Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 875/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

prezumat în vigoare

Data actului
28 iunie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 664 din 19 septembrie 2011
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 15.220 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 lit. c) prima liniuță teza a doua și liniuța a patra din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Șerban Valentin Mișicu în Dosarul nr. 1.915/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 București. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.658D/2010.

La apelul nominal răspunde autorul excepției personal și asistat de avocat Alexandru Dinu Baltasiu, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 3.832D/2010, nr. 3.949D/2010, nr. 4.026D/2010, nr. 4.282D/2010 și nr. 4.416D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Florinela Râlea, Orosz Adalbert, Ana Mocanu Suciu, Ileana Drăgulescu și de Societatea Comercială "Alumil Rom Industry" - S.A. din București.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 4.516D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Sorin Emil Muthu.

La apelul nominal răspunde reprezentantul autorului excepției, avocatul Dan Codruț Toma, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 3.658D/2010, nr. 3.832D/2010, nr. 3.949D/2010, nr. 4.026D/2010, nr. 4.282D/2010, nr. 4.416D/2010 și nr. 4.516D/2010, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Avocatul Alexandru Dinu Baltasiu consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare.

Avocatul Dan Codruț Toma se opune conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare.

Curtea, deliberând, în temeiul prevederilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 4.516D/2010, nr. 4.416D/2010, nr. 4.282D/2010, nr. 4.026D/2010, nr. 3.949D/2010 și nr. 3.832D/2010 la Dosarul nr. 3.658D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului Alexandru Dinu Baltasiu, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Susține că modul de stabilire a taxelor judiciare de timbru creează o discrepanță între dreptul statului de a aplica impozite și drepturile cetățenilor prevăzute de Legea fundamentală.

Avocatul Dan Codruț Toma solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens invocă hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Comunităților Europene în Cauza Flaminio Costa v. E.N.E.L. și hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Weissman împotriva României.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Consideră că partea interesată poate solicita reducerea taxei de timbru sau, după caz, eșalonarea sau amânarea plății acesteia. În final arată că jurisprudența instanței de contencios constituțional este în deplină concordanță cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe.

Având cuvântul în replică, cei doi avocați arată că, pe de-o parte, moștenitorii de drept nu pot beneficia de dreptul lor din cauza cuantumului excesiv al taxei judiciare de timbru, iar, pe de altă parte, nu toate persoanele intră în categoria celor care pot solicita reducerea taxei de timbru sau, după caz, eșalonarea sau amânarea plății acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 17 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.915/299/2010, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 lit. c) prima liniuță teza a doua și liniuța a patra din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Șerban Valentin Mișicu.

Prin Încheierea din 2 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.945/2/2010, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 din Legea nr. 146/1997 , excepție ridicată de Florinela Râlea.

Prin Încheierea din 21 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 717/234/2009, Judecătoria Gheorgheni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 , excepție ridicată de Orosz Adalbert.

Prin Încheierea din 15 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.427/306/2010, Judecătoria Sibiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 , excepție ridicată de Ana Mocanu Suciu.

Prin Încheierea din 7 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 16.675/325/2009, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 , excepție ridicată de Ileana Drăgulescu.

Prin Încheierea din 18 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 18.070/303/2009, Judecătoria Sectorului 6 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Alumil Rom Industry" - S.A. din București.

Prin Încheierea din 22 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 11.693/299/2010, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 , excepție ridicată de Sorin Emil Muthu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile criticate contravin principiului egalității în fața legii, deoarece caracterul neevaluabil în bani al cererii de partaj succesoral este tratat diferit de legiuitor în raport cu celelalte cereri neevaluabile în bani. Stabilirea unor taxe de timbru injuste și exorbitante constituie o piedică efectivă a accesului la serviciile oferite de justiție, încălcându-se, astfel, prevederile art. 53 din Constituție. Autoritățile au obligația de a asigura așezarea justă a sarcinilor fiscale ca parte a sistemului legal de impuneri, statul neputând stabili în mod arbitrar cuantumul taxelor de timbru. Stabilirea unor taxe de timbru foarte mari calculate în raport de masa succesorală golește de conținut înseși drepturile conferite cetățenilor prin dispozițiile art. 21 din Constituție. Se susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21, deoarece prin instituirea unor taxe judiciare de timbru excesive în materia partajului unor bunuri care au făcut obiectul unei proceduri succesorale notariale sau altei proceduri în cadrul căreia s-au achitat taxele pentru transferul proprietății se instituie, indirect, o piedică în realizarea unui drept fundamental. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituind o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție. Cuantumul excesiv al taxelor de timbru în materie de partaj apare ca nejustificat de ridicat, raportat la cuantumul taxelor de timbru în cazul cererilor evaluabile în bani.

Judecătoria Sectorului 1 București, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Judecătoria Gheorgheni, Judecătoria Sibiu - Secția civilă, Judecătoria Timișoara și Judecătoria Sectorului 6 București arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu următorul conținut: "Acțiunile și cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [...]

c) cereri pentru:

- stabilirea calității de moștenitor - 50 lei/moștenitor - stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale;

- cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

- cereri de reducțiune a liberalităților - 3% la valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită prin reducțiunea liberalităților;

- cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile.

Separat de această taxă, dacă părțile contestă bunurile de împărțit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în condițiile art. 2 alin. (1)."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autorii excepției invocă prevederile constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, art. 24 referitoare la dreptul la apărare, art. 41 alin. (2) referitoare la munca și protecția socială a muncii, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 46 referitoare la dreptul la moștenire, art. 47 referitoare la nivelul de trai și art. 49 referitoare la protecția copiilor și a tinerilor, art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 referitoare la contribuțiile financiare și art. 75 referitoare la sesizarea camerelor. De asemenea, autorul excepției invocă și prevederile art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 , Curtea constată că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare. Astfel, Curtea, prin

Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 8 iunie 2010, și

Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, a statuat că accesul liber la justiție nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. În virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice", plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985 pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa.

De asemenea, Curtea a mai reținut că, pentru aceleași considerente, textul de lege criticat nu cuprinde prevederi de natură să aducă atingere principiului potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, consacrat de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală.

Considerentele reținute de Curte în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței acesteia.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a

art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Șerban Valentin Mișicu în Dosarul nr. 1.915/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Florinela Râlea în Dosarul nr. 1.945/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de Orosz Adalbert în Dosarul nr. 717/234/2009 al Judecătoriei Gheorgheni, de Ana Mocanu Suciu în Dosarul nr. 2.427/306/2010 al Judecătoriei Sibiu - Secția civilă, de Ileana Drăgulescu în Dosarul nr. 16.675/325/2009 al Judecătoriei Timișoara, de Societatea Comercială "Alumil Rom Industry" - S.A. din București în Dosarul nr. 18.070/303/2009 al Judecătoriei Sectorului 6 București și de Sorin Emil Muthu în Dosarul nr. 11.693/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 iunie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu
_________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.