Anexă · Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

Anexa din 4 octombrie 2011

la Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.528/2011 privind aprobarea programelor școlare integrate prin care se realizează educația de bază în cadrul programului "A doua șansă" - învățământ primar

prezumat în vigoare

Data actului: 4 octombrie 2011
Emitent: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 772 bis din 1 noiembrie 2011
Citează: 1 act
Structură: 0 articole · 623.218 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

ANEXĂ

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

pentru programul „A doua șansă“ − învățământ primar NIVELUL I

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5528

București, 2011

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa de

Limba și literatura română

pentru Modulul I –

A.B.C.

este concepută pentru primul an de studiu al acestei discipline și este destinată școlilor în care se desfășoară programul „A doua șansă“− învățământ primar. Pornind de la particularitățile elevilor care vor fi cuprinși în această formă de învățământ, persoane care nu au finalizat ciclul primar, programele școlare permit:



dobândirea de cunoștințe, conform potențialului și nevoilor acestora;



valorificarea experienței de viață a elevilor;



atingerea unor standarde caracteristice educației de bază.

Modelul didactic al predării disciplinei

Limba și literatura română , cel comunicativ- funcțional, care presupune studiul integrat al limbii și literaturii române din perspectiva pragmatică a comunicării, este unic pentru întregul învățământ obligatoriu și a fost păstrat și în această programă, întrucât permite atingerea finalităților programului „A doua șansă“.

În conceperea programei s-a avut în vederea formularea de obiective, sugerarea unor conținuturi și a unor activități de învățare care conduc în timp la formarea la elevi a unor competențe cheie: lingvistice, de învățare, interpersonale, sociale.

Obiectivele cadru

sunt aceleași ca în programa de Limba și literatura română destinată ciclului primar din învățământul de masă.

Obiectivele de referință

au fost astfel formulate, încât să ofere un echilibru între exprimarea orală și cea scrisă și să surprindă în progresie ceea ce este esențial în activitatea de învățare. Obiectivele asigură elevilor formarea și dezvoltarea deprinderilor elementare de citire, scriere, de comunicare a ideilor prin vorbire și ascultare. Ele vizează în special

alfabetizarea

acestora.

Conținuturile învățării

au fost selectate în funcție de obiectivele de referință și de particularitățile elevilor. Ele sunt accesibile celor care, datorită vârstei, au fost puși în situații de interacțiune cu persoane diferite și au acumulat experiență în diferite contexte ale comunicării orale. Ordinea conținuturilor, ritmul și strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcție de caracteristicile grupului de elevi.

Exemplele de

activități de învățare

corespunzătoare fiecărui obiectiv de referință, deși sunt similare celor folosite în învățământul de masă și specifice ciclului primar, pot deveni

motivante și eficiente pentru grupul țintă, în situația în care acestea sunt plasate în contexte corespunzătoare vârstelor și intereselor elevilor. Ele iau în considerare caracteristicile învățării adulților (independența și motivația învățării, orientarea învățării către scop, relevanța învățării, aplicabilitatea cunoștințelor). O parte dintre activitățile de învățare propuse în programă permite integrarea în didactica disciplinei Limba și literatura română a unor strategii bazate pe TIC și a resurselor educative ale Internetului care conduc la formarea unor deprinderi elementare de utilizare a computerului, la alfabetizarea digitală a elevilor. Aceasta reprezintă o prioritate în educație, întrucât creșterea volumului de informație, progresul tehnologic accelerat, impun dezvoltarea unor competențe care fac posibilă adaptarea flexibilă la schimbările rapide ce se produc în societate. Utilizarea noilor tehnologii multimedia și a Internetului permit îmbunătățirea calității învățării prin individualizare și interactivitate, ameliorează perspectivele elevilor în materie de muncă, informare și de stabilire de relații sociale. Activitățile de învățare care presupun interdisciplinaritatea limbii române cu elemente de TIC sunt marcate în programă prin scriere cursivă.

Structura modulară a programului „A doua șansă“ a impus conceperea unor

standarde curriculare de performanță

pentru final de modul, care vor sta la baza elaborării testelor de examinare de la finalul modulului.

Noutatea

programei constă în:



reducerea numărului de ore alocat disciplinei;



existența

unor

conținuturi

alternative

(extinderile

sunt

doar

nivelul conținuturilor, nu și la cel al obiectivelor de referință și pot fi selectate de cadrul didactic în funcție de nevoile individuale și de opțiunile elevilor);



introducerea unor exemple de activități de învățare care să permită abordarea integrată a conținuturilor specifice limbii și literaturii române și a unor elemente privind tehnologia informației și a comunicației;



introducerea standardelor curriculare de performanță la sfârșitul fiecărui modul;



adaptarea finalităților la particularitățile grupului țintă;



atribuirea unui nume modulului: A.B.C.

Structura programei

este următoarea:



notă de prezentare;



obiective cadru;



obiective de referință;



exemple de activități de învățare;



conținuturile învățării;



sugestii metodologice;



standarde curriculare de performanță pentru modul;



bibliografie.

Programa trebuie folosită în mod flexibil, urmărindu-se adaptarea ei la ritmul de învățare al fiecărui elev.

OBIECTIVE CADRU

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1

. Să desprindă semnificația globală a unui mesaj ascultat

ascultarea și confirmarea prin coduri prestabilite a înțelegerii conținutului unui mesaj ascultat;

formularea de răspunsuri la întrebări enunțate în diferite contexte cotidiene;

formularea de răspunsuri la întrebări enunțate pe marginea unui text audiat;

recunoașterea unor enunțuri care nu se potrivesc cu un mesaj ascultat anterior;

audierea unor mesaje înregistrate pe CD, casete audio sau a unor înregistări online;

selectarea unor suporturi audio după criteriul mesajului global transmis;

audierea unor cântece pentru desprinderea mesajului transmis de versurile acestora;

executarea unor instrucțiuni simple formulate de cadrul didactic în cadrul unor activități pe computer (urmarea unor instrucțiuni pentru închiderea, deschiderea computerului, de utilizare a mous-ului, jocuri simple pe computer care cuprind instrucțiuni verbale etc.).

1.2.

Să sesizeze corectitudinea logică a unui enunț audiat

1.3.

