Protocolul din 4 martie 2011

În baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Gyula, pe teritoriul Republicii Ungare, în perioada 28 februarie-4 martie 2011, sesiunea a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare.

Au participat:

Delegația părții române:

Dan Cârlan

- împuternicit guvernamental

David Csaba

- supleant al împuternicitului guvernamental

Ovidiu Gabor

- supleant al împuternicitului guvernamental

Anna Peter

- secretar pentru ape de frontieră al

Comisiei hidrotehnice

Dr. Victor Popescu

- șeful Subcomisiei de calitate a apei

Dorin-Octavian Corcheș - expert

Valentina Ungureanu

- expert

Delegația părții ungare:

Dr. Kling Istvan - împuternicit guvernamental

Kovacs Peter

- supleant al împuternicitului guvernamental

Domahidy Laszlo

- secretar pentru ape de frontieră al Comisiei

hidrotehnice

Dr. Fekete Endre - șeful Subcomisiei de calitate a apei

Galbats Zoltan

- șeful Subcomisiei de gospodărirea apelor și

hidrometeorologie

Bak Sandor

- expert

Luczi Gergely

- expert

Comisia a stabilit următoarea ordine de zi:

I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului sesiunii a XXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (denumită în continuare Comisie), semnat la Târgu Mureș la 16 aprilie 2010

II. Diverse

I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului sesiunii a XXI-a a Comisiei

I.1. Activitatea Subcomisiei ad-hoc pentru armonizarea regulamentelor în vigoare cu Acordul hidrotehnic și elaborarea de noi regulamente, conform cap. III art. 11 paragraful 14 din Acord.

I.1.a. Comisia constată:

- Subcomisia ad-hoc a avut o întâlnire la Fântânele (Cluj), în perioada 31 ianuarie-4 februarie 2011.

- Subcomisia ad-hoc a continuat analiza stadiului verificării și reînnoirii regulamentelor existente și elaborarea noilor regulamente, în conformitate cu programul care reprezintă anexa nr. 6 la Protocolul sesiunii a XVI-a a Comisiei, rezultând următoarele:

● La "Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă":

- Anexele nr. 2 și 3 la acest regulament nu sunt încă finalizate deoarece experții părților au puncte de vedere diferite cu privire la delimitarea sectoarelor anumitor cursuri de apă ce intră sub incidența regulamentului.

- La întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor care s-a desfășurat la Balmazujvaros, în perioada 9-13 noiembrie 2009, s-a convenit delimitarea sectoarelor pe care se va aplica regulamentul pentru cursurile de apă Tur, Someș, Crasna, Crișul Negru și Crișul Alb.

- Este necesar să se continue discuțiile și să se stabilească delimitarea sectoarelor pe care se va aplica regulamentul pe râurile Barcău, Crișul Repede, Teuz, Ciohoș, Cigher și Mureș.

Subcomisia ad-hoc propune ca, la următoarea întâlnire a Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, experții părților să prezinte câte o argumentare tehnică detaliată asupra punctelor de vedere exprimate în procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei desfășurate la Târgu Mureș în perioada 22-26 noiembrie 2010 și să analizeze dacă acestea au efecte asupra regulamentului.

● La "Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de ape interne":

- Subcomisia ad-hoc constată că experții Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor au întocmit îndrumarul de completare unitară a anexelor nr. 2 și 5c la Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de ape interne.

- Subcomisia ad-hoc propune ca, pe baza îndrumarului, experții părților să finalizeze anexele nr. 2 și 5c la regulament și să le transmită până la data de 15 mai 2011 secretarilor Comisiei.

● La "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară"

- Subcomisia ad-hoc constată că, în urma analizelor făcute, experții părților propun ca schimbul de date să se facă prin serverele FTP și e-mail. Ca urmare, se vor modifica anexele nr. 4.a, 4.b, 6.a, 6.b și 9 la regulament.

Subcomisia ad-hoc propune Comisiei aprobarea anexelor refăcute.

● La "Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară":

Subcomisia ad-hoc constată că Subcomisia de calitate a apei a propus modificarea art. 5 lit. d, art. 9 și art. 14 lit. b din Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, după cum urmează:

"Frecvența și data prelevării probelor de apă

Art. 5

d) În scopul intercomparării, experții laboratoarelor implicate, ungare și române, se întâlnesc anual la unul dintre locurile stabilite în anexa nr. 1 la prezentul regulament, alternativ pe teritoriul român și ungar, conform celor ce se vor aproba de către Subcomisia de calitate a apelor. Experții prelevă în comun proba de apă în secțiunea stabilită a cursului de apă desemnat, primesc probele sintetice de intercomparare, transportă probele și efectuează analizele independent, în laboratoarele proprii. Rezultatele vor fi transmise în decurs de 3 săptămâni la o instituție independentă, acreditată, care asigură și probele sintetice. După o lună de la efectuarea analizei, experții laboratoarelor se vor întâlni pentru compararea și evaluarea rezultatelor. Concluziile rezultatelor, propunerile privind data și locul acțiunilor de prelevare/analiză comună anuală și de intercomparare se consemnează într-un proces verbal."

"Evaluarea rezultatelor

Art. 9

Pentru evaluarea calității apelor se utilizează cele 24 de rezultate ale analizelor fizico-chimice, bacteriologice și dintre indicatorii biologici clorofila «a», care se efectuează anual, câte 12 de fiecare parte, care se vor înscrie în buletine centralizatoare pe fiecare râu și vor fi transmise reciproc, după cum urmează:

- pentru primul semestru, până la 15 septembrie;

- pentru al doilea semestru, până la 15 februarie.

