Decizia nr. 243/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. (3) și

art. 261 alin. (5) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Despina-Elena Dumitrașchievici în Dosarul nr. 6.189/285/2009 al Judecătoriei Rădăuți.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, precum și faptul că modul în care a fost motivată excepția nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 6.189/285/2009, Judecătoria Rădăuți a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. (3) și

art. 261 alin. (5) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății.

Excepția a fost ridicată de Despina-Elena Dumitrașchievici cu prilejul soluționării unei acțiuni în contencios administrativ și fiscal având ca obiect o contestație la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că obligația pensionarilor care desfășoară și o activitate producătoare de venit de a contribui la fondul de asigurări sociale de sănătate aduce atingere libertății individuale și siguranței persoanei, vieții private și ocrotirii sănătății. În acest sens, arată că de-a lungul efectuării stagiului de cotizare până la pensionare a cotizat la sistemul public de asigurări sociale de sănătate, astfel că după pensionare nu se mai justifică plata acestei contribuții. De asemenea, consideră că obligația persoanelor care desfășoară activități liberale de a contribui la sistemul public de pensii reprezintă o îngrădire a libertății de alegere.

Judecătoria Rădăuți apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă și jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 215 alin. (3) și

art. 261 alin. (5) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 215 alin. (3): "Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și persoanelor care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente."

Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate, dispozițiile

art. 215 alin. (3) din Legea nr. 95/2006

au fost modificate prin

art. VIII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2010

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010, păstrându-se însă soluția legislativă criticată, sub următoarea redactare: "Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, venituri din agricultură și silvicultură, venituri din cedarea folosinței bunurilor, din dividende și dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală sau alte venituri care se supun impozitului pe venit sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de asigurare declarații privind obligațiile față de fond."

Dispozițiile

art. 261 alin. (5) din Legea nr. 95/2006

au următoarea redactare: "Persoanele prevăzute la art. 257 și 258 au obligația de a pune la dispoziția organelor de control ale ANAF sau ale caselor de asigurări, după caz, documentele justificative și actele de evidență necesare în vederea stabilirii obligațiilor la fond."

Deși autorul excepției nu indică expres dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, din motivarea excepției de neconstituționalitate Curtea apreciază însă că sunt avute în vedere dispozițiile art. 26 și 34 din Constituție referitoare la viața privată și ocrotirea sănătății.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că motivarea acesteia pornește de la premisa existenței unei interdependențe a sistemului public de pensii cu sistemul de asigurări sociale de sănătate. Astfel, autorul excepției consideră că, fiind pensionar, nu se mai justifică plata contribuției la sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Față de aceste susțineri, Curtea reține că cele două sisteme de asigurări sociale amintite sunt independente unul față de celălalt, calitatea de asigurat în fiecare dintre acestea dând naștere unor drepturi și obligații distincte. Astfel, calitatea de asigurat în sistemul public de asigurări sociale de sănătate dă dreptul la un pachet de servicii de bază în condițiile legii, în timp ce contribuția la fondul public de pensii dă dreptul la pensie, dacă sunt împlinite vârsta de pensionare și stagiul de cotizare. Fondurile celor două sisteme sunt, de asemenea, separate.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate care vizează obligativitatea contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, Curtea reține că această obligație trebuie analizată în legătură cu un alt principiu ce stă la baza acestui sistem, anume cel al solidarității. Astfel, datorită solidarității celor care contribuie, acest sistem își poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistență medicală pentru populație, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate.

Atât principiul obligativității, cât și cel al solidarității reprezintă o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății, precum și a celor care consacră obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor.

În sensul celor arătate este și

Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007.

În ceea ce privește dispozițiile constituționale referitoare la încălcarea dreptului la viața privată, Curtea apreciază că, raportat la conținutul prevederilor de lege criticate, art. 26 din Constituție nu are incidență în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. (3) și

art. 261 alin. (5) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Despina-Elena Dumitrașchievici în Dosarul nr. 6.189/285/2009 al Judecătoriei Rădăuți.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 februarie 2011.