Să distingă locul cuvintelor în propoziție, al silabelor în cuvinte și al sunetelor în silabe

sesizarea corectitudinii logice a unui mesaj audiat;

selectarea enunțului corect din punct de vedere logic, dintr-o serie de enunțuri date;

corectarea mesajelor incorecte din punct de vedere logic;

ordonarea cuvintelor pentru obținerea unor propoziții corecte din punct de vedere logic;

punerea în corespondență a conținutului unui mesaj audiat cu imaginea corespun- zătoare dintr-un document electronic pus la dispoziție de cadrul didactic.

delimitarea cuvintelor dintr-o propoziție; determinarea poziției unui cuvânt într-o propoziție;

despărțirea în silabe a unor cuvinte;

identificarea poziției unei silabe într-un cuvânt;

identificarea sunetelor din cuvinte (în diferite poziții: inițială, mediană, finală);

exemplificarea de cuvinte care să îndeplinească anumite condiții (să înceapă, să se termine sau să conțină un anumit sunet sau silabă);

introducerea spațiului dintre cuvinte scrise contopit, în propoziții scrise în documente electronice puse la dispoziție de cadrul didactic.

1.4.

Să manifeste atenție la conținutul mesajelor emise de diferiți interlocutori

selectate de cadrul didactic la sugestia elevilor.

audierea unor mesaje înregistrate formulate de persoane diferite;

exerciții de tipul vorbitor - ascultător, vizând formarea comportamentului de ascultător;

formularea de întrebări pentru lămurirea unor aspecte neînțelese din mesaje transmise de diferiți interlocutori;

exerciții de stimulare a atenției prin introducerea sau eliminarea unor elemente din mesaj;

audierea unor scurte emisiuni online

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1.

Să pronunțe articulat cuvinte din vocabularul activ în cadrul unor enunțuri proprii

2.2

Să formuleze enunțuri logice, potrivite unor situații familiare

referitoare la situații imaginare;

exerciții și jocuri de dicție, frământări de limbă;

transformarea unor cuvinte după modele date;

exerciții de corectare a pronunției regionale;

exerciții de reglare a volumului și vitezei vorbirii;

scurte conversații online între elevi (folosind programe de tip Skype, Messenger etc.).

prezentarea unor obiecte sau activități familiare elevilor;

formularea unor enunțuri pe baza unor imagini,

folosind

cuvinte

date

„Spânzurătoarea“.

2.3.

Să utilizeze formule de salut și prezentare în situații inspirate din realitate

2.4.

Să manifeste o atitudine degajată în dialoguri cu diferite persoane

comunicare.

transformarea sau completarea unor enunțuri după modele date;

formularea de instrucțiuni pentru realizarea unor produse/operațiuni simple;

jocuri pe computer, de exemplu, jocuri mozaic de descoperire a unor cuvinte corespunzătoare imaginilor, puzzle-uri de cuvinte pentru obținerea unor enunțuri,

prezentarea unor date despre propria persoană (în perechi, în fața unui grup mai numeros);

jocuri de rol;

simulări ale unor situații din viața coti- diană în care este necesară prezentarea unor date despre propria persoană.

formularea de mesaje potrivite unor situații diferite;

jocuri de rol;

simulări ale unor situații de comunicare din viața cotidiană;

utilizarea formulelor de prezentare și de salut în situații diferite;

audierea sau vizionarea unor secvențe audio/video în care sunt prezentate dialoguri

în

diferite

situații

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

și litere ale unui cuvânt;

într-un tabel dintr-un document Word deschis de cadrul didactic;

3.1.

Să identifice litere, silabe, grupuri de litere, cuvinte și enunțuri în textul scris cu litere de tipar și de mână

3.2.

Să citească în ritm propriu și cu voce tare un text scurt

exerciții de asociere a sunetului cu litera (grupul de litere) ;

determinarea numărului de silabe, sunete

exerciții pentru lărgirea câmpului vizual prin identificarea silabelor în structura cuvintelor și a cuvintelor în structura propozițiilor;

punerea în corespondență a cuvântului cu imaginea sau cu obiecte concrete;

exerciții de familiarizare cu poziția literelor pe tastatura computerului;

copieri/transcrieri în documente Microsoft Word deschise de cadrul didactic;

recunoașterea tastelor funcționale și a unor iconuri (Microsoft Word, Internet Explorer, Messenger etc.);

inserarea de litere și/sau imagini

marcarea unor litere, silabe, cuvinte (prin subliniere, schimbarea fontului, a culorii etc.) într-un document Word creat de cadrul didactic.

exerciții de lectură individuală;

exerciții de citire selectivă;

exerciții de citire la prima vedere;

exerciții de citire la prima vedere a unor scurte texte;

3.3.

Să desprindă semnificația globală a unui scurt text citit

3.4.

Să conștientizeze rolul instrumental al cititului

folosire a unor obiecte sau produse,

exerciții

de folosire a cursorului pentru urmărirea pe monitor a lecturii unui scurt text redactat în Word;

exerciții de citire a unor materiale pe suporturi electronice (computer, telefon).

formularea de întrebări și răspunsuri în legătură cu un text citit;

discuții în grup despre conținutul unor scurte texte citite;

exerciții de citire dirijată;

exerciții de prezentare a informațiilor desprinse dintr-un enunț sau text citit;

exerciții de discriminare a aspectelor esențiale de cele neesențiale dintr-un scurt text citit;

exerciții de reducere a lungimii unor enunțuri scrise într-un document Word pus la dispoziție de cadrul didactic, prin eliminarea informațiilor neesențiale (a cuvintelor care prezintă amănunte nesemnificative), utilizând tastele delete, backspace.

prezentarea unor surse tipărite care furni- zează informații utile, corespunzătoare intereselor elevilor;

exerciții de „răsfoire“ a unor ziare, reviste, cataloage;

exerciții de prezentare a unor situații concrete din viața cotidiană în care este necesar cititul (citirea unor instrucțiuni de

calitățile unor produse, termene de garanție etc.);

a motoarelor de căutare online, cu scopul informării pe teme familiare și de interes.

prezentarea unor informații desprinse prin lecturarea independentă a unor scurte texte tipărite;

utilizarea, cu sprijinul cadrului didactic,

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

Să scrie corect litere, silabe, cuvinte, folosind litere de tipar (*litere, silabe, cuvinte care conțin y, k, w, q)

4.2.

