Decizia nr. 1040/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a art. I pct. 7 din aceeași ordonanță prin care se completează cu lit. n) art. 183^3 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 1 și pct. 7 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009
pentru modificarea și completarea
privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Simion Marele în Dosarul nr. 1.226/33/2009 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.682D/2010.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă. În acest sens, arată că soluția legislativă criticată a fost modificată, îndepărtându-se astfel motivele de neconstituționalitate invocate de autorul excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 26 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.226/33/2009, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 1 și pct. 7 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009
pentru modificarea și completarea
privind reforma în domeniul sănătății.
Excepția a fost ridicată de Simion Marele cu prilejul soluționării unei acțiuni în contencios administrativ având ca obiect anularea unor acte administrative.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate, care operează modificări asupra condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi manager al unui spital public și care prevăd încetarea de drept a contractului de management al persoanelor care nu îndeplinesc aceste condiții, aduc atingere dreptului la muncă. În acest sens, arată că noile condiții stabilite de lege nu au fost cerute la momentul în care a dobândit funcția de manager și consideră că o persoană cu pregătire în domeniul juridic sau economic nu va îndeplini mai bine atribuțiile decât o persoană care deja are experiență, deși are o altă formație profesională. Măsura dispusă prin textele de lege criticate nu este nici necesară și nici proporțională cu situația care a determinat-o, contravenind astfel și
art. 53 din Constituție. În plus, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009
a fost adoptată cu încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece nu exista o situație extraordinară a cărei reglementare să nu fi putut fi amânată, iar motivarea urgenței nu a fost făcută într-un mod pertinent. În sfârșit, arată că o asemenea reglementare aduce atingere și siguranței persoanei, afectând drepturi câștigate.
Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal consideră că textele de lege criticate sunt neconstituționale, contravenind art. 115 alin. (6) din Constituție.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, autorul excepției criticând de fapt probleme legate de omisiuni legislative ori aspecte ce țin de aplicarea și interpretarea legii.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. I pct. 1 și pct. 7 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009
pentru modificarea și completarea
privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 18 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 91/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 26 mai 2010. În ceea ce privește art. I pct. 7, Curtea constată că, în realitate, autorul excepției critică dispozițiile lit. n) cu care se completează
art. 183^3 din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006.
Textele de lege criticate au următoarea redactare:
-
Articolul I
pct. 1 și pct. 7: "Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: [...]
1. La articolul 178, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
<<(2) Managerul persoană fizică sau reprezentantul desemnat de managerul persoană juridică trebuie să fie absolvent al unei instituții de învățământ superior în domeniul medical, economic, juridic sau administrativ și al unor cursuri de perfecționare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătății și stabilite prin ordin al ministrului sănătății.>> [...]
7. La articolul 183^3, după litera m) se introduc două noi litere, literele n) și o), cu următorul cuprins:
<<n) dacă se constată că managerul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare pentru exercitarea funcției de manager; [...].>>"
Autorul excepției consideră că aceste prevederi de lege contravin următoarelor texte din Constituție: art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, art. 53 alin. (2) referitor la condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 115 alin. (4) referitor la condițiile în care poate fi emisă o ordonanță de urgență și art. 23 alin. (1) referitor la siguranța persoanei. De asemenea, este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 1 decembrie 2005 pronunțată în Cauza Păduraru contra României, dar și jurisprudența Curții Europene de Justiție în care s-a consacrat principiul protecției încrederii legitime ca o "normă superioară de drept".
Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate, art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului a fost modificat prin dispozițiile
Potrivit celor statuate, însă, prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011
aflată în curs de publicare, dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate, și care sunt aplicabile litigiului în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate în virtutea principiului tempus regit actum, pot constitui obiect al excepției de neconstituționalitate chiar dacă acestea au fost abrogate sau și-au încetat aplicarea.
Prin urmare, Curtea, constatând că temeiul desfacerii contractului de management al autorului excepției îl reprezintă
art. I pct. 1 și pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009
în redactarea în vigoare la data invocării excepției de neconstituționalitate, urmează a se pronunța asupra constituționalității acestor prevederi de lege.
Examinând prevederile de lege criticate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate aduc modificări condițiilor pe care o persoană fizică ori reprezentantul unei persoane juridice trebuie să le îndeplinească pentru a ocupa funcția de manager al unui spital public și prevăd, deopotrivă, încetarea contractelor de management ale persoanelor care nu îndeplinesc aceste condiții legale.
Cât privește stabilirea prin lege a unor noi condiții pentru ocuparea funcției de manager al unui spital public, Curtea observă că Legea fundamentală nu instituie nicio limitare, astfel că legiuitorul este liber să instituie reglementări menite să ducă la realizarea unor obiective specifice. Astfel, din preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009
reiese, între altele, că noile condiții pe care trebuie să le îndeplinească managerul unui spital public au fost stabilite pentru a contracara "problemele apărute în sistemul de asistență spitalicească din România, ca urmare a managementului defectuos la nivelul unui număr însemnat de spitale, cu consecințe directe în calitatea îngrijirilor medicale acordate populației".
Prin urmare, intervenția legislativă s-a impus de urgență, printr-o reglementare adecvată, în deplin acord cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție. De asemenea, din perspectiva arătată, Curtea apreciază că prevederile de lege examinate sunt justificate și nu aduc atingere niciunui drept ocrotit de Legea fundamentală.
Cât privește dispozițiile de lege prin care se instituie o nouă cauză de încetare a contractului de management, Curtea apreciază, de asemenea, că o astfel de reglementare nu contravine niciunei prevederi constituționale. În acest sens, se impune observația că reglementarea contractului de management are o natură specifică, conținând elemente specifice contractului de mandat de drept civil, elemente ale contractului individual de muncă, dar și particularități impuse de funcția de manager al unui spital public care impune subordonarea cu precădere interesului public și necesității asigurării unui standard cât mai ridicat de ocrotire a sănătății, cu un impact direct asupra nivelului de trai al populației. Toate aceste valori au o consacrare constituțională, care justifică reglementarea specifică a clauzelor contractului de management.
Referitor la susținerea potrivit căreia
art. I pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009
ar aduce atingere unui contract de management încheiat în condiții legale diferite, Curtea constată că, deși textul de lege criticat prevede încetarea contractelor de management în situația în care "managerul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare pentru exercitarea funcției de manager", o atare dispoziție nu poate fi interpretată independent de dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. Prin urmare, Curtea apreciază că aspectele criticate de autorul excepției au în vedere probleme de aplicare și interpretare a dispozițiilor legale, de competența instanței de judecată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009
pentru modificarea și completarea
privind reforma în domeniul sănătății, precum și a art. I pct. 7 din aceeași ordonanță prin care se completează cu lit. n)
art. 183^3 din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Simion Marele în Dosarul nr. 1.226/33/2009 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.