Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 692/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 696 din Codul civil

prezumat în vigoare

Data actului
31 mai 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 580 din 17 august 2011
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 7.283 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…

Are ca temei 2

  • Legea nr. 18/1991 19 februarie 1991 (prevederi anume) fondului funciar
  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 696 din Codul civil, excepție ridicată de Harasim Janil în Dosarul nr. 3.300/109/2008 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Primăria Municipiului Pitești a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

În acest sens, arată că aspectele invocate de autorul excepției nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci privesc probleme de interpretare și aplicare a reglementării criticate în cauza dedusă judecății.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 iulie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.300/109/2008, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 696 din Codul civil, excepție ridicată de Harasim Janil într-o cauză având ca obiect

Legea nr. 10/2001 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 696 din Codul civil "ar trebui interpretate, în contextul actual, în funcție de rațiunea și scopul legilor speciale de reparație, dat fiind că raționamentul pentru care nu s-a acceptat succesiunea în termenul prevăzut de dispozițiile art. 700 din Codul civil și implicit renunțarea la succesiune, înainte de intrarea în vigoare a legii de reparație pentru care se solicita fie reconstituirea, fie plata unor despăgubiri, a fost acela, unanim admis în doctrină, referitor la faptul că moștenirea nu era atractivă deoarece bunul nu se afla în patrimoniul defunctului".

Tribunalul Argeș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dat fiind că textul legal criticat nu conține reglementări care să contravină principiilor constituționale privind garantarea și ocrotirea proprietății private în mod egal, indiferent de titular.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 696 din Codul civil, care au următorul conținut: "Eredele ce renunță este considerat că n-a fost niciodată erede."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 11 alin. (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 44 alin. (2) și (3) privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată, precum și celor ale art. 1 intitulat "Protecția proprietății" din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia susține că eredele renunțător nu poate beneficia de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii, de reconstituire a dreptului de proprietate, deoarece, conform art. 696 din Codul civil, acesta devine persoană străină de moștenirea fostului proprietar. În acest context, precizează că

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, prevede posibilitatea ca succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile ce fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi.

Prin Decizia nr. XI din 5 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 30 octombrie 2007, pronunțată ca urmare a soluționării unui recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că beneficiază de dreptul de moștenire a proprietății, în temeiul

art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , în sensul repunerii în termenul de acceptare a succesiunii, numai moștenitorii care nu au acceptat-o în termenul prevăzut de lege, iar nu și cei care au renunțat la succesiune.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că instanțele judecătorești aplică această decizie și asupra prevederilor

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 , chiar dacă aceasta se referă doar la terenurile ce constituie obiectul

Legii fondului funciar nr. 18/1991 .

În aceste condiții, Curtea constată că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci este nemulțumit de modul de interpretare și aplicare a reglementării criticate în cauza concretă dedusă judecății, aspect ce excedează atribuțiilor Curții Constituționale, fiind de competența de soluționare a instanțelor judecătorești.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 696 din Codul civil, excepție ridicată de Harasim Janil în Dosarul nr. 3.300/109/2008 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 31 mai 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.