Pentru evaluarea rezultatelor fizico-chimice, bacteriologice și dintre indicatorii biologici clorofila «a» se utilizează următoarele valori statistice: valoarea minimă, valoarea medie, valoarea maximă, valoarea cu asigurare (în general de 90% percentile). În cazul oxigenului dizolvat se va considera valoarea cu asigurare de 10% percentile, în cazul pH-ului ambele, luându-se în considerare, în acest caz, încadrarea în clasa de calitate cea mai defavorabilă. Datele se vor înscrie în tabelul centralizator cuprins în anexa nr. 6.1 la prezentul regulament. Valorile indicatorilor substanțelor organice specifice, măsurate în apă, vor fi prezentate în același tabel, fără a fi calculate în cazul lor valorile statistice.

Datele referitoare la indicatorii biologici se vor înscrie în tabelele centralizatoare cuprinse în anexa nr. 6.2 la prezentul regulament.

Tabelele centralizatoare cu datele anuale pentru fiecare curs de apă vor fi transmise reciproc de către părți, pe cale electronică, în primul trimestru al anului următor celui analizat."

"Dispoziții finale

Art. 14

b) Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 7, 8 și 9 a-c la prezentul regulament reprezintă parte integrantă din acesta."

Totodată se modifică anexele nr. 5.1, 5.2 și 6.2 la regulament și se abrogă anexa nr. 6.3 a-e.

Subcomisia ad-hoc propune Comisiei aprobarea acestor modificări ale regulamentului, precum și a anexelor refăcute.

● Necesitatea revizuirii și modernizării următoarelor regulamente:

> "Regulamentul privind procedura aplicabilă proiectelor de natură a provoca impact transfrontier", împreună cu "Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinării intervențiilor cu posibil efect transfrontier";

> "Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei hidrotehnice româno-ungare";

> "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transfer de apă și pompări de ape interne", în sensul separării celor două capitole (cap. I "Transfer de apă" și cap. II "Pompări de ape interne") în două regulamente diferite.

- Subcomisia ad-hoc propune împuterniciților să analizeze cele de mai sus și să înainteze problemele subcomisiilor spre rezolvare.

- Subcomisia ad-hoc a analizat procedura de intrare în vigoare a anexelor care cuprind datele de identificare ale organelor hidrotehnice teritoriale competente care răspund de aplicarea regulamentelor și propune ca informarea operativă referitoare la orice schimbare în datele de identificare să se facă imediat prin schimb de scrisori la nivelul secretarilor.

Anexele vor fi modificate de către fiecare parte și se vor aplica imediat, urmând a intră în vigoare după aprobarea lor la următoarea sesiune a Comisiei.

I.1.b. Comisia hotărăște:

- Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei ad-hoc, semnat la Fântânele (Cluj) la 4 februarie 2011.

- Se aprobă modificarea anexelor nr. 4a și 4b la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară", care reprezintă anexa nr. 1 la prezentul protocol.

- Se aprobă modificarea anexelor nr. 6a și 6b la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară", care reprezintă anexa nr. 2 la prezentul protocol.

- Se aprobă modificarea anexei nr. 9 la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară", care reprezintă anexa nr. 3 la prezentul protocol.

- Se aprobă modificarea art. 5 lit. d), art. 9 și art. 14 lit. b) ale "Regulamentului pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară".

- Se aprobă modificarea anexei nr. 5.1 la "Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară", care reprezintă anexa nr. 4 la prezentul protocol.

- Se aprobă modificarea anexei nr. 5.2 la "Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară", care reprezintă anexa nr. 5 la prezentul protocol.

- Se aprobă modificarea anexei nr. 6.2 la "Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară", care reprezintă anexa nr. 6 la prezentul protocol.

- Subcomisia ad-hoc trebuie să continue activitatea pentru finalizarea regulamentelor.

- Subcomisia ad-hoc trebuie să revizuiască "Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei hidrotehnice româno-ungare".

- Subcomisia de calitate a apelor, Subcomisia de apărare împotriva inundațiilor și Subcomisia de gospodărirea apelor și hidrometeorologie trebuie să revizuiască "Regulamentul privind procedura aplicabilă proiectelor de natură a provoca impact transfrontier" împreună cu "Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinării intervențiilor cu posibil efect transfrontier".

- Subcomisia de apărare împotriva inundațiilor și Subcomisia de gospodărirea apelor și hidrometeorologie trebuie să revizuiască "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transfer de apă și pompări de ape interne", în sensul separării celor două capitole (cap. I "Transfer de apă" și cap. II "Pompări de ape interne") în două regulamente diferite.

- Informarea operativă referitoare la orice schimbare în datele de identificare trebuie să se facă imediat prin schimb de scrisori la nivelul secretarilor. Anexele vor fi modificate de către fiecare parte și se vor aplica imediat. Modificările survenite vor fi aprobate de către împuterniciții guvernamentali la următoarea sesiune a Comisiei.

- Următoarea întâlnire a Subcomisiei ad-hoc va avea loc pe teritoriul Republicii Ungare în semestrul II al anului 2011.

I.2. Activitatea Subcomisiei de calitate a apelor

I.2.a. Comisia constată:

- Subcomisia a avut o întâlnire la Arieșeni (Oradea), în perioada 1-5 noiembrie 2010.

