Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 695/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (1)-(5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

prezumat în vigoare

Data actului
31 mai 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 547 din 2 august 2011
Citat de
2 acte
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 11.090 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 303/2004 28 iunie 2004 (prevederi anume) privind statutul judecătorilor și procurorilor

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 82 alin. (1)-(5) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Mircea Albu în Dosarul nr. 1.557/85/2010 al Tribunalului Sibiu - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții că autorul excepției a transmis la dosar note scrise prin care solicită admiterea acesteia.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, apreciind că autorul tinde, prin criticile formulate, la modificarea normei, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 iulie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.557/85/2010, Tribunalul Sibiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 82 alin. (1)-(5) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Mircea Albu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației introduse împotriva unei decizii de pensionare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că este discriminatorie instituirea unui număr minimum de 20 de ani de vechime efectivă în magistratură pentru a putea beneficia de pensie de serviciu. Precizează că, în ceea ce îl privește, ar fi îndreptățit la pensie de serviciu, fiind judecător timp de 18 ani și 3 luni și apoi avocat timp de peste 20 de ani.

Tribunalul Sibiu - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul arată că pensia de serviciu este un beneficiu acordat de legiuitor unor categorii profesionale, inclusiv magistraților, în virtutea rolului acestora în cadrul societății, al statutului lor, al nevoii de a asigura o independență reală a justiției. Condițiile de acordare a acestui drept (vechimea necesară, vârsta) și modul de calcul al pensiei se stabilesc de legiuitor, numai acesta fiind în măsură să aprecieze ce funcții pot sau nu să fie incluse în calculul vechimii pentru beneficiul pensiei de serviciu. Consideră că autorul excepției pune o problemă de aplicare a legii la situația concretă și de apreciere asupra încadrării titularului în ipoteza normei juridice, atribuție care revine exclusiv instanței de judecată. Precizează, totodată, că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că nu are competența de a se pronunța asupra omisiunilor legiuitorului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise transmise la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 82 alin. (1)-(5) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 97/2008

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007

pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 15 aprilie 2008. Textul de lege criticat are următoarea redactare:

- Art. 82 alin. (1)-(5): "(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură.

(4) Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăși.

(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile."

Autorul excepției invocă, în susținerea acesteia, dispozițiile art. 16 - "Egalitatea în drepturi" din Constituție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulțumit de soluția legislativă instituită de textul de lege criticat în ce privește numărul de ani ce se constituie în vechime efectivă în magistratură și în funcție de care persoanele enumerate în cuprinsul acestuia pot beneficia de pensie de serviciu. Curtea reține că susținerea în sensul că este discriminatorie instituirea unui număr minim de 20 de ani de vechime efectivă în magistratură nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci o simplă afirmație, atâta vreme cât autorul excepției nu precizează prin comparație cu regimul juridic aplicabil cărei categorii sociale textele de lege criticate ar institui o inegalitate de natură să încalce dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție.

Totodată, Curtea observă că autorul excepției prezintă aspecte de fapt, referitoare la situația sa personală, care însă nu pot fi apreciate de Curtea Constituțională în cadrul controlului de constituționalitate, ci doar de instanța învestită cu soluționarea litigiului în cursul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Prin urmare, întrucât critica vizează, pe de o parte, modificarea textelor criticate și, pe de altă parte, aplicarea acestora la o situație concretă, Curtea constată că, astfel motivată, excepția este inadmisibilă, problemele învederate excedând competenței sale de soluționare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 82 alin. (1)-(5) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Mircea Albu în Dosarul nr. 1.557/85/2010 al Tribunalului Sibiu - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 31 mai 2011.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.