Decizia nr. 693/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Republică 1
- Legea nr. 1/2000 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forest…
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Are ca temei 2
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Ioana Ursu, Florentina Anghel, Elena Văduva, Drăguța Maria Sandu, Petrică Leu, Eugenia Cojănu și Elisabeta Onea în Dosarul nr. 1.638/118/2006 al Curții de Apel Constanța - Secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorii excepției de neconstituționalitate au depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume
deciziile nr. 569/2005
și nr. 1.154/2007.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 23 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.638/118/2006, Curtea de Apel Constanța - Secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Ioana Ursu, Florentina Anghel, Elena Văduva, Drăguța Maria Sandu, Petrică Leu, Eugenia Cojănu și Elisabeta Onea într-o cauză civilă având ca obiect o contestație în temeiul
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prin reglementarea criticată "legiuitorul face distincție și îngrădește dreptul de proprietate, dând posibilitatea reprezentanților unităților administrativ-teritoriale de a face încadrarea într-o anumită categorie de teren, ignorând modalitatea de preluare a terenului și situația juridică". Așa fiind, apreciază că prin dispoziția legală criticată "se limitează accesul la repunerea în dreptul de proprietate al terenului, pentru că încadrarea într-o anumită categorie aparține judecătorului".
Curtea de Apel Constanța - Secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.
Astfel, arată că reglementarea criticată nu contravine normelor constituționale invocate în susținerea excepției, sens în care referă asupra jurisprudenței Curții Constituționale în materie.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, prevederi care au următorul conținut: "Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin
Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare."
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 46 privind dreptul la moștenire, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 57 referitoare la exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 120 alin. (1) potrivit cărora "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice", precum și celor ale art. 124 privind înfăptuirea justiției.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală.
Curtea observă că aceste prevederi legale exclud din domeniul de aplicare al
atât terenurile situate în extravilan la data preluării abuzive sau la data notificării, cât și cele al căror regim juridic este reglementat prin legi speciale, respectiv
Legea fondului funciar nr. 18/1991
sau
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, ceea ce nu aduce însă atingere dreptului la moștenire prevăzut de Constituție. Prin urmare, în temeiul acestor acte normative, persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor astfel de terenuri au posibilitatea de a formula cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate și chiar de a se adresa instanțelor de judecată, astfel încât nu sunt întemeiate susținerile autorilor excepției privind încălcarea dispozițiilor constituționale care consacră accesul liber la justiție.
Prin
Decizia nr. 569/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.123 din 13 decembrie 2005, Curtea a statuat că
dă expresie dispozițiilor constituționale ale art. 46, prin restabilirea calității de moștenitori acceptanți pentru categoria de persoane avută în vedere de art. 4 alin. (3) din lege, care prevede că "Succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi".
Totodată, prin
Decizia nr. 1.154/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 28 ianuarie 2008, Curtea a reținut că nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, întrucât restituirea unor asemenea categorii de imobile reprezintă o modalitate de reparare a abuzurilor din legislația trecută.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Cu privire la celelalte norme constituționale invocate în susținerea excepției, și anume art. 53, art. 57, art. 120 alin. (1) și art. 124 din Constituție, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauza de față.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Ioana Ursu, Florentina Anghel, Elena Văduva, Drăguța Maria Sandu, Petrică Leu, Eugenia Cojănu și Elisabeta Onea în Dosarul nr. 1.638/118/2006 al Curții de Apel Constanța - Secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 31 mai 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.