Să scrie corect și lizibil scurte propoziții pe teme familiare

cuvinte;

exerciții de asociere a sunetului cu litera sau grupul de litere;

exerciții de reproducere a literelor de tipar;

exerciții de scriere a cuvintelor folosind litere de tipar;

copieri, dictări, dictări în perechi;

întocmirea unor liste de cuvinte legate de o anumită temă (liste de cumpărături, nume de prieteni, preferințe culinare etc.);

exerciții de copiere, scriere, transcriere într-un document electronic creat de cadrul didactic;

exerciții de completare a unor formulare simple .

exerciții de copiere a unor enunțuri;

exerciții de ordonare a cuvintelor în propoziții;

exerciții de apreciere a spațiului dintre

4.3 . Să utilizeze corect punctul, *semnul întrebării și scrierea cu majusculă

*interogative;

exerciții de corectare și autocorectare a greșelilor de scriere;

exerciții de transformare/completare a unor enunțuri după modele date;

exerciții de formulare de propoziții folosind cuvinte sau imagini date;

exerciții de formulare de propoziții corespunzătoare unor situații prezentate;

redactarea la computer de enunțuri potrivite unor imagini existente într-un document electronic pus la dispoziție de cadrul didactic.

completarea unor enunțuri cu semnele de punctuație studiate;

modificarea ordinii cuvintelor într-o propoziție, în vederea exersării scrierii cu majusculă a primului cuvânt dintr-un enunț;

formularea de propoziții enunțiative și

copierea/transcrierea unor cuvinte sau a unor substantive proprii, a unor propoziții enunțiative și *interogative;

exerciții de utilizare a tastei shift pentru scrierea cu majuscule și folosirea semnelor de punctuație într-un document electronic dat;

exerciții de corectare cu ajutorul computerului, a unor propoziții, texte care conțin erori scrise în documente electronice date.

4.4.

Să conștientizeze utilitatea redactării

didactic.

exerciții de simulare a unor situații din viața cotidiană (completarea unor formulare);

redactarea unor mesaje în scopuri personale;

exerciții de transmitere a unor scurte mesaje scrise (SMS-uri, e-mail, Skype, Messenger etc.), cu ajutorul cadrului

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

Formarea capacității de lectură



Cartea. Direcții de orientare în materialul tipărit – cartea,

*ziarul, *revista.



Literele de tipar mari și mici ale alfabetului.

*Literele K, Q, W, Y.



Grupurile de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi).



Citirea cuvintelor.



Citirea propozițiilor enunțiative și interogative (fără folosirea terminologiei).



Textul. Titlul unui text. Citirea textelor.

Notă: Pentru exersarea citirii se recomandă folosirea unor scurte texte distractive sau cu caracter informativ.

Formarea capacității de comunicare Comunicarea orală

Comunicarea

– schimb de informații între oameni.

Formularea mesajului oral



Cuvântul − element de comunicare; pronunțarea articulată a cuvintelor din vocabularul activ.



Propoziția − formularea de propoziții logice (fără terminologie).



Intonarea propozițiilor enunțiative și interogrative (fără terminologie).



Dialogul − convorbirea între două sau mai multe persoane; utilizarea formulelor de salut și prezentare în situații formale și nonformale; dialoguri pe teme familiare.

Comunicarea scrisă

Procesul scrierii



Literele mari și mici de tipar * și/sau de mână

ale alfabetului. * Literele K, Q, W, Y.



Despărțirea în silabe a cuvintelor (după auz).



Scrierea cu litere de tipar

*și/sau de mână.



Respectarea spațiului dintre cuvinte.



Poziționarea datei și a titlului unui text.



*Scrierea funcțională: date personale în formulare simple (nume, prenume, adresă, numele părinților, copiilor, adresă de e-mail etc.).

Ortografie



Scrierea ortografică a cuvintelor.



Scrierea grupurilor de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi).



Scrierea cu majusculă la începutul propozițiilor și a substantivelor proprii (fără terminologie).

Punctuație

Semne de punctuație: punctul,

*semnul întrebării .

Notă: Pentru însușirea și exersarea scrisului se pot folosi caiete tip II sau dictando .

Elemente de construcție a comunicării



Propoziția. Cuvântul. Silaba.



Sunetul – litera.

SUGESTII METODOLOGICE

Nu trebuie uitat nicio clipă că participanții la cursurile din cadrul programului „A doua șansă“ sunt persoane care nu au frecventat școala sau care au părăsit-o în condiții și din motive diferite. Responsabilitatea cadrelor didactice este deosebită, întrucât ele trebuie să prevină un nou abandon școlar și, mai mult decât atât, să-i determine, să-i motiveze pe cursanți să acumuleze cunoștințe și să-și formeze deprinderi de folosire corectă a limbii române. La nivel atitudinal, se va urmări conștientizarea elevilor asupra utilității cititului, scrierii și comunicării orale în rezolvarea problemelor cotidiene. Pentru a face mai agreabil și, în același timp, pentru a optimiza procesul de învățare, cadrul didactic trebuie să utilizeze următoarele strategii:



proiectarea lecțiilor, folosind cunoștințele anterioare și experiența cotidiană a elevilor;



trezirea interesului pentru conținut, prin relevarea aplicabilității și funcționalității învățării;



raportarea învățării la alte discipline de studiu, în sensul abordării unor teme transdisciplinare.

Interesul elevilor pentru studiul limbii române se poate cultiva numai prin dezvăluirea

„ secretelor“ acesteia în raport cu posibilitatea aplicării și utilitatea cunoștințelor noi în viața cotidiană, așa încât, cadrul didactic trebuie să găsească modalități prin care să-i ajute pe elevi să înțeleagă scopurile unei sarcini anume, motivele pentru care au fost alese, cum și când pot folosi cunoștințele și deprinderile dobândite. Elevii trebuie să înțeleagă că citirea, scrierea, vorbirea și ascultarea sunt instrumente care îi ajută să fie persoane eficiente în comunicare.

Strategiile didactice care urmează a fi folosite trebuie să cuprindă metode de învățare activă specifice adulților (învățarea pe bază de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz), precum și strategii didactice tradiționale, întrucât este de anticipat că acești elevi sunt la începutul formării deprinderilor de muncă intelectuală și ar putea întâmpina dificultăți în adaptarea la „viața școlară“.

Modulul I își propune

alfabetizarea

elevilor și va fi precedată de o scurtă perioadă

prealfabetară

(10-12 ore).