- Conform prevederilor "Regulamentului privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară", experții părților au efectuat în anul 2009, cu frecvență lunară, recoltări de probe de apă din râurile Tur, Someș, Crasna, Barcău, Ier, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb și Mureș.

Evaluarea stării calității cursurilor de apă a fost făcută pe baza analizelor fizico-chimice, biologice și bacteriologice efectuate în anul 2009 de către ambele părți, în conformitate cu art. 9 al regulamentului.

În ceea ce privește calitatea apei, în anul 2009 numărul cazurilor care indică o tendință de îmbunătățire a calității este de 70, iar a celor care indică o tendință de înrăutățire a calității este de 46. Se păstrează tendința generală de îmbunătățire calitativă a apei râurilor care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară.

Evaluarea nu a ținut cont de influența debitului în momentul recoltării.

- Evaluarea calității apelor folosind indicatorii biologici s-a realizat pe baza datelor proprii ale părților.

Conform rezultatelor părții române, încadrarea secțiunilor de frontieră ale râurilor Tur, Someș, Crișul Repede și Mureș după evaluarea finală a rezultatelor biologice se situează în clasa a II-a de calitate - stare ecologică bună, iar în cazul secțiunilor de frontieră ale râurilor Barcău, Ier, Crișul Negru și Crișul Alb se situează în clasa a III-a de calitate - stare ecologică moderată.

Situația cea mai proastă a fost înregistrată în secțiunea de frontieră a râului Crasna, care se încadrează în clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă.

Centralizând rezultatele analizelor biologice ale părții ungare putem trage concluzia că majoritatea cursurilor de apă transfrontaliere se încadrează în clasa a III-a de calitate - stare ecologică moderată, pe când râul Mureș se încadrează în clasa a IV-a de calitate - stare ecologică slabă, iar râul Crasna în clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă.

- Experții părților au analizat rezultatele acțiunii de intercalibrare anuală a laboratoarelor participante, în cadrul întâlnirii desfășurate la Arad (Vârtop) în perioada 5-8 octombrie 2010, și au fost de acord cu cele cuprinse în procesul-verbal încheiat cu această ocazie.

La prelevarea efectuată în data de 24 august 2010 pe teritoriul român, în secțiunea Nădlac a râului Mureș, în cadrul colaborării româno-ungare, au participat două laboratoare din Ungaria și 5 laboratoare din România.

Prelucrarea probelor a fost efectuată independent, în condițiile proprii ale fiecărui laborator.

În scopul creșterii șirului de date statistice, față de practica anilor anteriori, prelucrarea probelor pentru indicatorii chimici generali a fost efectuată și de laboratoarele din Cluj-Napoca, Târgu Mureș, precum și de laboratorul din Deva, aparținând Administrației Bazinale de Apă Mureș.

Evaluarea rezultatelor obținute la analiza probei naturale a fost efectuată pe baza schemei de evaluare z-score (scorul z) de către laboratorul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ocrotirea Naturii și Gospodărirea Apelor de dincolo de Tisa Debrecen (TI-KTVF).

Comparând rezultatele intercalibrării din acest an cu cele de anul trecut se poate constata o îmbunătățire. În cazul intercalibrării din acest an rezultatele laboratoarelor care au efectuat determinări în ambele ocazii prezintă împrăștiere mai mică. Părțile au căzut de acord că sistemul GC-FID este mai puțin adecvat analizei PAH-uri din probe naturale, din cauza selectivității reduse și limitei de cuantificare ridicate.

Pe baza rezultatelor evaluate, toate cele 8 laboratoare au obținut calificativul "foarte bine" în cadrul acțiunii de intercalibrare.

În data de 24 august 2010, în cadrul intercalibrării româno-ungare, laboratoarele au prelevat și probe biologice în secțiunea Nădlac a râului Mureș, în vederea determinării concentrației de clorofilă "a", a numărului de indivizi și a compoziției taxonomice a fitoplanctonului, a abundenței și a compoziției taxonomice a fitobentosului și a macronevertebratelor acvatice.

S-a distribuit câte o probă sintetică (cultură de Scenedesmus), în scopul determinării numărului de unități algale ale fitoplanctonului.

În paralel cu prelevarea probelor s-a efectuat determinarea concentrației de clorofilă cu ajutorul spectrofluorometrului (fluoroprobe) din dotarea laboratorului din Cluj-Napoca.

Rezultatele analizelor au fost evaluate de către experții biologi ai laboratorului din Debrecen. Deși au existat diferențe, valorile indicilor utilizați de către partea ungară și rezultatele evaluărilor finale au diferit doar în mică măsură în cazul tuturor laboratoarelor.

În totalitate, acțiunea de intercalibrare chimică și biologică a laboratoarelor participante poate fi calificată ca fiind de succes.

- Experții biologi au avut o întâlnire la Arad (Vârtop) în perioada 5-8 octombrie 2010.

La întâlnire s-au discutat aspecte privind armonizarea metodologiilor de prelevare, analiză și evaluare a sistemelor de clasificare pentru fitoplancton, clorofila "a", fitobentos și macronevertebrate.

Experții biologi ai părților au schimbat informații (tipologie, indici, EQR-uri etc.) despre metodele naționale.

- În perioada scursă de la sesiunea a XXI-a a Comisiei (Târgu Mureș, 12-16 aprilie 2010) și până la prezenta sesiune nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontalier în înțelesul "Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase, care nu se mai pot evita".

