul de procedură civilă în art. 586-590. Astfel, procedura ofertei de plată urmată de consemnațiune este subordonată refuzului creditorului de a primi plata ce i se datorează, textul invocat nelăsând loc unei extinderi interpretative.

Curtea reține că această procedură specială presupune două etape: o primă etapă ce începe prin somația prevăzută de art. 587 din Codul de procedură civilă și se încheie prin întocmirea de către executorul judecătoresc a procesului-verbal ce constată neprezentarea creditorului ori refuzul acestuia de a primi suma sau, după caz, primirea plății, și a doua etapă, ce presupune ca, înainte de consemnare, pentru valabilitatea acesteia, să se comunice creditorului o nouă somație, conformă cu art. 1116 din Codul civil.

De asemenea, Curtea constată că legiuitorul, prin art. 1114 alin. 2 din Codul civil, reglementează ofertele reale urmate de consemnațiune ce liberează pe debitor și țin loc de plată numai dacă sunt valabil făcute, subordonează prin aceasta, în mod imperios, validitatea ofertelor formelor enunțate de lege, astfel că buna-credință a debitorului, oricât de manifestă ar fi, nu poate îndeplini lipsa vreuneia din ele. În acest sens, art. 1115 din Codul civil stabilește condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca ofertele să fie valabile. Oferta reală urmată de consemnațiune eliberează pe debitor ca și cum ar fi plătit însuși creditorului; riscurile, în ceea ce privește bunul consemnat, trec asupra creditorului, iar curgerea dobânzilor este oprită, potrivit art. 1114 alin. 2 din Codul civil. Pentru ca debitorul să fie efectiv eliberat, el trebuie să consemneze efectiv suma datorată; oferta singură nu are niciun efect în ceea ce privește stingerea datoriei.

Potrivit art. 589 din Codul de procedură civilă, indiferent de valoarea sumei consemnate, cererea făcută de debitor pentru confirmarea validității plății ori prin care creditorul solicită anularea ofertei și consemnațiunii, este de competența judecătoriei, ca primă instanță. În lipsa unui text care să prevadă altfel, competența teritorială aparține judecătoriei de la domiciliul pârâtului. Aceste prevederi legale se referă la competența și la procedura de confirmare sau de contestare a ofertelor de plată și a consemnațiunilor, ele confirmând dreptul oricărei persoane interesate de a contesta oferta făcută de debitor și însăși consemnațiunea sumei datorate. Contestarea plății sau a consemnațiunii se va face printr-o cerere separată, astfel încât persoana interesată, cel mai adesea creditorul, nu va putea recurge la o simplă apărare sau excepție în cadrul procedurii execuționale, ci va trebui să formuleze o cerere distinctă, care se va soluționa potrivit regulilor de drept comun.

Curtea reține că reglementarea criticată reprezintă norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea competenței instanțelor și a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ținut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituțional.

Textele de lege criticate nu contravin dreptului părților de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime, de a beneficia de un proces echitabil și de judecarea acestuia într-un termen rezonabil și nici principiului constituțional conform căruia proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1114 din Codul civil și art. 589 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Agroindustriale" - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 14.055/63/2009 al Tribunalului Dolj - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 februarie 2011.