Pentru

etapa prealfabetară , cadrul didactic trebuie să aibă în vedere faptul că în program pot fi cuprinși elevi care pronunță incorect cuvintele uzuale și care vor avea tendința să păstreze aceste greșeli și în exprimarea scrisă, care nu stăpânesc deprinderea de a comunica oral prin propoziții, care au ticuri sau paraziți în vorbire. În această situație, sunt necesare exerciții variate, în contexte multiple, deoarece renunțarea la vechile deprinderi în favoarea formării altora noi necesită timp și efort sporit în comparație cu învățarea în situația școlarului mic. Prin urmare, se va pune accent pe pronunțarea articulată a cuvintelor și pe dezvoltarea auzului fonematic. Metoda analizei și sintezei fonetice se va aplica în situații de învățare adaptate experienței, nevoilor și intereselor grupului țintă, ca de exemplu: convorbiri pe bază de imagini reprezentând mediul apropiat, povestiri ale unor întâmplări din viața personală, simulări ale unor situații reale sau imaginate, dialoguri formate din 3-4 replici.

Simultan se vor determina și exersa deprinderile de utilizare a instrumentelor de scris, capacitatea de orientare în spațiul de scriere și de citire, se vor testa eventualele deprinderi de scriere a literelor de mână și de tipar.

În această etapă, se vor organiza activități care urmăresc corectarea deficiențelor de exprimare orală, se vor corela și fixa cunoștințele pe care elevii le-au dobândit din experiența personală sau de la alte discipline de studiu, se vor forma deprinderi de activitate independentă și de grup, se vor forma și dezvolta deprinderile de a acționa ordonat și de a respecta normele școlare.

Cadrele didactice vor avea în vedere și deprinderile elevilor de a utiliza noile tehnologii informatice și comunicaționale, întrucât, conform noului plan cadru pentru programul „A doua șansă“‒ învățământ primar , săptămânal

se vor organiza activități în care alfabetizarea elevilor se va realiza prin utilizarea de instrumente ale TIC.

La sfârșitul perioadei prealfabetare se așteaptă ca elevii să înregistreze progrese în ceea ce privește:

pronunțarea corectă a cuvintelor uzuale;

sesizarea sunetelor din cuvintele cunoscute formate din 2-3 silabe, fără diftongi sau triftongi și aglomerări de consoane;

folosirea corectă a instrumentelor de scris și orientarea în spațiul de scris și de citit;

formularea orală de propoziții;

susținerea unui dialog din 3-4 replici;

utilizarea computerului, prin:



identificarea componentelor de hardware: monitor, tastatură, imprimantă, mouse;



utilizarea echipamentelor de intrare: tastatură, mouse, microfon, boxe, cameră web;



localizarea și utilizarea tastelor return, enter, shift, a săgeții de deplasare și a tastelor alfanumerice.

Cadrele didactice vor avea în vedere faptul că utilizarea elementelor de TIC în orele de Limba și literatura română, reprezintă un procedeu pentru atingerea obiectivelor cadru, și nu un scop în sine. Astfel,

competențele digitale ale elevilor nu vor fi evaluate .

Alfabetizarea propriu-zisă se va realiza după ritmul individual al fiecărui elev. Se va urmări ca absolvenții modulului să fie capabili să citească și să scrie litere, cuvinte și propoziții. Predarea citit-scrisului se va face integrat, după etapele cunoscute, îmbinându-se metodele clasice cu cele moderne.

Cadrele didactice vor organiza tipuri de activități care să permită însușirea citit- scrisului concomitent și complementar cu alfabetizarea digitală a elevilor. Astfel, aceștia vor fi familiarizați cu operații fundamentale specifice TIC și cu modalități de aplicare a acestora în situații cotidiene. În acest sens, cadrele didactice vor propune aplicații care să permită:



utilizarea tastaturii computerului pentru scrierea unor litere, cuvinte, enunțuri într-un document electronic pus la dispoziție de cadrul didactic;



ștergerea caracterelor, folosind tastele delete, backspace, spacebar, folosirea tastei shift pentru scrierea cu majusculă și folosirea semnelor de punctuație;



utilizarea elementară a programelor de comunicare instantanee (Messenger, Skipe) cu ajutorul cadrului didactic;



accesarea unor site-uri care prezintă informații de interes pentru elevi.

Dat fiind timpul redus destinat însușirii literelor, în conținuturile învățării au fost introduse ca extinderi literele care au o frecvență redusă în scrierea și citirea în limba română (k, q, y, w), astfel încât perioada alfabetară se va putea prelungi până în al doilea modul.

Pentru o mai bună desfășurare a activității didactice este recomandabilă structurarea sistemelor de lecții în

blocuri de ore

(3-4 ore pe zi destinate aceleiași discipline de studiu).

În

perioada alfabetară,

în cadrul unui bloc pot fi predate mai multe litere diferite, întrucât atât pentru citire, cât și pentru scriere se pot folosi numai litere de tipar. În situația în care printre elevi există persoane care au deja deprinderi elementare de scriere cu litere de mână și/sau manifestă dorința de a utiliza această scriere, cadrul didactic va lucra diferențiat și îi va sprijini în acest sens, exploatând resursele temporale oferite de orele de consultații, prevăzure în planul cadru. Ordinea în care sunt predate literele este la latitudinea cadrului didactic.

Exersarea citirii va avea ca suport materiale tipărite care corespund intereselor elevilor (de exemplu: ambalaje ale unor produse, instrucțiuni de folosire a unor obiecte, anunțuri, scurte articole din reviste, programe TV, versurile unor cântece etc.), precum și materiale scrise pe suporturi electronice, în diferite formate.

Proiectarea activităților trebuie să fie astfel

realizată, încât să asigure atingerea standardelor curriculare de performanță propuse la finalul modulului.

Evaluarea,

ca o componentă principală a procesului de învățământ, trebuie să constituie o sursă de informație pentru planificarea activității ulterioare, o recunoaștere a progresului elevilor. Evaluarea trebuie să fie permanentă, adecvată obiectivelor propuse, dar și nevoilor specifice ale elevilor.

La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, începând de la aprecierile verbale și continuând cu:

Observarea sistematică

a activității și comportamentelor elevilor în activități desfășurate individual sau pe grupe.

Observațiile formale, informale sau cumulate oferă cadrelor didactice o imagine clară asupra deprinderilor și capacităților fiecărui elev. Pentru a fi eficiente, observațiile trebuie să fie sistematice, obiective, exhaustive și atent înregistrate. Există mai multe metode de înregistrare a observațiilor, incluzând:



consemnarea unor evenimente;



liste de verificare;



inventare;



fotografii;



înregistrări audio.

Teste de cunoștințe

în evaluarea continuă, în care itemii să solicite: răspunsuri scurte, răspunsuri la alegere, răspunsuri în pereche, răspunsuri cu alegere multiplă, formularea de

propoziții, copieri, dictări, integrate în lecția propriu-zisă ca moment căruia i se vor aloca 10-15 minute.