- Pe Canalul Cutaș, la solicitarea părții ungare, în data de 28 iunie 2010, conform sarcinilor stabilite la pct. 7 al procesuluiverbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007, s-a prelevat o probă comună de apă din canalul CC2, în secțiunea situată în amonte de confluența cu canalul Cutaș. Proba a fost împărțită reprezentanților laboratoarelor celor două părți, iar rezultatele analizelor au fost predate Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie.

- Părțile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele aflate în derulare, care au legătură cu activitatea subcomisiei.

I.2.b. Comisia hotărăște:

- Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei, semnat la Arieșeni (Oradea) la 5 noiembrie 2010.

- Să se facă evaluarea rezultatelor analizelor fizico-chimice și biologice din anul 2010, în conformitate cu prevederile "Regulamentului pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară".

- Să se continue activitatea de intercalibrare și să se facă evaluarea acestei activități desfășurate de laboratoarele care participă la urmărirea calității cursurilor de apă care formează sau sunt întretăiate de frontieră.

- Să aibă loc o întâlnire a experților biologi în vederea armonizării metodelor de prelevare, analiză și evaluare a indicatorilor biologici, în cadrul acțiunii de intercomparare a laboratoarelor de frontieră din anul 2011. Tot în cadrul acestei întâlniri experții trebuie să analizeze articolele din "Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară", care reglementează prelevarea de probe fizico-chimice, biologice și microbiologice (secțiune, dată și frecvență), și să facă propuneri pentru eliminarea eventualelor deficiențe.

- Să se facă trecerea în revistă a poluărilor accidentale cu efect transfrontalier, în perioada de după sesiunea a XXII-a a Comisiei.

- Să se preleve în comun o probă în anul 2011 dintr-o secțiune de pe canalul CC2 situată în aval de intersecția cu canalul Cutaș.

- Experții părților să se informeze reciproc în legătură cu proiectele în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

- Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2011 pe teritoriul Republicii Ungare.

I.3. Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor

I.3.a. Comisia constată:

- Subcomisia a avut o întâlnire la Târgu Mureș, în perioada 22-26 noiembrie 2010.

- Subcomisia de apărare împotriva inundațiilor a continuat activitatea de reactualizare a anexelor la "Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă" și la "Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de ape interne".

- Anexele nr. 2 și 3 la "Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă" nu sunt încă finalizate deoarece experții părților au puncte de vedere diferite cu privire la delimitarea sectoarelor cursurilor de apă ce intră sub incidența regulamentului.

- Experții Subcomisiei au întocmit îndrumarul de completare unitară a anexelor nr. 2 și 5c la "Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de ape interne".

- Experții organelor hidrotehnice teritoriale competente ale părților au efectuat în anul 2010 măsurătorile geodezice comune pentru urmărirea modificărilor morfologice datorită influenței pragului de fund de pe râul Crișul Repede din secțiunea km 55+830 și a Barajului cu ace de pe Crișul Alb din secțiunea km 135+165.

- Experții părților au concordat datele și au constatat că în profilele transversale nu s-au evidențiat modificări semnificative.

- Experții părților au informat că în anul 2010 barajul Bekeș de pe râul Crișul Dublu nu a funcționat la nivel ridicat în conformitate cu prevederile "Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekeș la nivel ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant de pe teritoriul român".

- Referitor la analiza formării și scurgerii viiturilor pe râul Barcău, în vederea compensării de către partea română a lucrărilor executate de către partea ungară pe râul Crișul Alb, dig mal drept, experții părților au informat următoarele:

● În anul 2010 pe râul Barcău a fost efectuată o singură măsurătoare simultană de debit la viituri (în data de 22 martie 2010 la Sălard H = 538 cm și Q = 40,2 mc/s, și în data de 23 februarie 2010 la Kismarija, H = 343 cm și Q = 37,8 mc/s).

● Din cauza restricțiilor bugetare nu s-au efectuat măsurători topografice în comun.

Împuternicitul guvernamental al părții române informează că acumularea permanentă Suplacul de Barcău, situată pe râul Barcău, a fost finalizată și pusă în funcțiune în decembrie 2010.

Prin realizarea acestei lucrări se reduce debitul Q(1%) pe râul Barcău în secțiunea Suplacul de Barcău de la 202 mc/s la 100 mc/s. Totodată, efectul acumulării este de reducere a debitului Q(1%) în frontieră de la 450 mc/s la 350 mc/s, cu efecte pozitive pe teritoriul Republicii Ungaria.

Odată cu realizarea acestei acumulări partea română consideră compensate lucrările executate de partea ungară pe râul Crișul Alb.

Împuternicitul guvernamental al părții ungare a luat cunoștință de informarea împuternicitului guvernamental al părții române conform căreia acumularea permanentă Suplacul de Barcău a fost finalizată și pusă în funcțiune în decembrie 2010.

În legătură cu inundațiile produse în anul 2000 pe râul Crișul Alb, care au pus în pericol vieți omenești și bunuri materiale, împuterniciții guvernamentali ai părților constată că situația de criză a fost rezolvată eficient prin colaborarea specialiștilor celor două părți.

Activitatea de apărare împotriva inundațiilor din acea perioadă și investițiile ulterioare făcute de partea română în domeniul prevenirii inundațiilor au fost bazate pe colaborări fructuoase anterioare care pot fi exemple pozitive pentru viitor.

