Decizia nr. 1234/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1088 alin. 2 teza întâi din Codul civil
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1088 alin. 2 din Codul civil, excepție ridicată de Octavian Mohor în Dosarul nr. 2.271/122/2007 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.329D/2010.
La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, personal și asistat de avocatul Silvia Viorica Dîrdîiac, cu delegație depusă la dosar. Lipsește partea Spitalul Orășenesc Bolintin Vale, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea criticii de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată în fața instanței de judecată.
În acest sens arată că, în principal, neconstituționalitatea textului de lege este susținută din perspectiva interpretării și aplicării neunitare a reglementării criticate de către instanțele de judecată în teritoriu, ceea ce creează o inechitate între justițiabili și conduce la o îmbogățire fără justă cauză a creditorului. Totodată, consideră că Parlamentul are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme care să asigure în mod real egalitatea cetățenilor în fața legii și respectarea accesului liber la justiție. Depune concluzii scrise la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, deoarece prevederile de lege criticate nu contravin art. 16 și 21 din Constituție. Față de susținerile avocatului autorului excepției de neconstituționalitate, arată că, în cazul în care se constată o practică neunitară în fața instanțelor de judecată, poate fi sesizat procurorul general al României, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 4 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.271/122/2007, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1088 alin. 2 din Codul civil, excepție ridicată de Octavian Mohor într-o cauză având ca obiect o acțiune în răspundere patrimonială.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că reglementarea criticată îngrădește accesul liber la justiție, deoarece "creditorul nu este ținut a justifica vreo pagubă", aducând atingere, totodată, și principiului constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor.
Tribunalul Giurgiu - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat "reglementează dobânda legală datorată de către debitor creditorului, legea pornind de la premisa că lipsa de folosință a unei sume de bani creează creditorului un prejudiciu, constând în cuantumul dobânzii legale datorate pe perioada întârzierii la executare."
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional și nu contravine normelor constituționale invocate în susținerea excepției.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 1088 alin. 2 din Codul civil. Din examinarea considerentelor încheierii de sesizare și a notelor scrise ale autorului excepției, Curtea constată că, în realitate, acesta critică numai prevederile art. 1088 alin. 2 teza întâi din Codul civil, potrivit cărora "Aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă;".
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, acest text de lege contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul excepției are în vedere, pe de o parte, o omisiune a textului de lege criticat, întrucât "creditorului i se cuvin daune-interese fără ca acesta să fie obligat a justifica vreo pagubă", autorul apreciind că "este necesar a se reține existența unei pagube pentru a fi executat debitorul". În acest context, Curtea constată că normele legale criticate au fost edictate în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1), care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, iar omisiunea de reglementare ori caracterul incomplet al acesteia nu poate fi complinită/complinit pe calea controlului de constituționalitate, întrucât în atribuțiile Curții Constituționale nu intră completarea textelor de lege criticate.
Totodată, din analiza motivelor invocate de autorul excepției de neconstituționalitate rezultă nemulțumirea acestuia față de interpretarea și aplicarea "arbitrară" a textului de lege criticat de către instanțele de judecată, ceea ce creează o situație discriminatorie între justițiabili. Or, Curtea constată că aceste susțineri nu pot fi reținute, iar excepția urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă, deoarece, potrivit prevederilor
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]", competența de a se pronunța asupra acestor aspecte revenind în exclusivitate instanțelor judecătorești.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1088 alin. 2 teza întâi din Codul civil, excepție ridicată de Octavian Mohor în Dosarul nr. 2.271/122/2007 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 septembrie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.