Activități practice

în care se utilizează informațiile dobândite și sunt exersate capacitățile de comunicare orală și scrisă (alcătuirea unui minidicționar, inscripționarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor „cărți“, afișe, participarea la interviuri etc.).

Proiecte tematice de învățare individuală

pe teme de interes comun sau de interes personal, care presupun activizarea și dezvoltarea achizițiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost negociate în prealabil cu elevii.

Autoevaluarea

permite elevilor să-și aprecieze propriul progres, să devină conștienți de procesul și produsul învățării și să-și asume responsabilități. Pentru autoevaluare se pot folosi: caiete de observații ale elevului pe marginea muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.

Interevaluarea

ca modalitate de raportare a elevilor la exigențele partenerilor de învățare.

Portofoliul

elevului va furniza informații în privința evoluției sale pe parcursul traseului individual de instruire și formare. Acesta, ca parte integrantă a evaluării sumative, poate cuprinde:



fișe de muncă individuală;



proiecte de învățare independentă sau de grup;



teste de autoevaluare și interevaluare;



fișă individuală de citire;



grile de observații în activitățile individuale sau pe grupe;



produse finite realizate;



fotografii ale proiectelor și activităților;



înregistrări audio și video.

La sfârșitul modulului, elevii vor fi evaluați scris și oral/practic, confom standardelor curriculare de performanță specificate în programă.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral



Desprinderea semnificației globale a unui mesaj audiat.



Identificarea dintr-un enunț oral a cuvintelor, silabelor și literelor care îl compun.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală



Pronunțarea clară, precisă și articulată a enunțurilor.



Formularea unor scurte enunțuri logice potrivite unor situații date.



Utilizarea în comunicare a formulelor de salut și prezentare.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris



Asocierea corectă a formei cuvintelor cu sensul lor.



Citirea corectă, cu voce tare, în ritm propriu a unor enunțuri.



Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează informațiile esențiale din enunțuri citite independent.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă



Copierea corectă și lizibilă a unor enunțuri.



Scrierea corectă după dictare a propozițiilor enunțiative.



Redactarea unor propoziții enunțiative cu respectarea regulilor ortografice studiate

BIBLIOGRAFIE

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Consiliul Național pentru Curriculum,

Limba și literatura română – programă școlară pentru clasele I și a II-a,

aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/05.08.2003, București, 2003.

Consiliul Național pentru Curriculum , Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă și comunicare, ciclul primar și gimnaziu,

Editura Aramis, București, 2002.

Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, Step by Step, un program pentru copii și familii.

Predarea orientată după necesitățile copilului,

C.E.D.P., Step by Step – România.

AUTOR

Prof. pentru învățământ primar

Mihaela Bucinschi

Școala cu clasele I-VIII Nr. 36, „ Ionel Teodoreanu“,

București

COORDONATORI

Prof.

Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Asociația CEDP Step by Step, București

Prof.

Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

pentru programul „A doua șansă“ − învățământ primar NIVELUL al II-lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5528

București, 2011

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa școlară pentru disciplina

Limba și literatura română

este destinată modulului al doilea pentru școlile în care se desfășoară programul „ A doua șansă“ ‒ învățământ primar. Pornind de la particularitățile elevilor care vor fi cuprinși în această formă de învățământ, tineri care nu au fost înscriși sau care au abandonat școala în timpul ciclului primar, programa școlară permite:

•

dobândirea de cunoștințe conform potențialului și nevoilor acestora;

•

valorificarea experienței de viață a elevilor;

•

atingerea unor standarde caracteristice educației de bază.

Modelul didactic al predării disciplinei

Limba și literatura română , cel comunicativ - funcțional, care presupune studiul integrat al limbii și literaturii române, din perspectiva pragmatică a comunicării, este unic pentru întregul învățământ obligatoriu și a fost păstrat și în această programă, întrucât permite atingerea finalităților programului „A doua șansă” .

În conceperea programei s-a avut în vedere formularea de obiective, propunerea de conținuturi și de activități de învățare care conduc la formarea la elevi a unor competențe cheie: lingvistice, de învățare, interpersonale, sociale.

Obiectivele cadru

pentru modulul al II-lea sunt aceleași ca în programa de Limba și literatura română destinată învățământului de masă, pentru clasa a II-a. Acestea sunt menținute și în următoarele două module.

Obiectivele de referință

au fost astfel formulate, încât să ofere un echilibru între exprimarea orală și cea scrisă și să surprindă în progresie ceea ce este esențial în activitatea de învățare, avându-se în vedere durata scurtă a unui an de studiu în programul „A doua șansă“− învățământ primar. Ele asigură continuitatea cu modulul nivelului I, intitulat „A.B.C.“, vor fi dezvoltate în modulele ce urmează și conduc la formarea și dezvoltarea deprinderilor de vorbire și ascultare, de citit și scris.

Conținuturile învățării

au fost selectate în funcție de obiectivele de referință și sunt abordate în spirală. Ele sunt accesibile elevilor, care, datorită vârstei, au fost puși în situații de interacțiune cu persoane diferite, au acumulat experiență în domeniul comunicării orale și au deprinderi elementare de citit - scris. În acest modul, prin conținuturile propuse, se urmărește

continuarea perioadei alfabetare și parcurgerea celei postalfabetare. Ordinea conținuturilor, ritmul și strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcție de caracteristicile grupului țintă, dar și de cele individuale, în acord cu caracteristicile comunității din care fac parte elevii.

Activitățile de învățare

oferite drept sugestii permit exersarea, aprofundarea și dezvoltarea achizițiilor anterioare ale elevilor, însușirea de noi cunoștințe de limba română, precum și dezvoltarea unor competențe digitale elementare, prin modalități de învățare specifice adulților. O parte dintre activitățile de învățare propuse în programă permit integrarea în didactica disciplinei Limba și literatura română a unor strategii bazate pe TIC și a resurselor educative ale Internetului, care conduc în timp la formarea unor deprinderi elementare de utilizare a computerului, la alfabetizarea digitală a elevilor. Aceasta reprezintă o prioritate în educație, întrucât creșterea volumului de informație, progresul tehnologic accelerat, impun dezvoltarea unor competențe care fac posibilă adaptarea flexibilă la schimbările rapide ce se produc în societate. Utilizarea noilor tehnologii multimedia și a Internetului permit îmbunătățirea calității învățării prin individualizare și interactivitate, ameliorează perspectivele elevilor în materie de muncă, informare și de stabilire de relații sociale. Activitățile de învățare care presupun interdisciplinaritatea limba română cu elemente de TIC sunt marcate în programă prin scriere cursivă.

