Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 897/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 256 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

prezumat în vigoare

Data actului
30 iunie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 643 din 8 septembrie 2011
Citat de
2 acte
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 7.855 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 272 alin. (1) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Cristian Bălan în Dosarul nr. 38.856/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, care formează obiectul Dosarului nr. 4.085D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 4.087D/2010 și nr. 4.286D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 272 alin. (1) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Petre Plugariu în Dosarul nr. 38.869/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de Ionel Pădurariu în Dosarul nr. 38.868/3/2009 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 4.087D/2010 și nr. 4.286D/2010 la Dosarul nr. 4.085D/2010.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 4.087D/2010 și nr. 4.286D/2010 la Dosarul nr. 4.085D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 9 și 30 iunie 2010 și 15 octombrie 2010, pronunțate în dosarele nr. 38.856/3/2009, nr. 38.869/3/2009 și nr. 38.868/3/2009, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 272 alin. (1) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Cristian Bălan, Petre Plugariu și Ionel Pădurariu în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni în răspundere patrimonială.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu definesc sintagma "plată nedatorată", nu prevăd modul în care se face restituirea sumei nedatorate, cazurile de excludere ce pot interveni de la plata sumei considerate nedatorată, cine are dreptul legal de a stabili caracterul de sumă nedatorată, momentul până la care se poate solicita restituirea și nici dacă sunt vizate sumele de bani primite cu titlu de indemnizație de concediere. Totodată, autorul mai arată că întinderea și modul de executare a obligației de restituire trebuie stabilite de instanța judecătorească, și nu de către angajator. Astfel, se susține că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (3) și art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, autorul excepției criticând mai degrabă modul de interpretare a textului legal criticat în mod formal decât conținutul său normativ.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile

art. 272 alin. (1) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003. Ulterior sesizării Curții,

Legea nr. 53/2003

- Codul muncii a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, iar soluția legislativă criticată se regăsește în momentul de față la art. 256 alin. (1) din cod, care are următorul cuprins: "(1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept și ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea observă că autorul acesteia nu face o veritabilă critică de neconstituționalitate. Curtea reține că acesta, pentru a avea parte de o soluție favorabilă în cadrul litigiului, critică textul prin prisma unor insuficiențe legislative, ajungând la concluzia că acesta ar trebui completat pentru a corespunde exigențelor constituționale. Însă chestiunile invocate de autorul excepției nu au relevanță constituțională și sunt mai degrabă propuneri de lege ferenda pe care acesta le face; potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea nu are competența de a modifica sau completa textul legal supus controlului de constituționalitate, astfel de operațiuni aparținând competenței exclusive a legiuitorului originar sau delegat.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 256 alin. (1) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Cristian Bălan în Dosarul nr. 38.856/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Petre Plugariu în Dosarul nr. 38.869/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de Ionel Pădurariu în Dosarul nr. 38.868/3/2009 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 iunie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-șef,
Benke Karoly

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.