Decizia nr. 429/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2-6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 5/2001 19 iulie 2001 (prevederi anume) privind procedura somației de plată
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2-6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Laminate" - S.A. din București în Dosarul nr. 6.638/121/2009 al Tribunalului Galați - Secția comercială.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 1 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 6.638/121/2009, Tribunalul Galați - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 2-6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată.
Excepția a fost invocată de Societatea Comercială "Laminate" - S.A. București într-o cauză având ca obiect emiterea unei somații de plată.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât procedura de judecată a cererilor formulate în baza acestor dispoziții creează un dezavantaj vădit debitorului, care se vede în imposibilitatea de a se apăra în mod adecvat și temeinic, astfel cum se întâmplă în cazul acțiunilor judecate potrivit dreptului comun. Autorul mai susține că dispozițiile legale atacate nu permit administrarea unui probatoriu complet, singura probă admisă fiind cea cu înscrisuri, restul probelor fiind inadmisibile în raport cu procedura reglementată de ordonanță. Or, tocmai pentru că debitorul nu poate formula apărări de fond și nici nu poate administra alte probe în afara înscrisurilor, cum ar fi martori sau expertize, se află aproape în imposibilitatea de a demonstra caracterul netemeinic al cererii creditorului.
Pe de altă parte, legea cere creditorului să probeze numai existența unui înscris al creanței, care să fi fost acceptat de debitor, fără a i se impune o altă cerință, creându-se astfel o vădită inegalitate în fața legii între cele două părți, inegalitate care poate conduce la grave abuzuri de drept din partea creditorului.
Autorul mai susține că, de altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că o distincție este discriminatorie dacă este lipsită de justificare obiectivă și rezonabilă, adică nu urmărește un scop legitim, sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele uzitate și scopul urmărit, în speță neexistând o astfel de justificare.
În final, se arată că prevederile art. 6 alin. (4) din ordonanță, potrivit cărora ordonanța se va înmâna părții prezente, duc de fapt la o prejudecare a cauzei de către completul de judecată, care se pronunță înainte de a cerceta fondul prin administrarea de probe, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate.
Tribunalul Galați - Secția comercială consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, procedura reglementată de
Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
oferă creditorilor o cale rapidă și mai puțin costisitoare în vederea obținerii titlurilor executorii, având drept scop simplificarea demersului jurisdicțional și asigurarea celerității litigiilor.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 2-6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 295/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins:
- Art. 2: "(1) Cererile privind somația de plată se depun la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță.
(2) La instanțele prevăzute la alin. (1) cererile se soluționează de un singur judecător.
(3) Judecătorul verifică din oficiu competența instanței, procedând potrivit legii.";
- Art. 3: "(1) Cererea introdusă potrivit art. 2 va cuprinde:
a) numele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul creditorului;
b) numele și domiciliul debitorului persoană fizică, iar în cazul debitorului persoană juridică, denumirea și sediul, precum și, după caz, numărul certificatului de înmatriculare în registrul comerțului sau în registrul persoanelor juridice, codul fiscal și contul bancar;
c) sumele prevăzute la art. 1 alin. (2), temeiul de fapt și de drept al obligațiilor de plată, perioada la care se referă acestea, termenul la care trebuia făcută plata și orice element necesar pentru determinarea datoriei.
(2) La cerere se anexează contractul sau orice alt înscris doveditor al sumelor datorate.
(3) Cererea și actele anexate la aceasta se depun în copie în atâtea exemplare câte părți sunt, plus unul pentru instanță";
- Art. 4: "(1) Abrogat.
(2) În toate cazurile, pentru soluționarea cererii, judecătorul dispune citarea părților, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicații și lămuriri, precum și pentru a stărui în efectuarea plății sumei datorate de debitor ori pentru înțelegerea părților asupra modalităților de plată.
(3) La citația pentru debitor se vor anexa în copie cererea creditorului și actele depuse de acesta în susținerea cererii.
(4) În citație se va face mențiunea că până cel mai târziu în ziua fixată pentru înfățișare debitorul poate să depună întâmpinare, precum și actele ce pot contribui la soluționarea cererii.";
- Art. 5: "În cazul în care creditorul primește plata datoriei ori declară că este mulțumit cu înțelegerea asupra plății, judecătorul va lua act despre aceasta și va proceda la închiderea dosarului, pronunțând o încheiere irevocabilă. Încheierea privind înțelegerea părților asupra plății constituie titlu executoriu.";
- Art. 6: "(1) Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în condițiile art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum și a explicațiilor și lămuririlor părților, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4.
(2) Când în urma examinării prevăzute la alin. (1) constată că pretențiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanța care va conține somația de plată către debitor, precum și termenul de plată.
(3) Termenul de plată nu va fi mai mic de 10 zile și nici nu va depăși 30 de zile. Judecătorul va putea stabili alt termen potrivit înțelegerii părților.
(4) Ordonanța se va înmâna părții prezente sau se va comunică fiecărei părți de îndată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției din Constituție, precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității
Ordonanței Guvernului nr. 5/2001
în ansamblu ori a principalelor dispoziții ale acesteia s-a pronunțat prin mai multe decizii și, răspunzând unor critici asemănătoare, a statuat constant că prevederile respective sunt în acord cu dispozițiile constituționale.
Astfel, prin
Decizia nr. 1.388 din 16 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 29 decembrie 2008, Curtea a reținut că
Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
instituie o procedură specială și accelerată, derogatorie de la normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât mai scurt a creanțelor. Acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă utilizabile în prima fază la înscrisuri, completate cu explicațiile și lămuririle date de părți. Potrivit art. 1 alin. (1) din ordonanță, această procedură se aplică doar în cazul "creanțelor certe, lichide, exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege", întrucât ordonanța cu somația de plată, ce urmează a fi emisă de judecător, se va referi doar la obligații de plată a unor sume de bani rezultate din înscrisuri însușite de părți, fiind justificată cerința ca dovada acestora să se facă prin înscrisuri. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părți urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. Limitarea este deopotrivă valabilă pentru ambele părți, ele având condiții identice pentru exercitarea dreptului la apărare.
Prin aceeași decizie Curtea a reținut că ordonanța cu somația de plată, emisă de judecător, în măsura în care a rămas irevocabilă, are autoritatea lucrului judecat în privința obligațiilor de plată prevăzute la
art. 1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 . Art. 11^1 din ordonanță exclude autoritatea lucrului judecat "cu privire la fondul raporturilor juridice dintre părți", tocmai în scopul de a da posibilitatea părților ca ulterior să își valorifice, conform normelor din dreptul comun, eventualele pretenții de altă natură, izvorâte din aceleași raporturi juridice.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2-6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Laminate" - S.A. din București în Dosarul nr. 6.638/121/2009 al Tribunal Galați - Secția comercială.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.