Decizia nr. 614/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 116 alin. (1) și (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , ale art. 5 alin. (3) din titlul XIII intitulat "Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, și a celor ale art. 580^3 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 18/1991 19 februarie 1991 (prevederi anume) fondului funciar
Are ca temei 1
- OG nr. 92/2003 24 decembrie 2003 privind Codul de procedură fiscală
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 116 alin. (1) și (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , art. 5 alin. (3) din titlul XIII intitulat "Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare" al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, și ale art. 580^3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ecaterina Gulacsi și Ioan Torma în Dosarul nr. 15.452/325/2008 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.
La apelul nominal răspunde avocatul Dan Ioan, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, pentru partea Gerlinde Amschlinger, fiind lipsă celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că singurul scop al autorilor excepției, prin invocarea acesteia, este acela de a tergiversa soluționarea cauzei, dat fiind că prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prilej cu care Curtea a statuat că acestea nu contravin Legii fundamentale. În acest sens, depune note scrise la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 20 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 15.452/325/2008, Tribunalul Bihor - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 116 alin. (1) și (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , art. 5 alin. (3) din titlul XIII intitulat "Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare" al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, și a celor ale art. 580^3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ecaterina Gulacsi și Ioan Torma într-o cauză având ca obiect fond funciar.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale și aduc atingere dreptului la un proces echitabil în măsura în care impun ca executarea silită a hotărârilor judecătorești pronunțate în materia fondului funciar să fie făcută "exclusiv potrivit procedurii de executare a obligațiilor <<de a face>> intuitu personae, fără a da dreptul creditorului de a se adresa unui executor judecătoresc în vederea îndeplinirii efective a obligațiilor".
Lipsind creditorul de acest drept, înseamnă să îi fie interzis accesul la una dintre etapele procesului, așa cum este consacrat în art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și anume faza executării silite, cu consecința încălcării accesului la justiție.
Tribunalul Bihor - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile
art. 116 alin. (1) și (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ,
art. 5 alin. (3) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005
și cele ale art. 580^3 din Codul de procedură civilă nu contravin dispozițiilor constituționale, art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul la un proces echitabil. Creditorul are la dispoziție mijloacele procedurale adecvate pentru a obține determinarea debitorului pentru executarea obligației stabilite în sarcina sa prin titlul executoriu, unul dintre aceste mijloace fiind posibilitatea de a solicita aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere, în sarcina debitorului care refuză aducerea la îndeplinire a titlului executoriu.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile
art. 116 alin. (1) și (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ,
art. 5 alin. (3) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005
și cele ale art. 580^3 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. În acest sens, referitor la prevederile
art. 116 alin. (1) și (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
și
art. 5 alin. (3) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 , arată că textele de lege criticate nu împiedică părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești și de a se prevala de toate garanțiile procesuale ce condiționează, într-o societate democratică, procesul echitabil. Cu privire la art. 580^3 din Codul de procedură civilă, Avocatul Poporului arată că textul de lege criticat are drept scop determinarea debitorului răuplatnic de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui titlu executoriu, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere, până la data executării.
Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmărește contracararea manoperelor dolozive care tind la tergiversarea îndeplinirii obligațiilor asumate de debitor.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 116 alin. (1) și (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, art. 5 alin. (3) din titlul XIII intitulat "Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare" al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, precum și cele ale art. 580^3 din Codul de procedură civilă.
Articolul 116
din Legea nr. 18/1991 : "(1) Comisiile comunale, orășenești și municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor efectua lucrările și operațiunile stabilite de lege, din competența lor, indiferent dacă se reconstituie sau se constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul prefectului, înaintând aceste lucrări, după caz, comisiilor județene sau prefectului, în vederea eliberării titlurilor de proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului.
(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) vor efectua operațiunile de punere în posesie, întocmind în acest scop procese-verbale pe care le vor înainta comisiilor județene.";
Articolul 5
alin. (3) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 : "Punerea în executare a hotărârilor judecătorești pronunțate în procesele funciare este scutită de la plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar. Creditorul va achita până la 20% din cheltuielile de executare silită, inclusiv onorariul executorului judecătoresc, urmând ca diferența să fie obținută de executorul judecătoresc direct de la debitor, odată cu avansul achitat.";
Articolul 580
^3 din Codul de procedură civilă: "Dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanța sesizată de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților, să plătească, în favoarea statului, o amendă civilă de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.
Dacă în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligația prevăzută în titlul executoriu, la cererea creditorului, instanța care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datorată statului cu acest titlu, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligației prevăzute de alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese; în acest din urmă caz, dispozițiile art. 574 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Amenda civilă va putea fi anulată, în tot sau în parte, ori redusă, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu sau, după caz, pentru alte motive temeinice, pe cale de contestație la executare.
Încheierile date în condițiile prezentului articol sunt executorii și se comunică din oficiu, prin grija grefierului de ședință, organelor fiscale competente în vederea executării silite, potrivit Codului de procedură fiscală.
Pentru neexecutarea obligațiilor prevăzute în prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii."
Autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia apreciază că textele legale criticate aduc atingere dreptului la un proces echitabil în măsura în care impun ca "executarea silită a hotărârilor judecătorești pronunțate în materia fondului funciar să fie efectuată exclusiv potrivit procedurii de executare a obligațiilor <<de a face>> intuitu personae, fără a da dreptul creditorului de a se adresa unui executor judecătoresc în vederea îndeplinirii efective a obligațiilor".
În concret, din examinarea notelor scrise ale autorilor excepției și din argumentele acestora, Curtea constată că nu se formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate ci, în realitate, aceștia sunt nemulțumiți de soluția pronunțată de instanța de judecată. Astfel, așa cum rezultă din motivarea excepției, aceasta vizează aspecte ce țin de modul de aplicare și interpretare a prevederilor de lege atacate, care nu pot constitui însă criterii de neconstituționalitate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional.
Întrucât, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se poate pronunța numai asupra problemelor de drept, "fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", exercitarea controlului asupra activității de aplicare în concret a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanțelor judecătorești.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 116 alin. (1) și (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , art. 5 alin. (3) din Titlul XIII intitulat "Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare" al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, și a celor ale art. 580^3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ecaterina Gulacsi și Ioan Torma, în Dosarul nr. 15.452/325/2008 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.