Decizia nr. 1045/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 219 și art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum și ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă și ale art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 53/2003 24 ianuarie 2003 (prevederi anume) Codul muncii
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 222 și
art. 282 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, ale
art. 73 din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă și ale
art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 36.236/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VIII-a litigii de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.728D/2010.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 1 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 36.236/3/2009, Tribunalul București - Secția a VIII-a litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 222 și
art. 282 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, ale
art. 73 din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă și ale
art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 .
Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București cu prilejul soluționării unei cauze civile având ca obiect drepturi bănești.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate încalcă dreptul la un proces echitabil și aduc atingere dreptului la apărare, întrucât nu impun imperativ ca sindicatele să fie parte în proces. Astfel, arată că "soluția legislativă actuală nu recunoaște posibilitatea pentru unitate să cheme în judecată, pe cale separată sau pe cale incidentală, sindicatele în calitatea lor de parteneri de dialog social". Impunerea unei diferențieri de regim juridic între conflictele de interese și conflictele de drepturi, prin aceea că în conflictele de interese participarea sindicatelor este "obligatorie și exclusivă", iar în cele de drepturi este "aleatorie și accesorie", "dă ocazia legiuitorului să legifereze incoerent, de la un text legal la altul soluția fiind diametral opusă", iar "inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru subipoteza conflictelor de drepturi".
Tribunalul București - Secția a VIII-a litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 222 și
art. 282 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003.
Curtea constată că, ulterior sesizării sale, art. 222 din Codul muncii a fost modificat prin
art. I pct. 71 din Legea nr. 40/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011, preluându-se însă soluția legislativă contestată; în urma acestei modificări,
a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, soluțiile legislative criticate ale art. 222 și art. 282 regăsindu-se în prezent în art. 219 și art. 267 din lege, articole ce urmează a constitui obiect al analizei de constituționalitate.
Aceste prevederi de lege au următoarea redactare:
- Art. 219: "La cererea membrilor lor, sindicatele pot să îi reprezinte pe aceștia în cadrul conflictelor de muncă, în condițiile legii.";
- Art. 267: "Pot fi părți în conflictele de muncă:
a) salariații, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;
b) angajatorii - persoane fizice și/sau persoane juridice -, agenții de muncă temporară, utilizatorii, precum și orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfășurată în condițiile prezentului cod;
c) sindicatele și patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedură civilă."
De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și prevederile
art. 73 din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, precum și dispozițiile
art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, care au următorul conținut:
-
Articolul 73
din Legea nr. 168/1999 : "Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate, după cum urmează:
a) măsurile unilaterale de executare, modificare suspendare sau încetare a contractului de muncă, inclusiv deciziile de imputare sau angajamentele de plată a unor sume de bani, pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă;
b) constatarea nulității unui contract individual sau colectiv de muncă poate fi cerută de părți pe întreaga perioadă în care contractul respectiv este în ființă;
c) constatarea încetării unui contract colectiv de muncă poate fi cerută până la încheierea unui nou contract colectiv de muncă;
d) plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate și restituirea unor sume care au format obiectul unor plăți nedatorate pot fi cerute de salariați în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.";
-
Articolul 28
din Legea nr. 54/2003 : "(1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.
(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată."
Curtea constată că, ulterior sesizării sale,
și
au fost abrogate expres prin dispozițiile art. 224 lit. a) și b) din Legea dialogului social nr. 62/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011, soluțiile legislative criticate fiind preluate într-o redactare asemănătoare de actul normativ abrogator în cuprinsul art. 28 alin. (1) și (2) și art. 211 lit. a).
Având în vedere că dispozițiile criticate ale Codului muncii constituie norme de procedură, de imediată aplicare, precum și considerentele
Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 *), aflată în curs de publicare, din care se desprinde, în esență, necesitatea analizării constituționalității acelor dispoziții de lege care sunt aplicabile speței în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, Curtea consideră că obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 219 și
art. 267 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, precum și dispozițiile
art. 73 din Legea nr. 168/1999
și ale
art. 28 din Legea nr. 54/2003 .
_________
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul român, art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (5) privind munca și protecția socială a muncii și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită de fapt modificarea și completarea prevederilor legale în sensul atribuirii calității procesuale sindicatelor în litigiile având ca obiect soluționarea conflictelor de drepturi, fapt ce excedează competenței Curții Constituționale, întrucât, potrivit prevederilor
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, "(3) Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 219 și
art. 267 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, ale
art. 73 din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă și ale
art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 36.236/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VIII-a litigii de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ___________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.