- Experții părților au efectuat în perioada 31 august-14 octombrie 2010 examinarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă și de ape interne, din domeniul de aplicare al acordului, de pe teritoriile celor două țări.

În conformitate cu cele consemnate în procesele-verbale întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundațiilor sunt în stare corespunzătoare.

Totodată, au constat că procesele-verbale întocmite cu ocazia acestor examinări, ca formă și conținut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 a Protocolului sesiunii a XI-a a Comisiei.

Experții părților și-au predat reciproc dările de seamă referitoare la activitatea de apărare împotriva inundațiilor, desfășurată în perioada care s-a scurs de la ultima verificare.

- În cursul anului 2010 transferul de apă pentru beneficiarii Domeniile Hergheliei Mezohegyes (Mezohegyesi Menesbirtok Zrt) și SRL Dombegyhazi Vizgazdalkodasi Nonprofit s-a desfășurat în conformitate cu "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă și pompări de ape interne", pe baza contractelor încheiate de furnizorii Administrația Națională "Apele Române" și Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare.

Volumele de apă transferate în perioada 3-7 mai 2010 au fost:

Pentru Domeniile Hergheliei Mezohegyes - 215.000 mc

Pentru SRL Dombegyhazi Vizgazdalkodasi Nonprofit - 56.400 mc

Total - 271.400 mc

- Referitor la solicitarea părții ungare, formulată în anul 2007, privind posibilitatea suplimentării debitului de apă tranzitat pe canalul Ier (Arad), s-au constatat următoarele:

● Experții părții române au informat că au fost executate lucrări de decolmatare a canalului Ier în intravilanul localității Turnu și a fost schimbată secțiunea conductei sifonului, mărindu-se astfel capacitatea de transport.

● În urma analizei efectuate de experții părții române și ținându-se cont de punctul de vedere al Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, s-a constatat că există posibilitatea suplimentării debitului de apă tranzitat conform solicitării părții ungare.

Experții părților propun să fie verificată capacitatea de transport a canalului de către experții organelor hidrotehnice teritoriale competente prin măsurători de debit în comun, în perioada în care se tranzitează apă prin acesta.

- În anul 2010, partea ungară nu a efectuat pompări de ape interne provenite de pe teritoriul României, ca urmare, partea română nu are de efectuat plăți.

- Părțile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

- Experții părților s-au informat reciproc cu privire la stadiul actual al implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații.

- Experții părților (ANIF și FETIKOVIZIG) au informat Subcomisia că pe râul Crasna, în zona de frontieră, în perioada apelor interne excedentare, atât pe partea română, cât și pe partea ungară au fost inundate suprafețe agricole.

Experții părților propun ca o grupă comună de specialiști să analizeze situația creată în teren și să prezinte Subcomisiei până la următoarea întâlnire propuneri de soluționare a situației.

I.3.b. Comisia hotărăște:

- Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Târgu Mureș la 26 noiembrie 2010.

- La următoarea întâlnire a Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, experții părților trebuie să prezinte câte o argumentare tehnică detaliată asupra punctelor de vedere exprimate în procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei desfășurate la Târgu Mureș în perioada 22-26 noiembrie 2010 și să analizeze dacă acestea au efecte asupra "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă". Totodată trebuie să se continue activitatea de actualizare a "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă" și de finalizare a anexelor.

- Experții organelor hidrotehnice teritoriale ale părților trebuie să finalizeze, pe baza îndrumarului de completare, anexele nr. 2 și nr. 5c la "Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne" până la data de 15 mai 2011 și să le transmită secretarilor Comisiei. După verificarea de către secretarii Comisiei din punct de vedere formal a anexelor transmise trebuie să aibă loc o întâlnire extraordinară a Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, pe teritoriul Republicii Ungare, cel târziu până la sfârșitul lunii iunie 2011. În cadrul acestei întâlniri experții părților vor finaliza anexele nr. 2 și 5 c la "Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne" și vor informa împuterniciții guvernamentali despre rezultatele acestei întâlniri.

- Să se examineze situația îndeplinirii prevederilor Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekeș la nivel ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant de pe teritoriul român.

- În legătură cu modul de compensare de către partea română a lucrărilor executate de către partea ungară (pe Crișul Alb, mal drept), prin finalizarea și punerea în funcțiune a acumulării permanente Suplacul de Barcău, hotărăște următoarele:

● Experții organelor hidrotehnice teritoriale competente ale părților (ABA Crișuri și TIKOVIZIG - Debrecen) trebuie să se informeze în permanență cu privire la funcționarea și exploatarea acumulării permanente Suplacul de Barcău, precum și cu privire la variația nivelurilor și debitelor în secțiunea de frontieră și să studieze efectul acumulării asupra regimului hidrologic al râului Barcău.

● La întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor din anul 2014, experții părților trebuie să evalueze în comun experiența acumulată în perioada 2011-2014 privind funcționarea acumulării permanente Suplacul de Barcău și să întocmească un raport către împuterniciții guvernamentali.

● Râul Barcău și lucrările hidrotehnice din bazinul hidrografic al acestuia, de pe sectorul de pe râul Barcău, de la confluența cu râul Crișul Repede, de pe teritoriul Republicii Ungare, și până la acumularea permanentă Suplacul de Barcău (inclusiv aceasta), de pe teritoriul României, trebuie să fie incluse în anexele în curs de elaborare nr. 2 și 3 la "Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă".

- Să se examineze procesele-verbale ale întâlnirilor de experți pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, din anul 2011.

- Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă și pompări de ape interne". Comisia trebuie să fie informată în legătură cu rezultatul tratativelor pentru încheierea unor noi contracte de transfer al apei, precum și cu derularea acestora.

- Până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, experții organelor hidrotehnice teritoriale competente ale părților vor face măsurători de debit în comun, în perioada în care se tranzitează apă prin canalul Ier, în vederea verificării capacității de transport a canalului, și va informa Comisia privind rezultatele obținute.

- În conformitate cu prevederile art. 11 al "Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă și pompări de ape interne", experții părților trebuie să stabilească tariful de pompare de ape interne, fiecare pe teritoriul propriu.

- Să fie informați secretarii părților, de către organele teritoriale, în cazul în care se efectuează pompări de ape interne.

- Experții părților trebuie să se informeze în legătură cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

- Experții părților trebuie să se informeze reciproc în legătură cu stadiul implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații.

- Specialiști de la ANIF și FETIK╓VIZIG trebuie să urmărească în teren dacă situația apărută în anul 2010 în bazinul râului Crasna, în zona de frontieră, în perioada apelor interne excedentare, se manifestă și în anul 2011. În cazul în care situația reapare, experții celor două părți trebuie să prezinte Subcomisiei, până la următoarea întâlnire, propuneri de soluționare a situației.

- Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2011, pe teritoriul Republicii Ungare.

I.4. Activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie

I.4.a. Comisia constată:

- Grupa de lucru pentru Directiva-cadru a apei și Subcomisia au avut o întâlnire comună la Balmazujvaros, în perioada 15-19 noiembrie 2010.

- Sarcinile prevăzute în "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară" au fost îndeplinite".

- Sarcinile prevăzute în "Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră au fost îndeplinite".

- Referitor la sarcinile prevăzute în "Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară" se constată că în perioada scursă de la intrarea în vigoare a regulamentului (1 iulie 2010) și până la prezenta sesiune, valorile debitelor nu au scăzut sub valorile debitelor limită (prag) stabilite în anexa la regulament, nefiind necesar să se aplice măsurile stabilite în regulament.

- Schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice a avut loc la Budapesta în perioada 11-13 octombrie 2010.

Experții părților propun continuarea schimbului de experiență în cadrul unei întâlniri ce se va desfășura la București, în perioada septembrie-octombrie 2011.

- Partea română a informat că datele din sistemele de transmitere automată elaborate în cadrul programelor PHARE CBC în prezent nu sunt conectate la serverele FTP din centrele bazinale din cauza nefinalizării softului pentru realizarea interfeței cu programul național DESWAT (Destructive Emergency System for Water) de elaborare a prognozelor în regim automat. Acesta din urmă se preconizează a fi finalizat la sfârșitul anului 2011.

Experții părților propun ca activitatea să se desfășoare în continuare pe baza principiilor cuprinse la pct. 2.3 al procesuluiverbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, semnat la Arad la 13 februarie 2002.

- Referitor la posibilitățile teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaș și Ghepeș, conform sarcinilor prevăzute la pct. 7 al ordinii de zi, din procesul-verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007, experții părților au stabilit următoarele:

Canalul Cutaș

La solicitarea părții ungare, în data de 28 iunie 2010 a avut loc întâlnirea experților din cadrul Administrației Bazinale de Apă Crișuri (Oradea) și Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Ocrotirea Naturii și Gospodărirea Apelor de dincolo de Tisa Debrecen (TI-KTVF), în vederea prelevării probei de apă. S-a prelevat o probă comună de apă din canalul CC2, în secțiunea situată în amonte de confluența cu canalul Cutaș.

Rezultatele analizelor efectuate nu arată modificări ale calității apei în comparație cu rezultatele analizelor efectuate în anii anteriori.

Experții părților propun să se preleveze încă o probă în anul 2011 și, numai în cazul în care se constată îmbunătățirea calității apei, se vor analiza posibilitățile tehnice de tranzitare.

Experții părților au convenit ca prelevarea probei comune de apă să se facă dintr-o secțiune pe canalul CC2 situată în aval de intersecția cu canalul Cutaș.

Canalul Ghepeș

Având în vedere că lungimea canalului Ghepeș este de 22,37 km (lungime pe care urmează să se efectueze măsurătorile topografice) și că până în prezent ANIF a efectuat ridicări doar între frontieră și canalul ANT (CPE2), experții părților consideră necesară continuarea măsurătorilor geodezice de pe teritoriul român.

După efectuarea măsurătorilor va fi posibilă elaborarea unui studiu comun privind posibilitatea de tranzitare a apei pe canalul Ghepeș din canalul colector.

Experții părților vor realiza un proiect comun pentru rezolvarea problematicilor mai sus menționate, propunere de proiect care trebuie să fie depusă în cadrul Programului de cooperare transfrontalier Ungaria-România 2007-2013.

- În conformitate cu cele cuprinse la pct. 9.4 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, semnat Oradea la 29 ianuarie 2010, și luând în considerare cele cuprinse în anexa nr. 3 a procesuluiverbal al întâlnirii experților Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, semnat la Debrecen la data de 24 ianuarie 2002, experții părților vor analiza posibilitatea teoretică de tranzitare a apei pentru următoarele canale și cursuri de apă:

● pentru zona Tur-Sareger: Galamboș (Galambos);

● pentru zona Someș-Crasna: Boghiș (Keleti țvcsatorna);

● pentru zona Crasna mal stâng: Szenași (Szιnâsi);

● pentru zona Crișuri: Topronghioș (NagytÎti-Toprongyos);

● pentru zona Mureș: Cutaș Mureș (Kutasιr).

