Decizia nr. 333/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) lit. b) și ale

art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Alexur" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 18.498/197/2009 al Judecătoriei Brașov.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 18.498/197/2009, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) lit. b) și ale

art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de petenta Societatea Comercială "Alexur" - S.R.L. din Brașov într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate ar fi constituționale numai în măsura în care ar exista posibilitatea de a achita în termen de 48 de ore jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ și dacă prin cuantumul amenzii aplicate nu s-ar aduce atingere nivelului de trai decent al personalului societății comerciale. Astfel, într-un stat democratic și social, amenda contravențională prezintă un aspect preventiv și, tocmai în acest sens, ca primă sancțiune există avertismentul, însă această modalitate de sancționare nu este prevăzută de textele de lege criticate. Totodată, nu este prevăzută nici posibilitatea achitării în termen de 24 de ore sau 48 de ore a jumătate din cuantumul amenzii, ceea ce reprezintă aspectul educativ al sancțiunii. Or, o amendă între 8.000 și 10.000 lei aplicată pentru un operator economic care își "desfășoară activitatea pe o masă din piață sau pe o tarabă, cu activitate dependentă și influențată de vreme, de condițiile meteorologice și care abia poate să-și realizeze un venit [...] la nivelul minim pe economie", aduce o atingere gravă art. 47 din Constituție referitor la nivelul de trai decent, cu atât mai mult cu cât nu există nici posibilitatea de a achita jumătate din cuantumul acesteia într-un termen stabilit.

Judecătoria Brașov consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3) și art. 47 din Constituție, deoarece măsurile sancționatoare dispuse de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

vizează apărarea intereselor generale privind respectarea legislației fiscale, fiind justificate de imperativul protejării interesului social și al ordinii de drept, aceasta îndreptățind adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare și sancționare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative. Dispozițiile de lege criticate reprezintă norme coercitive, instituind sancțiuni contravenționale pentru operatorii economici care nu respectă dispozițiile legale incidente în materie, iar stabilirea unor contravenții și sancționarea cu amendă, respectiv cu suspendarea activității operatorului economic, reprezintă o opțiune a legiuitorului care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. b) și ale

art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005.

Prin

art. V pct. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 47/2007

privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 31 august 2007, s-a prevăzut că în titlul și în cuprinsul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 , sintagma "agenți economici" se înlocuiește cu sintagma "operatori economici".

Dispozițiile

art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

au fost modificate prin articolul unic pct. 4 din

Legea nr. 52/2009

pentru aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 47/2007

privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 7 aprilie 2009.

În prezent, dispozițiile criticate au următorul cuprins:

- Art.11 alin. (1) lit. b): "Amenzile pentru contravențiile prevăzute la art. 10 se aplică operatorilor economici, cu excepția celor prevăzute la art. 10 lit. d), astfel: [...] b) faptele prevăzute la art. 10 lit. a), b), h^1), i), j), l) și m) se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei;";

- Art. 14 alin. (1): "Neîndeplinirea obligației operatorilor economici prevăzuți la art. 1 de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale la termenele prevăzute la art. 6 atrage și suspendarea activității unității până la momentul înlăturării cauzelor care au generat aceasta."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 47 din Constituție privind nivelul de trai.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat în numeroase cazuri asupra constituționalității acestora, în raport cu critici similare.

În acest sens, cu titlu exemplificativ, prin

Decizia nr. 506 din 27 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 25 iunie 2010, Curtea a reținut că sancțiunile contravenționale prevăzute de aceste texte de lege sunt justificate de imperativul protejării interesului social și al ordinii de drept, prin adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare și sancționare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală.

Totodată, prin

Decizia nr. 1.255 din 25 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 25 februarie 2009, Curtea a reținut că stabilirea unei contravenții și sancționarea acesteia cu amendă reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate reprezintă norme coercitive, instituind sancțiuni contravenționale pentru agenții economici care nu respectă dispozițiile legale referitoare la justificarea sumelor de bani găsite la punctele de vânzare aparținând agenților economici. Consecința încălcării acestor dispoziții legale o constituie confiscarea sumelor a căror proveniență nu poate fi justificată.

Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

În plus, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit și de faptul că textele de lege criticate nu prevăd posibilitatea de a achita în termen de 48 de ore jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ și că nu prevăd, ca primă sancțiune, avertismentul.

Or, o asemenea critică nu reprezintă o problemă de constituționalitate a textelor criticate, ci ea vizează o completare a acestora, ceea ce nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, ci a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării, în conformitate cu art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) lit. b) și ale

art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Alexur" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 18.498/197/2009 al Judecătoriei Brașov.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 martie 2011.