Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 505/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare

prezumat în vigoare

Data actului
19 aprilie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 522 din 25 iulie 2011
Citează
8 acte
Structură
2 articole · 11.558 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 169/1997 27 octombrie 1997 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997

pentru modificarea și completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009

privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, excepție ridicată de Marian Enculescu în Dosarul nr. 13.606/215/2010 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 13.606/215/2010, Judecătoria Craiova - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997

pentru modificarea și completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009

privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, excepție ridicată de Marian Enculescu într-o cauză civilă având ca obiect fond funciar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin prevederile legale criticate se instituie un regim special, preferențial pentru dreptul de proprietate al statului asupra terenurilor din domeniul public.

Judecătoria Craiova - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor

art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997 , instanța arată că legiuitorul nu putea pune semnul egalității între regimul juridic al proprietății publice și cel al proprietății private, ci a precizat că oricare ar fi forma proprietății există întotdeauna exercițiul celor 3 atribute ale acestui drept real - usus, fructus și abusus -, iar aceasta se realizează în modalități specifice.

Referitor la critica adusă prevederilor

art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 , instanța apreciază că în speța de față nu se poate pune problema restrângerii exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în această materie, și anume

deciziile nr. 296/2001

și nr. 49/2007.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997

pentru modificarea și completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, și cele ale

art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009

privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009.

Textele de lege criticate au următorul conținut:

-

Articolul III

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997 : "(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991 : [...]

b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor.";

-

Articolul 55

alin. (5) din Legea nr. 45/2009 : "Este interzisă trecerea terenurilor aflate în administrarea unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare, indispensabile cercetării, din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, prin hotărâre a comisiei locale, a comisiei județene, respectiv a Comisiei de fond funciar a municipiului București."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și celor ale art. 120 referitoare la principiile de bază din administrația publică locală.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile

art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997

au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate.

În acest sens este, de exemplu,

Decizia nr. 1.563/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2011, prin care Curtea a reținut că prevederile

art. III din Legea nr. 169/1997

consacră sancțiunea nulității absolute aplicabilă actelor emise cu încălcarea prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , și, astfel, nu aduc nicio noutate din punct de vedere legislativ.

Curtea a observat că prevederile criticate precizează o dată în plus sancțiunea nulității actelor translative de proprietate încheiate cu încălcarea normelor legale imperative.

Or, cum un act nul nu poate produce efecte, fiind desființat de la data încheierii lui, un asemenea act nu poate să constituie temeiul dobândirii valabile a dreptului de proprietate. Potrivit regimului juridic al acestei sancțiuni, orice persoană care justifică un interes o poate invoca. Calitate procesuală activă în vederea promovării unei astfel de acțiuni în justiție o au atât persoanele care justifică un interes legitim, cât și persoanele care au atribuții cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

De asemenea, prin

Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, referindu-se la constituționalitatea titlului V din

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, intitulat "Modificarea și completarea

Legii nr. 169/1997

pentru modificarea și completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991 ", Curtea Constituțională a statuat că aceste prevederi legale nu aduc atingere drepturilor câștigate în temeiul unor acte juridice emise cu respectarea condițiilor legale în vigoare la momentul nașterii lor. Efectul nulității absolute de repunere în situațiile anterioare deschide posibilitatea celor îndreptățiți să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluția pronunțată prin deciziile menționate, cât și considerentele acestora sunt valabile și în prezenta cauză.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor

art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 , Curtea apreciază că acestea nu reprezintă o restrângere a exercițiului dreptului de proprietate. Faptul că prin reglementarea criticată se interzice trecerea terenurilor aflate în administrarea unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare, indispensabile cercetării, din proprietatea publică în proprietatea privată a statului nu este de natură a aduce atingere normei constituționale, întrucât trecerea din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia se face prin hotărâre a Guvernului, și nu prin hotărâre a comisiei locale sau a comisiei județene.

De altfel, Curtea observă că, potrivit art. 31 alin. (3) din același act normativ, terenurile date în administrarea instituțiilor și unităților de cercetare-dezvoltare de drept public sunt inalienabile și insesizabile, iar dreptul de proprietate imprescriptibil, ele neputând fi scoase din proprietatea publică și din administrarea unităților de cercetare-dezvoltare din agricultură și silvicultură decât prin lege, exceptând terenurile prevăzute la art. 6 alin. (3).

În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 120, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997

pentru modificarea și completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009

privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, excepție ridicată de Marian Enculescu în Dosarul nr. 13.606/215/2010 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 aprilie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.