Experții părților propun ca până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, organele hidrotehnice teritoriale, în urma unei verificări comune în teren, să realizeze o informare comună privind starea canalelor și a cursurilor de apă, lucrările hidrotehnice de pe acestea și să analizeze regimul de curgere a acestora.

- Părțile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

- Privitor la solicitarea părții ungare referitor la posibilitatea completării anexelor nr. 1.a și 1.d la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară", experții părții române au informat că, în conformitate cu răspunsul primit de la Administrația Națională de Meteorologie, stațiile Baia Borșa (Borsabanya), Mara (Kracsfalva) și Huta Certeze (Lajosvolgy) nu sunt stații meteorologice, deci nu pot fi incluse în anexele 1.a și 1.d la Regulament.

- În scopul eficientizării modului de transmitere a informațiilor hidrometeorologice stabilit în "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară", experții părților au analizat problematica și au convenit ca schimbul de date să se facă prin serverele FTP și e-mail. Având în vedere cele de mai sus au fost modificate anexele nr. 4.a, 4.b, 6.a și 6.b la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară".

- Privitor la solicitarea părții ungare referitor la posibilitatea introducerii râului Ier în "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară", experții părții române au informat că, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar, nu este oportună introducerea râului Ier în Regulament, problematica urmând a fi reluată după finalizarea proiectului DESWAT în bazinul Crișuri, care cuprinde și râul Ier.

- La întâlnirea Subcomisiei au participat responsabilii de la cele două companii (S.C. Compania de Apă Arad SA - Bekes Megyei Vizmuvek Zrt.) și de la firma de consultanță, care au făcut o prezentare a propunerii de proiect "Alimentarea cu apă potabilă sănătoasă a populației județului Bekeș din forajele conului aluvionar al Mureșului situate pe teritoriul județului Arad".

Experții părților au pus întrebări în scopul clarificării unor aspecte tehnice. În urma răspunsurilor de clarificare se constată că volumele de apă totale extrase în prezent și în viitor din corpurile de apă subterane aparținând conului aluvionar al Mureșului vor fi aceleași, doar că distribuția volumelor extrase se schimbă pe corpuri de apă, crescând volumele extrase din corpul de apă subterană de pe teritoriul român și reducându-se volumele extrase din corpurile de apă subterane de pe teritoriul ungar.

Experții părților propun ca, în studiile de specialitate pe care le derulează în prezent cele două companii, să fie incluse: starea corpurilor de apă, obiectivele de mediu și măsurile pentru atingerea acestora prevăzute în planurile de management ale țărilor, analizând efectul în viitor al exploatării asupra corpurilor, astfel ca starea bună actuală a corpurilor de apă subterane să nu fie afectată.

Experții părților propun ca experții celor două țări implicați în problematicile menționate anterior din planurile de management ale țărilor să fie implicați în derularea studiilor de specialitate.

Experții părților propun ca, în condițiile în care acest proiect se va implementa, companiile să facă o informare anuală la Subcomisie referitor la: volumul de apă exploatat, volumul de apă transferat, datele furnizate prin sistemul de monitoring și influențele cantitative și calitative asupra corpului de apă.

Experții părților propun Comisiei ca, în condițiile în care acest proiect se va implementa, să se modifice și regulamentele specifice privind transferul de apă.

Activitatea Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă:

Comisia constată:

- Experții părților s-au informat reciproc privind stadiul de implementare a Directivei-cadru pentru apă. Se constată că experții din fiecare țară au participat la elaborarea Planului integrat de management al bazinului hidrografic Tisa (realizat sub coordonarea ICPDR). Planul urmează să fie aprobat la următoarea întâlnire ordinară a ICPDR și adoptat în aprilie 2011 de către miniștrii responsabili cu gospodărirea apelor ai țărilor din bazinul Tisei.

- Experții părților au convenit ca datele privind corpurile de apă transmise anterior (cuprinse în procesul-verbal al Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă care s-a desfășurat la Oradea în perioada 14-16 iulie 2009) să fie actualizate cu ultimele informații transmise în sistemul DANUBE GIS pentru Planul integrat de management al bazinului hidrografic Tisa. Datele actualizate au fost transmise prin e-mail.

- Experții părții române au informat experții părții ungare până la 31 ianuarie 2011 pentru corpurile de apă de frontieră, cu privire la obiectivele de mediu, la programul de măsuri și de excepții de la obiectivele de mediu, în baza datelor raportate prin sistemul WISE.

Experții părții ungare vor informa experții părții române cu privire la informațiile menționate mai sus până la data de 31 martie 2011.

- Experții părților au propus ca sarcinile legate de implementarea Directivei-cadru pentru apă să fie în viitor tratate în cadrul Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie (cu implicarea experților din celelalte subcomisii, atunci când este necesar), ca punct distinct pe ordinea de zi.

I.4.b. Comisia hotărăște:

- Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă și Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, semnat la Balmazujvaros la 19 noiembrie 2010.

- Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară".

- Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă pe apele de frontieră".

- Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară".

- Să se continue schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice.

- Să se continue după calibrare discuțiile privind introducerea datelor obținute din sistemele de monitoring elaborate în cadrul proiectelor PHARE CBC (Cross Border Cooperation), în fluxul informațional existent între părți.

