Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 773/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, ale art. 376 alin. 1 și art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
16 iunie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 675 din 22 septembrie 2011
Citează
4 acte
Structură
1 articol · 11.867 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 247/2005 19 iulie 2005 (prevederi anume) privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, ale art. 376 alin. 1 și art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Fundația Obștea Sătească Bălcești-Perești din comuna Bengești-Ciocadia, satul Bălcești și de Obștea Pociovaliștea din Novaci, satul Pociovaliștea, în Dosarul nr. 1.436/198/2009 al Judecătoriei Brezoi și care face obiectul Dosarului nr. 2.388D/2010 al Curții Constituționale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții nr. 2.389D/2010, care are același obiect al excepției de neconstituționalitate. Critica a fost formulată de aceiași autori în Dosarul nr. 1.440/198/2009 al Judecătoriei Brezoi.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele mai sus menționate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul prevederilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 2.389D/2010 la Dosarul nr. 2.388D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 31 mai 2010, pronunțate în dosarele nr. 1.436/198/2009 și nr. 1.440/198/2009, Judecătoria Brezoi a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, ale art. 376 alin. 1 și art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Fundația Obștea Sătească Bălcești-Perești din comuna Bengești-Ciocadia, satul Bălcești, și de Obștea Pociovaliștea din Novaci, satul Pociovaliștea, în dosare având ca obiect constatarea nulității absolute a unor contracte de vânzare-cumpărare de terenuri forestiere.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că restituirea dreptului de proprietate în baza unei hotărâri judecătorești pronunțate în primă instanță, fără circumscrierea cadrului în care se poate realiza exercitarea acestui drept de proprietate provizoriu, este de natură a prejudicia fie dreptul de proprietate publică al statului, fie dreptul adevăratului proprietar al terenului - proprietarul de drept de la care s-a preluat abuziv patrimoniul forestier de către regimul comunist.

Întrucât legea nu prevede ce se întâmplă în cazul casării sau modificării hotărârii instanței de fond în baza căreia s-a realizat "retrocedarea", apreciem că dispozițiile criticate sunt susceptibile de a fi interpretate și aplicate în mod arbitrar, restituind terenuri forestiere valoroase care intră într-un circuit de înstrăinare și exploatare, situația anterioară nemaiputând fi restabilită niciodată, nici prin forța de constrângere a statului.

În susținerea criticilor de neconstituționalitate, autorii invocă jurisprudența Curții Constituționale în materia exercitării și protecției dreptului de proprietate al statului și al persoanelor fizice și juridice.

Judecătoria Brezoi apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, și prevederile art. 376 alin. 1 și ale art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

-

Articolul 5

alin. (1) din Legea nr. 247/2005 : "Hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului. Hotărârile definitive și irevocabile susceptibile de înscriere în cartea funciară sunt comunicate din oficiu de către instanța de judecată birourilor de carte funciară.";

- Art. 376 alin. 1 din Codul de procedură civilă: "Se învestesc cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. 1 hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii, în cazurile anume prevăzute de lege.";

- Art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă: "Sunt hotărâri definitive:

1. hotărârile date în primă instanță, potrivit legii, fără drept de apel."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată și în art. 136 alin. (2) referitor la proprietate.

De asemenea, sunt considerate a fi încălcate și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 14 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.

Analizând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din titlul XIII "Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare" al

Legii nr. 247/2005 , sub aspectul conformității acestora cu Legea fundamentală, Curtea constată că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind

Decizia nr. 463/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 30 iunie 2009, și

Decizia nr. 21/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 27 ianuarie 2009.

Astfel, prin aceste decizii, Curtea a reținut că prevederile de lege criticate sunt norme de procedură, potrivit cărora hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului.

În acest context, Curtea a constatat că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci statuează principial, în art. 129, că, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", iar art. 126 alin. (2) din Constituție prevede că procedura de judecată și competența instanțelor judecătorești sunt stabilite numai prin lege.

De altfel, Curtea a statuat în mod constant în jurisprudența sa că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Așa fiind, Curtea a apreciat că nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate având ca obiect prevederile art. 376 alin. 1 și ale art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea reține că dispozițiile criticate dau expresie preocupării legiuitorului pentru asigurarea celerității în derularea procedurii de executare silită, în concordanță cu reglementarea de principiu în materie, consacrată prin art. 300 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia recursul nu este suspensiv de executare decât în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.

Dincolo de aceste argumente, din analiza motivelor invocate de autorii excepției de neconstituționalitate, rezultă nemulțumirea acestora față de interpretarea și aplicarea "arbitrară" a textelor de lege, presupus a genera abuzuri din partea persoanelor cărora le-au fost restituite terenurile forestiere. Or, Curtea constată că aceste susțineri nu pot fi reținute, iar excepția urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă, deoarece, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată[...]", competența de a se pronunța asupra acestor aspecte revenind în exclusivitate instanțelor judecătorești.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Fundația Obștea Sătească Bălcești-Perești din comuna Bengești-Ciocadia, satul Bălcești, și de Obștea Pociovaliștea din Novaci, satul Pociovaliștea, în dosarele nr. 1.436/198/2009 și 1.440/198/2009 ale Judecătoriei Brezoi.

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 376 alin. 1 și ale art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 iunie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu
___________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.