Structura modulară a programului a impus conceperea unor

standarde curriculare de performanță

pentru modul. Acestea permit elaborarea unor probe de evaluare (orală, scrisă și activitate practică) prin care să fie stabilit nivelul real al pregătirii elevilor și, în funcție de care, să se recunoască absolvirea acestui modul sau, dimpotrivă, să se impună reluarea cursurilor într-un modul inferior.

Noutatea

programei constă în:



reducerea numărului de ore alocat disciplinei;



existența unor conținuturi alternative (extinderile pot fi abordate selectiv, în funcție de interesele și nevoile individuale ale elevilor);



introducerea standardelor curriculare de performanță la sfârșitul modulului;



adaptarea finalităților la particularitățile grupului țintă;



atribuirea unui nume modulului:

Vorbim, scriem românește .

Structura programei

este următoarea:



notă de prezentare;



obiective cadru;



obiective de referință;



exemple de activități de învățare;



conținuturile învățării;



sugestii metodologice;



standarde curriculare de performanță;



bibliografie.

Programa trebuie folosită în mod flexibil, urmărindu-se adaptarea ei la ritmul de învățare al fiecărui elev.

OBIECTIVE CADRU

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

radiofonic.

1.1.

Să desprindă informațiile esențiale dintr-un mesaj ascultat

1.2.

Să sesizeze schimbarea semnificației mesajului transmis, ca urmare a modificării intonației

sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat;

formularea de întrebări pentru lămurirea înțelesului unor mesaje ascultate;

stabilirea valorii de adevăr a unor afirmații formulate în legătură cu conținutul unor mesaje ascultate;

audierea unor fragmente de emisiuni radio online care conțin informații accesibile elevilor.

selectarea enunțului corect dintr-o serie de enunțuri formulate oral;

semnalarea prin coduri prestabilite a greșelilor de exprimare în enunțuri formulate de interlocutori;

exerciții de schimbare a intonației unui enunț, cu sau fără schimbarea sensului mesajului transmis;

audierea unor texte în lectura unor actori români celebri, a unor fragmente de teatru

„intruse“, care nu au legătură sub raportul conținutului cu un mesaj audiat;

1.3.

Să sesizeze cuvintele necunoscute, care împiedică înțelegerea mesajului audiat

1.4.

Să asculte cu atenție mesajele transmise de diferiți interlocutori în situații diverse

exerciții de formulare de întrebări pentru stabilirea sensului cuvintelor necunoscute;

exerciții de identificare și semnalare a cuvintelor necunoscute dintr-un mesaj receptat;

audierea unor scurte emisiuni pe teme de interes pentru elevi în care sunt utilizate cuvinte mai puțin familiare elevilor (docu- mentare, emisiuni distractive, emisiuni pe teme de sănătate etc.);

identificarea sensului cuvintelor necunos- cute, utilizând DEX- online.

exerciții de ascultare a dialogurilor pe teme familiare și de interes comun;

formularea de întrebări pentru aflarea unor informații de interes propriu;

exerciții de tipul vorbitor-ascultător, vizând formarea comportamentului de ascultător activ;

exerciții

identificare

enunțurilor

audierea unor „colaje“ de mesaje înre- gistrate de persoane cunoscute, cu scopul identificării vorbitorului și a conținutului mesajului transmis.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1.

Să pronunțe articulat mesaje, folosind intonația corespunzătoare conținutului acestora

2.2.

Să îmbine enunțuri în mesaje proprii, corespunzătoare unor situații date

exerciții de reproducere a unor enunțuri cu accent pe pronunția clară și articulată;

exerciții de schimbare a topicii unor enunțuri cu sau fără schimbarea înțelesului acestora;

exerciții de pronunție corectă a cuvintelor care conțin aglomerări de consoane sau litera X, sau a unor neologisme întâlnite în situații cotidiene;

exerciții de schimbare a sensului unui enunț prin schimbarea intonației;

înregistrarea unor secvențe de lectură;

conversații online, folosind programe de comunicare de tip Skype sau Messenger.

exerciții de construire a unor enunțuri corespunzătoare unor situații reale sau fictive date;

exerciții de obținere a unor mesaje coerente prin ordonarea unor enunțuri date;

ordonarea unor enunțuri scrise în casete text pentru obținerea unor texte coerente, folosind mouse-ul (tehnica Drag & Drop ),

într-un document realizat de cadrul didactic.

2.3.

Să utilizeze formule uzuale de inițiere, menținere și încheiere a unor dialoguri pe teme familiare

2.4.

Să inițieze dialoguri pe teme familiare

„interviuri“ cu personalități locale, membri ai comunității, colegi etc.

exerciții de recunoaștere a formulelor de inițiere și de încheiere a unor dialoguri în situații diferite;

exerciții de selecție, din mai multe variante, a formulei potrivite de inițiere sau încheiere a unui dialog, într-o situație dată;

simulări ale unor situații diferite din viața cotidiană care necesită folosirea formulelor uzuale de inițiere și încheiere a dialogului.

completarea cu mesaje potrivite a situațiilor ilustrate în secvențele unor benzi desenate dintr-un document realizat de cadrul didactic;

vizionarea unor secvențe înregistrate care conțin dialoguri în diferite situații cotidiene.

dialoguri pe teme de interes comun grupului;

activități de exprimare a propriei păreri în legătură cu un anumit fapt sau atitudine a unei persoane;

jocuri de rol;

organizarea unor momente de „știri“ ale zilei;

înregistrarea

reportofon

unor

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1.

Să identifice litere, silabe, grupuri de litere, cuvinte și enunțuri în textul scris cu litere de tipar și/sau *de mână

3.2.

Să citească corect un text scurt, respec- tând intonația potrivită semnelor de punctuație învățate

exerciții de lărgire a câmpului vizual prin identificarea silabelor în cuvinte, sau prin identificarea cuvintelor în structura propozițiilor;

exerciții de recunoaștere a cuvintelor care se repetă într-un text;

exerciții de citire globală a unor cuvinte în enunțuri repetitive;

exerciții de recunoaștere a literelor cu frecvența cea mai mare într-un șir de cuvinte date;

exerciții de delimitare a cuvintelor scrise contopit în enunțuri, în documente electronice realizate de cadrul didactic, folosind tasta spacebar;

marcarea cu ajutorul computerului a cuvintelor/enunțurilor repetitive (prin utilizarea opțiunilor din bara de instrumente: subliniere, schimbare de font etc.) într-un text pregătit de cadrul didactic.

exerciții de citire independentă;

exerciții de citire selectivă;

exerciții de citire în lanț;

exerciții de citire a cuvintelor pe silabe;

exerciții de citire integrală a cuvintelor cu utilizare frecventă;

Să desprindă informațiile esențiale dintr-un scurt text citit

3.3.

