Decizia nr. 642/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. e) și ale art. 121 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Marieta Safta - prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. e) și ale
art. 121 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Florin Botezatu în Dosarul nr. 4.487/330/2009 al Tribunalului Ialomița - Secția penală.
La apelul nominal este prezent autorul excepției, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul, autorul excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate invocate și anularea procesului-verbal de contravenție.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 3 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.487/330/2009, Tribunalul Ialomița - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. e) și
art. 121 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Florin Botezatu în cadrul unei plângeri contravenționale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin dispozițiile legale criticate se prevăd două sancțiuni pentru comiterea aceleiași fapte contravenționale, respectiv aplicarea unei amenzi contravenționale și reținerea permisului de conducere auto. Reținerea permisului de conducere auto și suspendarea dreptului de a conduce încalcă, în opinia autorului excepției, dreptul la liberă circulație.
Tribunalul Ialomița - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate invocată în cauză, în privința
art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , este neîntemeiată, iar cu privire la art. 121 din același act normativ, precizează că a fost abrogat. Mai arată că, în ipoteza în care petentul a înțeles să invoce dispozițiile art. 121 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , acestea nu încalcă dreptul la liberă circulație.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 102 alin. (3) lit. e) și
art. 121 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 102
alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
are următorul cuprins: "(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:
[...]
e) depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic."
Articolul 121
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
a fost abrogat prin art. I pct. 59 din Ordonanța de urgență a Guvernului 69/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2007.
Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 25 privind libera circulație și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea reține următoarele:
I. Critica dispozițiilor
art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
este neîntemeiată. Într-o jurisprudență constantă, Curtea a statuat că art. 25 din Constituție privind dreptul la liberă circulație nu are legătură cu dreptul de a conduce vehicule. De exemplu, prin
Decizia nr. 210 din 13 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 20 aprilie 2007, Curtea a statuat că "dreptul la liberă circulație vizează libertatea de mișcare a cetățeanului, textul constituțional reglementând ambele aspecte care formează acest drept fundamental, și anume: libera circulație pe teritoriul României și libera circulație în afara teritoriului țării.
Dreptul la liberă circulație, astfel cum este reglementat de Constituția României, prin receptarea sa din Pactul internațional privitor la drepturile civile și politice, nu include și dreptul de a conduce autovehicule, respectiv de a deține un permis de conducere auto în acest scop, prevederile constituționale nefăcând referire și la mijloacele de transport prin care se realizează libera circulație. Ca urmare, fiecare cetățean poate folosi mijloacele de transport pe care le consideră potrivite (rutiere, feroviare, aeriene, fluviale, navale, mijloacele de transport în comun sau personale), cu respectarea regulilor impuse prin actele normative care reglementează utilizarea acestora".
Cât privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea observă că textul constituțional se referă exclusiv la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți prevăzute de Constituție, iar normele criticate nu restrâng drepturi constituționale, ci prevăd sancționarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranța circulației rutiere. Pe de altă parte, alin. (1) al art. 53 prevede, între alte situații, că exercițiul unor drepturi poate fi restrâns și pentru apărarea drepturilor și a libertăților cetățenilor.
Referitor la susținerea prin care se contestă reglementarea cumulativă a mai multor sancțiuni pentru aceeași faptă, Curtea constată că, în cazul săvârșirii unor contravenții la regulile de circulație rutieră, reglementarea prin lege, pe lângă sancțiunea principală - amenda, și a uneia sau mai multor sancțiuni complementare nu este de natură a încălca dispozițiile constituționale, aceste sancțiuni având drept scop înlăturarea stării de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege.
II. Cât privește dispozițiile
art. 121 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , Curtea constată că, anterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate invocată în cauză, acestea au fost abrogate prin
art. I pct. 59 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2007
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice. Astfel fiind, având în vedere dispozițiile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare [...]", excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Florin Botezatu în Dosarul nr. 4.487/330/2009 al Tribunalului Ialomița - Secția penală.
2. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 121 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 mai 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta __________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.