Decizia nr. 555/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 și art. 404^2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dragoș Sava Nedelcu în Dosarul nr. 33.633/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 București. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.320D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 3.321D/2010, nr. 3.322D/2010, nr. 3.323D/2010, nr. 4.178D/2010 și nr. 4.179D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Karoly Feher în Dosarul nr. 33.638/299/2009, de Lucian Florin Andrei și Doina Cornelia Andrei în Dosarul nr. 33.730/299/2009, de Liviu Baciu în Dosarul nr. 33.593/ 299/2009, de Ioan Sala în Dosarul nr. 33.737/299/2009 și de Cornelușa Gorea în Dosarul nr. 33.748/299/2009, dosare ale Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 3.320D/2010, nr. 3.321D/2010, nr. 3.322D/2010, nr. 3.323D/2010, nr. 4.178D/2010 și nr. 4.179D/2010, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 3.321D/2010, nr. 3.322D/2010, nr. 3.323D/2010, nr. 4.178D/2010 și nr. 4.179D/2010 la Dosarul nr. 3.320D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 7 iunie 2010, pronunțate în dosarele nr. 33.633/299/2009, nr. 33.638/299/2009, nr. 33.730/299/2009 și nr. 33.593/299/2009, și prin încheierile din 26 august 2010, pronunțate în dosarele nr. 33.737/299/2009 și nr. 33.748/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 și art. 404^2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dragoș Sava Nedelcu, Karoly Feher, Lucian Florin Andrei, Cornelia Doina Andrei, Liviu Baciu, Ioan Sala și Cornelușa Gorea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât se îngrădește dreptul la apărare al creditorului, având în vedere că desființarea actelor de executare silită nu este de natură să determine, în mod automat, restabilirea situației anterioare, cu atât mai mult cu cât aceasta nu presupune numai ca executarea silită să fie nelegală, ci și ca aceasta să fie efectuată fără un drept, respectiv fără un titlu executoriu. De asemenea, se permite debitorului să obțină un titlu executoriu împotriva creditorului, fără a se recurge la competența de drept comun a instanțelor judecătorești.

Judecătoria Sectorului 1 București arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 404^1 și art. 404^2 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins:

- Art. 404^1: "(1) În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.

(2) Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit.

(3) În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcție de rata inflației, cu excepția situației când își găsește aplicare art. 449.";

- Art. 404^2: "(1) În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării.

(2) Dacă instanța care a desființat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul.

(3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. 1 și 2, cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) și (3) referitoare la accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a pronunțat asupra unor critici identice, statuând netemeinicia acestora. Astfel, prin

Decizia nr. 1.644 din 16 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 22 martie 2011, și

Decizia nr. 627 din 28 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 30 iunie 2009, Curtea a statuat că dispozițiile art. 404^1 din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită. Desființarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanța judecătorească, în urma examinării temeiniciei și legalității lor. La soluționarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instanțele judecătorești sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptățit să obțină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită.

În această privință, art. 404^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că "Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit". Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justiție valorificarea creanțelor sale și, la nevoie, executarea silită a acestora, iar debitorul și orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justiție, titlul executoriu și executarea silită însăși.

De asemenea, prin aceleași decizii, Curtea a reținut că procedura contestației la executare asigură garanții suficiente pentru protecția dreptului de proprietate al tuturor părților implicate în proces prin însuși faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar în cazul admiterii contestației și desființării titlului executoriu sau a însăși executării silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare acesteia.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 și art. 404^2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dragoș Sava Nedelcu în Dosarul nr. 33.633/299/2009, de Karoly Feher în Dosarul nr. 33.638/299/2009, de Lucian Florin Andrei și Doina Cornelia Andrei în Dosarul nr. 33.730/299/2009, de Liviu Baciu în Dosarul nr. 33.593/299/2009, de Ioan Sala în Dosarul nr. 33737/299/2009 și de Cornelușa Gorea în Dosarul nr. 33.748/299/2009, dosare ale Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 mai 2011.