Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 662/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și ale art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

prezumat în vigoare

Data actului
17 mai 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 532 din 28 iulie 2011
Citat de
1 act
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 8.686 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și ale

art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de PFA Danci Ionuț Loghin în Dosarul nr. 5.734/306/2010 al Judecătoriei Sibiu - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 5.734/306/2010, Judecătoria Sibiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și ale

art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii.

Excepția a fost ridicată de PFA Danci Ionuț Loghin din Șelimbăr cu prilejul soluționării unei plângeri contravenționale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 41 și art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, întrucât instituie obligativitatea încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă, fapt ce "creează disconfort și o serie de dificultăți angajatorului pus în situația să încheie contract de muncă din prima zi în care salariatul se prezintă la muncă". În plus, "salariatul riscă desfacerea contractului de muncă pentru necompetență profesională în situația încheierii lui în formă scrisă".

Judecătoria Sibiu - Secția civilă, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că dispozițiile de lege criticate sunt conforme cu prevederile Legii fundamentale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (1) și ale

art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 -Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziții potrivit cărora:

- Art. 16 alin. (1): "Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.";

- Art. 276 alin. (1) lit. e): "(1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: [...] e) primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei;".

Autorul excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare art. 41 și art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție privind munca și protecția socială a muncii, precum și obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, textele de lege criticate au fost modificate prin

Legea nr. 40/2011

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 53/2003

- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011. Astfel, potrivit art. 16 alin. (1) din Codul muncii, în redactarea actuală, "Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului." În ceea ce privește art. 276 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, acesta sancționează ca infracțiune "e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;".

Aceste modificări aduse textelor de lege supuse analizei de constituționalitate păstrează soluția legislativă criticată, accentuând-o, astfel că forma scrisă a contractului individual de muncă devine o cerință ad validitatem, iar nerespectarea acesteia atrage sancțiunea penală.

Cu privire la necesitatea și totodată constituționalitatea unei astfel de reglementări, Curtea s-a mai pronunțat în numeroase rânduri. Astfel, prin

Decizia mai recentă nr. 383 din 23 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011, Curtea constata că forma scrisă a contractului individual de muncă reprezintă o garanție esențială a respectării drepturilor și obligațiilor asumate prin contract. Astfel, a arătat că "existența contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar și atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de muncă asigură atât cunoașterea, cât și exercitarea obligațiilor legale ce le revin celor care folosesc forță de muncă salarială".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia încheierea în formă scrisă a contractului de muncă poate avea drept consecință desfacerea acestuia pentru necompetență profesională, Curtea observă că angajatorul are posibilitatea de a prevedea o perioadă de probă, pe parcursul căreia ambele părți pot renunța la contract fără a fi necesară motivarea acestei decizii, astfel încât să se evite constatarea necompetenței angajatului ulterior încheierii contractului individual de muncă pe durată nedeterminată. Prin urmare și aceasta din urmă critică urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și ale

art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de PFA Danci Ionuț Loghin în Dosarul nr. 5.734/306/2010 al Judecătoriei Sibiu - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 mai 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.