- Să se continue activitatea grupelor comune de experți pentru examinarea posibilităților teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Cutaș și Ghepeș, conform pct. 6 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, semnat la Balmazujvaros la 19 noiembrie 2010.

- Experții părților trebuie să realizeze o informare comună, în baza unei verificări comune în teren a canalelor Galamboș (Galambos) - pentru zona Tur Sareger, Boghiș (Keleti ovcsatorna) - pentru zona Someș-Crasna, Szenași (Szenasi) - pentru zona Crasna mal stâng, Topronghioș (Nagytoti-Toprongyos) - pentru zona Crișuri și Cutaș Mureș (Kutaser) - pentru zona Mureș, privind starea lor, lucrările hidrotehnice de pe acestea și să analizeze regimul de curgere a acestora în conformitate cu cele cuprinse la pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, semnat la Balmazujvaros la 19 noiembrie 2010.

- Experții părților trebuie să se informeze în legătură cu proiectele aflate în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

- Subcomisia de gospodărirea apelor și hidrometeorologie trebuie să urmărească implementarea proiectului "Alimentarea cu apă potabilă sănătoasă a populației județului Bekes din forajele conului aluvionar al Mureșului situate pe teritoriul județului Arad".

- Sarcinile legate de implementarea Directivei-cadru pentru apă trebuie să fie tratate ca punct distinct pe ordinea de zi în cadrul Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie (cu implicarea experților din celelalte subcomisii, atunci când este necesar).

- Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2011, pe teritoriul României.

I.5. Întâlnirea împuterniciților în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice

În anul 2010 nu a avut loc întâlnirea împuterniciților cu ocazia verificării comune pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor.

În data de 29 noiembrie 2010, împuterniciții guvernamentali ai celor două părți au participat la inaugurarea acumulării permanente Suplacu de Barcău de pe râul Barcău.

I.6. Colaborarea organelor teritoriale:

I.6.a. Comisia apreciază favorabil colaborarea directă dintre organele hidrotehnice teritoriale ale părților, desfășurată între cele două sesiuni, în diferitele domenii ale gospodăririi apelor, care formează sau sunt întretăiate de frontieră de stat.

I.6.b. Comisia hotărăște sprijinirea în continuare a colaborării directe între organele hidrotehnice teritoriale, precum și participarea specialiștilor din organele centrale și teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre părți.

I.7. Examinarea programului lucrărilor noi

I.7.a. Comisia constată:

În perioada de la sesiunea a XXI-a a Comisiei (Târgu Mureș, 12-16 aprilie 2010) și până la prezenta sesiune, partea română, în înțelesul "Regulamentului privind procedura de urmat în cazul examinării intervențiilor cu posibil efect transfrontier", a transmis spre examinare documentația "Punerea în siguranță a digului de apărare pe râul Mureș, mal drept, la Pecica, județul Arad".

Documentația transmisă a fost examinată și avizată favorabil de către partea ungară.

I.7.b. Comisia hotărăște:

Organele hidrotehnice teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei, spre avizare, documentațiile intervențiilor cu posibil efect transfrontalier, conform procedurii prevăzute în "Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinării intervențiilor cu posibil efect transfrontier".

I.8. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistență tehnică sau financiară terță

I.8.a. Comisia constată că în cadrul subcomisiilor părțile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele comune realizate cu asistență tehnică și financiară terță aflate în derulare.

I.8.b. Comisia hotărăște sprijinirea și urmărirea în continuare, cu atenție, a proiectelor care se realizează în domeniul de aplicare a Acordului cu asistență tehnică și financiară terță, precum și celor din bazinele hidrografice ale Tisei și al Dunării.

I.9. Următoarea întâlnire a Comisiei

Comisia hotărăște ca următoarea sesiune ordinară a Comisiei aferentă anului 2011 să aibă loc pe teritoriul României, în trimestrul IV al anului 2011 sau cel mai târziu în trimestrul I al anului 2012.

II. Diverse

Comisia salută și sprijină colaborarea româno-ungară în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării.

Comisia solicită să fie informată de către responsabilii de temă naționali, în mod continuu, despre situația elaborării strategiei.

*

Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul protocol.

Hotărârile prezentului protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către guvernele celor două state, conform cap. III, art. 10, pct. 5 al Acordului.

Odată cu acesta își pierd valabilitatea:

1. anexa nr. 4 a la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară, intrată în vigoare la data de 1 iulie 2010;

2. anexa nr. 4 b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară, intrată în vigoare la data de 20 mai 2008;

3. anexele nr. 6 a și 6 b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară, intrate în vigoare la data de 26 aprilie 2006;

4. anexa nr. 9 la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară, intrată în vigoare la data de 6 august 2007;

5. art. 5 lit. d a Regulamentului privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, intrată în vigoare la data de 26 aprilie 2006;

6. art. 9 și art. 14 lit. b ale Regulamentului privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, intrate în vigoare la data de 1 iulie 2010;

7. Anexele nr. 5.1, 5.2, 6.2 și 6.3 la Regulamentul privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, intrate în vigoare la data de 1 iulie 2010.

Prezentul protocol a fost semnat la Gyula la 4 martie 2011, în câte două exemplare originale, fiecare în limbile română și maghiară, toate textele fiind egal autentice.

Pentru partea română,

Dan Cârlan

Pentru partea ungară,

Dr. Kling Istvan