Să manifeste curiozitate pentru lectură

slide-urilor).

/ schimbarea fontului unor părți din enunț care exprimă informații neesențiale.

exerciții de citire independentă (în șoaptă, în gând sau cu voce tare);

exerciții de citire a unor slide-uri realizate de cadrul didactic în Power Point (slide show cu timp limitat de expunere a

exerciții de citire selectivă;

exerciții de identificare a informațiilor esențiale dintr-un text citit;

exerciții de recunoaștere a personajelor unui text citit;

exerciții de ordonare a întâmplărilor prezentate într-un text narativ de mică întindere;

exerciții de inserare într-un document Word a unor imagini semnificative pentru conținutul unui text citit;

exerciții de eliminare/marcare prin shading

răsfoirea unor reviste, enciclopedii, ziare, cărți;

exerciții de stimulare a curiozității pentru lectură prin prezentarea pe scurt a unor informații care se desprind dintr-un text tipărit;

exerciții de citire a unor versuri;

organizarea unei minibiblioteci;

pe teme de interes.

verificarea veridicității unor informații prin consultarea mai multor surse (TV, ziare, site-uri);

utilizarea Internetului pentru documentare

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

Să scrie corect litere, silabe, cuvinte și enunțuri (inclusiv literele y, k, q, w și grupuri de litere)

4.2.

Să formuleze în scris enunțuri, folosind cuvinte noi sau mai puțin cunoscute

exerciții de scriere după model a unor litere, silabe, cuvinte;

exerciții de transcriere și copiere a unor cuvinte și propoziții;

exerciții de apreciere corectă a spațiului dintre cuvinte;

exerciții de corectare și autocorectare a greșelilor, de scriere după modele date;

formularea de enunțuri potrivite unor imagini sau situații date;

transcrieri, dictări în documente Word;

utilizarea instrumentelor de verificare a corectitudinii scrierii într-un document Word;

transmiterea de SMS, mesaje scrise pe Messenger, Skype sau e-mail.

exerciții de completare a unor propoziții, folosind cuvântul cel mai potrivit dintr-un șir de cuvinte date;

4.3.

Să utilizeze corect semnul întrebării, semnul exclamării și* linia de dialog

4.4.

Să redacteze un text, respectând poziția datei, a titlului și *scrierea cu alineat

exerciții de determinare a sinonimelor și antonimelor unui cuvânt dat (fără utilizarea terminologiei);

exerciții de integrare a cuvintelor noi în enunțuri proprii;

utilizarea dicționarelor online;

realizarea cu ajutorul unui procesor de text a unui minidicționar (utilizarea funcției Sort, pentru ordonare alfabetică);

elaborarea de afișe, reclame, anunțuri, prin inserarea de texte și imagini în documente Word.

exerciții de completare a unor enunțuri cu semnele de punctuație studiate;

exerciții de motivare a folosirii semnelor de punctuație într-un enunț;

exerciții de formulare a unor enunțuri care să conțină semnele de punctuație studiate;

copieri, transcrieri, dictări;

inserarea semnelor de punctuație într-un document Word dat (prin utilizarea tastei shift).

exerciții de transcriere, cu accent pe plasarea corectă a datei și a titlului;

exerciții de diferențiere a așezării în pagină a unor texte tipărite (carte, revistă, ziar, afiș);

exerciții de corectare și autocorectare a greșelilor de așezare în pagină;

transcrierea sau redactarea unor texte cu ajutorul computerului, cu respectarea așezării în pagină (utilizând tastele tab și alinierea centrată) .

4.5.

Să manifeste interes pentru redactarea scrisă

hârtie).

exerciții de completare de rebusuri sau integrame;

exerciții de completare a unor jurnale ale clasei sau personale;

completarea de chestionare, formulare cu date personale (online sau pe suport de

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

Formarea capacității de lectură

•

Cartea (pagină, filă, copertă).

•

Alfabetul limbii române (inclusiv K, Q, W, Y). Ordinea literelor în alfabet.

•

Citirea și pronunțarea cuvintelor care conțin X.

•

Citirea cuvintelor și a propozițiilor scrise cu litere de tipar și *de mână.

•

Citirea textelor scurte (120 de cuvinte).

•

Textul nonliterar: cu caracter informativ: reclama, anunțul, afișul.

Formarea capacității de comunicare Comunicarea orală

•

Comunicarea. Elementele comunicării orale (vorbitor, ascultător, mesaj); factori perturbatori ai comunicării.

•

Formularea mesajului oral.

•

Dialogul – formule de inițiere, menținere și încheiere a unui dialog; formularea de întrebări și răspunsuri în situații familiare și pentru solicitarea de informații suplimentare.

•

Cuvântul − cuvinte cu sens opus; cuvinte cu sens asemănător.

•

Propoziția – intonarea propozițiilor enunțiative, interogative și exclamative (fără terminologie).

Comunicarea scrisă

Procesul scrierii



Literele mari și mici ale alfabetului. Literele K, Q, W, Y.



Scrierea cuvintelor și propozițiilor.



Respectarea spațiului dintre cuvinte în scrierea cu litere de tipar și *de mână.



Respectarea poziției datei, a titlului; *scrierea cu alineat a liniei de dialog.



Scrierea funcțională: bilet, *SMS, *e-mail.

Ortografie

•

Scrierea corectă a grupurilor

mp, mb

în cadrul cuvintelor.

•

Scrierea corectă a cuvintelor care conțin

•

Scrierea cuvintelor care conțin

și

î,

*scrierea cu î în interiorul cuvântului.

Punctuație

•

Semnele de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, *linia de dialog.

Elemente de construcție a comunicării

•

Lexicul -

Cuvântul. Sensul cuvintelor.

•

Noțiuni de fonetică -

Sunetul și litera.

•

Alfabetul limbii române . Ordinea literelor în alfabet.

SUGESTII METODOLOGICE

Nu trebuie uitat nicio clipă că participanții la cursurile din cadrul programului „A doua șansă“ – învățământ primar sunt persoane care au părăsit școala în condiții și din motive diferite. Pentru a preveni un nou abandon școlar, este recomandat ca în orele de consiliere, prin discuții libere, cadrul didactic să afle motivele pentru care elevii au reluat studiile, să identifice interesele și nevoile lor personale, pentru ca, în funție de acestea, să-și orienteze demersul didactic și să elaboreze programe individuale de intervenție.

