Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 864/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302 din Codul penal

prezumat în vigoare

Data actului
23 iunie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 668 din 20 septembrie 2011
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 8.688 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Are ca temei 2

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrea - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302 din Codul penal, excepție ridicată de Romulus Cătălin Panduru, Claudia Bonca și Elena Gal în Dosarul nr. 12.416/55/2008 al Judecătoriei Arad - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 12.416/55/2008, Judecătoria Arad - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 302 din Codul penal, excepție ridicată de Romulus Cătălin Panduru, Claudia Bonca și Elena Gal în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale în care se fac cercetări cu privire la comiterea infracțiunii reglementate de textul criticat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 11 referitoare la Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 referitoare la Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12) referitoare la principiul legalității pedepsei, ale art. 73 alin. (3) referitoare la domeniile de reglementare prin lege organică, ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și prevederile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu denumirea Nicio pedeapsă fără lege, deoarece prin incriminarea infracțiunii prevăzute de art. 302 din Codul penal nu s-a definit cu exactitate conținutul și domeniul sancționator, neajunsuri care nu satisfac exigențele de accesibilitate și previzibilitate ale legii. Termenii utilizați de legiuitor sunt vagi, susceptibili de sensuri multiple, lipsind subiectul activ de posibilitatea de a cunoaște ab initio care sunt actele care sunt susceptibile de a-i angaja responsabilitatea penală.

Judecătoria Arad - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 302 din Codul penal - Nerespectarea dispozițiilor privind operații de import sau export, care au următorul conținut: "Efectuarea, fără autorizație, a oricăror acte sau fapte care potrivit dispozițiilor legale sunt considerate operațiuni de import, export sau tranzit, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani."

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 11 referitoare la Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 referitoare la Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12) referitoare la principiul legalității pedepsei, ale art. 73 alin. (3) referitoare la domeniile de reglementare prin lege organică, ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și prevederile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu denumirea Nicio pedeapsă fără lege.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că incriminarea și sancționarea faptelor de nerespectare a dispozițiilor privind operațiuni de import, export sau tranzit sunt determinate de necesitatea apărării unor interese naționale care stau la baza creării "cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție", cerință prevăzută de însuși art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție. De aceea, societatea nu poate îngădui practicarea activităților economice fără respectarea unui regim stabilit pentru astfel de fapte. Intervenția statului în activitatea economică prin măsuri de influențare cum sunt licențele de import-export este făcută în scopul apărării unor interese generale ale societății, iar comerțul efectuat în anumite condiții ori cu anumite mărfuri trebuie să se efectueze, în mod necesar, sub controlul statului. De asemenea, aceleași interese economice de ordin general impun ca operațiunile de import și export de mărfuri să se facă numai cu autorizație.

Tocmai de aceea, în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 61 și art. 73 alin. (3), legiuitorul are deplina libertate de a reglementa cadrul general pentru desfășurarea operațiunilor de import sau de export, dispunând cu privire la instituirea infracțiunilor și a pedepselor acestora.

În plus, faptul că textul legal contestat face trimitere la dispozițiile legale care guvernează o astfel de activitate nu este de natură a fi convertit într-un fine de neconstituționalitate, deoarece reglementarea care formează obiectul excepției nu-i împiedică pe destinatarii acesteia de a cunoaște consecințele nerespectării legii și reprezintă legiferarea răspunderii penale printr-o normă juridică de sine stătătoare, care nu încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Dispoziția legală atacată prevede expres că infracțiunea nominalizată se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani dacă se efectuează fără autorizație acte sau fapte care, potrivit legii, sunt considerate operațiuni de import, export sau tranzit.

În sfârșit, Curtea constată că prin incriminarea infracțiunii de nerespectare a dispozițiilor privind operațiuni de import sau de export nu sunt afectate în niciun fel dreptul părților la un proces echitabil, principiul legalității pedepsei ori unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, întrucât părțile interesate, în condițiile Codului de procedură penală, se pot adresa fără restrângeri, pe considerente arbitrare, unui judecător independent, care se va supune numai legii, dispunând în lumina exigențelor constituționale ale art. 124 alin. (2) asupra existenței faptei, a identificării făptuitorului, a vinovăției acestuia, precum și a sancțiunii ce se impune în limitele instituite de textul legal criticat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302 din Codul penal, excepție ridicată de Romulus Cătălin Panduru, Claudia Bonca și Elena Gal în Dosarul nr. 12.416/55/2008 al Judecătoriei Arad - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 iunie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.