Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 656/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

prezumat în vigoare

Data actului
17 mai 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 526 din 26 iulie 2011
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 9.797 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Radu I. Prodrom în Dosarul nr. 239/286/2010 al Judecătoriei Răducăneni.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent, referând asupra cauzei, arată că autorul excepției a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită Curții Constituționale admiterea criticii de neconstituționalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 iulie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 239/286/2010, Judecătoria Răducăneni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Radu I. Prodrom într-o cauză având ca obiect anularea Hotărârii nr. 34 din 12 ianuarie 2010, emisă de Comisia Județeană Iași, de aplicare a

Legii nr. 18/1991

și reconstituire a dreptului de proprietate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul (cetățean suedez la data formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate) susține că dispozițiile

art. 48 din Legea nr. 18/1991

sunt neconstituționale în "circumstanțele legislative intervenite după 1 ianuarie 2007", deoarece îngrădesc posibilitatea cetățenilor străini de a beneficia de plenitudinea dreptului de proprietate. Chiar dacă legislația europeană dă dreptul statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare, totuși acest drept se referă numai la folosința bunurilor, conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor, astfel cum prevede art. 1 paragraful (2) din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Cu toate acestea, prin respingerea cererii reclamantului, statul operează o restrângere asupra dreptului de proprietate și nu asupra folosinței, ceea ce este în flagrantă contradicție cu art. 11 alin. (2), art. 20 și art. 148 alin. (2) din Constituție.

Judecătoria Răducăneni apreciază că prevederile legale criticate, prin condiționarea dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, de calitatea de cetățean român, intră în contradicție cu art. 148 alin. (2), art. 11 alin. (2), art. 20 din Constituție și cu art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, având în prezent următorul cuprins: "Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparținut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la

art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, pentru terenurile agricole, și nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinație forestieră, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9)."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale ce formează obiectul excepției încalcă dispozițiile constituționale ale art. 11 alin. (2) privind tratatele ratificate de Parlament, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu, precum și cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său, din perspectiva unor critici similare referitoare la încălcarea dreptului de proprietate.

Astfel, în jurisprudența sa, de exemplu,

Decizia nr. 59 din 27 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 21 martie 2011,

Decizia nr. 879 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 17 august 2010, Curtea a reținut că prevederile

Legii nr. 18/1991

au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, după caz, constituit în temeiul și în condițiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptățite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispozițiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea și pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară. Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - și scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat -, reglementarea condițiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, condiționarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetățean român reprezentând o astfel de opțiune, care este pe deplin constituțională.

Astfel, dispozițiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție, deși nu prevăd in terminis interdicția dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile și condițiile în care aceștia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacități speciale. Potrivit normei constituționale, una dintre modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini sau apatrizi este moștenirea legală, ceea ce presupune că aceștia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în condițiile dreptului comun ( art. 650 din Codul civil și următoarele), Legea nr. 18/1991

fiind o lege specială care are ca destinatari doar pe cetățenii români.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței, atât considerentele, cât și soluția pronunțată de Curte în deciziile menționate sunt valabile și în prezenta cauză.

În ceea ce privește invocarea în susținerea excepției a prevederilor constituționale ale art. 148 alin. (2), Curtea constată că acestea nu au nicio semnificație pentru soluționarea prezentei cauze.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Radu I. Prodrom în Dosarul nr. 239/286/2010 al Judecătoriei Răducăneni.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 mai 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Simina Gagu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.