Decizia nr. 953/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b), art. 3 lit. a)-z), art. 7, art. 8, art. 10, art. 11, art. 24 și

art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Victor Ignat în Dosarul nr. 1.490/2/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde reprezentantul părții Consiliul Național pentru studierea Arhivelor Securității, consilier juridic Mihaela Jugaru, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, referindu-se și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale referitoare la aceleași texte din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 29 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.490/2/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b), art. 3 lit. a)-z), art. 7, art. 8, art. 10, art. 11, art. 24 și

art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Victor Ignat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin textele de lege criticate se încalcă flagrant dreptul la un proces echitabil, deoarece persoanele vizate de această lege nu sunt considerate egale în șanse în fața justiției și se instituie o discriminare și o falsă clasificare pe criterii profesionale neconforme cu Declarația Universală a Drepturilor Omului. O întreagă categorie socială, cu drepturi și libertăți, urmează a fi pusă în afara legii și a respectului concetățenilor și se tinde a se demonstra prin acțiuni în justiție, prin darea unui verdict, apartenența la o structură militară și în slujba serviciilor de informații, culpabilizând activitatea și munca depusă sub jurământ militar și sub ordin militar. Nu se face o distincție între personalul militar numit prin ordin ierarhic și cetățenii persoane fizice care benevol sau din interese diverse sau din patriotism și spirit civic aderau printr-un angajament scris la munca de informații, devenind agenți informatori, colaboratori ai organelor ordinii. Textele criticate încalcă și prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât prin definiția dată noțiunii de colaborator al Securității se instituie o nouă răspundere pentru fapte și activități realizate de persoana verificată, la un moment anterior instituirii acestui tip de răspundere. Cu privire la raporturile juridice "petrecute în trecut" și ale căror efecte au fost definitiv tranșate, consideră autorul că legea nouă retroactivează și devine incidentă asupra unor chestiuni care în acest moment sunt arhivate și pentru care a fost împlinit termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere a acestor persoane. Normele criticate încalcă și dispozițiile art. 20 din Constituție, pentru că nesocotesc dispozițiile art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care se referă la faptul că nu trebuie să existe o pedeapsă fără a fi prevăzută de lege și care vorbesc de previzibilitatea legilor. Or, prevederile

art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

nu sunt previzibile și lasă loc la interpretări în legătură cu înțelesul noțiunii de colaborator al Securității. Dispozițiile legale criticate încalcă și prevederile art. 53 din Constituție, pentru că dau posibilitatea ca, în urma calificării unei persoane ca și colaborator al Securității, drepturile și libertățile acesteia să fie îngrădite, iar aceste îngrădiri sunt în afara sferei limitative prevăzute de art. 53. Aceleași texte sunt neconstituționale deoarece conferă în continuare Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității un caracter jurisdicțional.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece normele criticate sunt constituționale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 293/2008 , prevederi cuprinse în art. 2 lit. b) privind noțiunea de colaborator al Securității, art. 3 lit. a)-z) privind dreptul de acces la informații de interes public în legătură cu anumite categorii de persoane, art. 7, art. 8, art. 10, art. 11, art. 24 și art. 35 referitoare la structurile abilitate din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității să efectueze acțiunile de verificare, personalul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, căile de atac împotriva adeverințelor eliberate în urma notelor de constatare și condițiile în care se poate exercita acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia și cele privind normele aplicabile care fac obiectul activității Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (4) privind statul de drept și principiul separației puterilor în stat, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 22 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 23 privind libertatea individuală, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 31 alin. (1) privind dreptul la informație, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 54 privind fidelitatea față de țară, art. 55 privind apărarea țării, art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 116 alin. (1) privind structura administrației publice centrale de specialitate, art. 117 alin. (1) privind înființarea ministerelor și art. 126 privind instanțele judecătorești din Constituție, precum și dispozițiilor art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra acelorași texte de lege, constatând că sunt constituționale. Astfel, în ceea ce privește dispozițiile art. 2 lit. b) și ale art. 7, art. 8 și

art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , Curtea s-a pronunțat prin

Decizia nr. 980 din 25 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 17 august 2009. În legătură cu dispozițiile art. 3 lit. a)-z) din același act normativ, Curtea s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 919 din 23 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009. Cu privire la

art. 11 din ordonanță, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009.

Curtea a reținut, ca apreciere generală, că, față de

Legea nr. 187/1999

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, declarată neconstituțională prin

Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

a produs o modificare substanțială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securității, realizând o reconfigurare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuții jurisdicționale, ale cărei acte privind accesul la dosar și deconspirarea Securității sunt supuse controlului instanțelor de judecată. Actuala reglementare legală are ca finalitate deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică a acestora. În acest sens a statuat Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009 . Prin aceeași decizie, instanța de contencios constituțional a reținut că, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității este introdusă la o instanță de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , nu se poate reține încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile beneficiind de posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept.

Tot astfel, cu privire la critici similare, Curtea Constituțională a mai observat, prin

Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, că, potrivit art. 126 alin. (1) și (2) din Constituție, justiția se realizează prin instanțele judecătorești, a căror competență este stabilită numai prin lege. Or, dispozițiile criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

satisfac pe deplin exigențele constituționale invocate, inclusiv cele prevăzute de art. 126 alin. (5) referitoare la interdicția înființării de instanțe extraordinare. Totodată, Curtea a constatat că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalității în drepturi, deoarece

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

De asemenea, prin

Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, Curtea a reținut că, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să fie calificată lucrător sau colaborator al Securității, reglementarea criticată nu încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii civile, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calități se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a normei legale. În plus, prin

Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009, Curtea a observat că, urmărind să înlăture orice echivoc de natură să genereze interpretări speculative, susceptibile de a aduce atingere onoarei și demnității persoanei, legiuitorul a înțeles să dedice întregul articol 2 din ordonanța de urgență definirii termenilor cu care aceasta operează.

Întrucât nu au fost evidențiate elemente noi, se impune menținerea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, care își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

În ceea ce privește dispozițiile art. 54 privind fidelitatea față de țară, ale art. 55 privind apărarea țării, ale art. 116 alin. (1) privind structura administrației publice centrale de specialitate și ale art. 117 alin. (1) privind înființarea ministerelor, invocate de autorul excepției, se constată că nu sunt incidente în cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b), art. 3 lit. a)-z), art. 7, art. 8, art. 10, art. 11, art. 24 și

art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Victor Ignat în Dosarul nr. 1.490/2/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 iulie 2011.