Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 527/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 211 alin. 1 din Codul penal

prezumat în vigoare

Data actului
19 aprilie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 383 din 1 iunie 2011
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 7.699 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Are ca temei 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 211 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Violeta Palade în Dosarul nr. 3.375/245/2009 al Judecătoriei Iași.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, apărătorul ales Geanina Sârghe din cadrul Baroului Iași și se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului ales al autorului excepției, care pune concluzii de admitere a acesteia, reiterând aspectele inserate în notele scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.375/245/2009, Judecătoria Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 211 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Violeta Palade în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei acțiuni penale pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție și art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, deoarece printr-o formulare insuficient detaliată și mult prea vagă lasă loc interpretării, aducând atingere dreptului la apărare prin consacrarea unor inegalități între participanții la proces. Astfel, formulările "furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace" și "prin întrebuințarea de violențe" nu detaliază în mod concret și limitativ despre care anume mijloace sau violențe este vorba, sens în care lasă loc arbitrariului, aducând atingere dreptului la apărare, liberului acces la justiție și principiului egalității în drepturi.

Judecătoria Iași opinează că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece autorul excepției solicită completarea textului legal criticat.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 211 alin. 1 - Tâlhăria din Codul penal, care au următorul conținut: "Furtul săvârșit prin întrebuințare de violențe sau amenințări ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 18 ani."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție și art. 24 referitoare la Dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției consideră neconstituțional textul legal criticat, întrucât nu uzitează o terminologie cu un înțeles univoc. În acest sens arată că sintagma "furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace" și sintagma "prin întrebuințarea de violențe" nu detaliază în mod concret și limitativ despre care anume mijloace sau violențe este vorba.

Or, de vreme ce infracțiunea de tâlhărie presupune o deposedare a unei persoane de un bun prin amenințare sau violențe, Curtea constată că înțelesul noțiunilor folosite este lesne dedus prin trimiterea la alte fapte penale prevăzute și pedepsite de art. 208, art. 193 și art. 180 sau art. 181 din Codul penal.

Așa fiind, analiza textului contestat nu conduce la concluzia încălcării prevederilor constituționale invocate, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei. De altfel, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a arătat că legea trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea (Hotărârea din 22 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza S.W. împotriva Marii Britanii sau Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței). În acest sens, Curtea europeană a remarcat că nu poate fi considerată "lege" decât o normă enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita. Apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezultă dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României). Or, prevederile de lege ce formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate întrunesc pe deplin aceste exigențe.

Pe de altă parte, nu poate fi primită susținerea potrivit căreia dispozițiile art. 211 alin. 1 din Codul penal aduc atingere principiului egalității în drepturi, deoarece acestea se aplică, în mod nediscriminatoriu, tuturor cetățenilor aflați în ipoteza normei.

Cât privește pretinsa încălcare a dreptului la apărare, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată, deoarece infracțiunea criticată nu împiedică cu nimic persoana interesată ca în tot cursul procesului penal, în acord cu art. 24 din Constituție, să fie asistată de un avocat ales ori numit din oficiu acolo unde legea procesual penală impune acest lucru.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 211 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Violeta Palade în Dosarul nr. 3.375/245/2009 al Judecătoriei Iași.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 aprilie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.