Cadrele didactice vor identifica strategii didactice care să-i determine, să-i motiveze pe elevi să acumuleze cunoștințe și să-și formeze deprinderi de folosire corectă a limbii române, în conformitate cu așteptările acestora. Pentru a face mai agreabil și, în același timp, pentru a optimiza

procesul de învățare,

cadrul didactic va avea în vedere:

•

proiectarea lecțiilor, folosind cunoștințele anterioare și experiențele cotidiene ale elevilor;

•

trezirea interesului pentru conținut prin relevarea aplicabilității și funcționalității învățării;

•

abordarea integrată a conținuturilor;

•

utilizarea la maximum a resursei temporal;

•

raportarea învățării la alte discipline de studiu, în sensul abordării unor teme transdisciplinare;

•

utilizarea unor strategii interactive, promovarea învățării prin cooperare.

Interesul elevilor pentru studiul limbii române se poate cultiva numai prin dezvăluirea

„secretelor“ acesteia în raport cu posibilitatea aplicării și utilitatea cunoștințelor noi în viața cotidiană, așa încât cadrul didactic trebuie să găsească modalități prin care să-i ajute pe aceștia să înțeleagă scopurile unei sarcini anume, motivele pentru care au fost alese, cum și când pot folosi ceea ce au dobândit. Elevii trebuie să utilizeze citirea, scrierea, vorbirea și ascultarea ca instrumente care îi ajută să fie persoane eficiente în interacțiunile interpersonale.

Cadrele didactice care vor preda în acest program vor avea sarcina de a rafina limbajul utilizat de elevi, precum și acțiunile lor, astfel încât aceștia să comunice eficient :

îi vor sprijini

să-și exprime nevoile, gândurile și, în același timp, să fie interesați de găsirea unor modalități prin care să poată răspunde nevoilor altora. Astfel, în timp, elevii vor conștientiza că utilizarea și înțelegerea unui limbaj corespunzător sunt căi de clarificare a neînțelegerilor personale, mijloc de dezvoltare personală și de rezolvare a conflictelor.

În conceperea

demersurilor didactice,

cadrele didactice vor propune contexte diferite de comunicare (mai mult sau mai puțin familiar cursanților, dar prezumtiv necesare la un moment dat), care să ofere elevilor posibilitatea exersării achizițiilor și deprinderilor lingvistice pe care le dețin, să le permită valorificarea experiențelor proprii de viață, precum și dobândirea de cunoștințe noi și formarea de capacități.

Proiectarea activităților trebuie să fie astfel realizată încât să asigure atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul fiecărui modul. Pentru o mai bună desfășurare a activității didactice este recomandabilă structurarea sistemelor de lecții pe unități de învățare, fiecare putând fi parcursă în

blocuri de ore

(3-4 ore pe zi destinate aceleiași discipline de studiu).

Strategiile didactice,

ce urmează a fi folosite, trebuie să cuprindă metode de învățare specifice adulților (învățarea pe bază de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz, dezbateri), îmbinate cu metode specifice vârstelor școlarilor debutanți, întrucât este de anticipat că elevii cuprinși în programul „A doua șansă“ – învățământ primar abia își construiesc deprinderile de muncă intelectuală și ar putea întâmpina dificultăți în adaptarea la „viața școlară“.

Între strategiile didactice utilizate, cadrele didactice vor introduce și instrumente specifice TIC, care să permită elevilor familiarizarea cu operații de bază în utilizarea computerului, precum și cu aplicațiile unor softuri. Spre exemplu, cadrele didactice pot propune și organiza activități care solicită elevii:



să identifice echipamentele (monitor, tastatură, mouse, imprimantă, microfon, unitate CD etc.);



să utilizeze echipamentele de intrare (tastatura, trackball, touchpad etc.), precum și pe cele de ieșire (monitor, imprimantă);



să utilizeze tastele return, spacebar, shift, săgețile de deplasare și tastele alfanumerice;



să utilizeze un procesor de text (Microsoft Word) pentru introducerea, ștergererea, mutarea unor litere, cuvinte sau enunțuri;



să utilizeze funcții de formatare ale textului (tab, aliniere, fonturi, ordonare alfabetică etc.);



să comunice, folosind programe de comunicare online;



să se informeze din surse online, folosind motoare de căutare etc.

Pregătirea elevilor în domeniul utilizării tehnologiei informației și a comunicației nu trebuie să reprezinte un scop în sine, ci un instrument eficient de predare-învățare, subordonat unor obiective pedagogice coerente. Astfel,

competențele digitale ale elevilor nu vor fi evaluate .

Evaluarea,

Chiar de la primele ore de curs, cadrul didactic va organiza activități de evaluare inițială prin care să poată răspunde următoarelor întrebări:



Ce cunoștințe și deprinderi are fiecare elev?



Ce sunt pregătiți elevii să învețe?



Ce stiluri de învățare au?



În ce domenii manifestă interes?

Aceste informații despre fiecare elev pot fi colectate în urma unor discuții libere individuale, într-o atmosferă degajată și prietenoasă. Ele vor fi folosite în vederea individualizării învățării în activitățile ulterioare.

Evaluarea inițială pentru modul se va face și prin teste scrise și orale concepute pe baza standardelor curriculare de performanță ale modulului I.

Pe parcursul întregului modul vor fi utilizate evaluările continue, planificate pentru fiecare bloc, astfel încât să existe un feedback permanent între cadru didactic și elevi, iar activitatea didactică să poată fi permanent reglată.

Evaluările vor fi adecvate obiectivelor propuse, dar și nevoilor specifice elevilor. Metodele tradiționale de evaluare vor fi completate cu cele alternative.

La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, începând de la aprecierile verbale și continuând cu:

Observarea sistematică

a activității și comportamentelor elevilor în activități organizate individual sau pe grupe.

Observațiile formale, informale sau cumulate oferă cadrelor didactice o imagine clară asupra deprinderilor și capacităților fiecărui elev. Pentru a fi eficiente, observațiile trebuie să fie

sistematice,

obiective,

exhaustive

și

atent

înregistrate.

Există

mai

multe metode de înregistrare a observațiilor, incluzând:

•

consemnarea unor evenimente;

•

liste de verificare;

•

inventare;

•

fotografii;

•

înregistrări audio.

Teste de cunoștințe

în evaluarea continuă în care itemii să solicite: răspunsuri scurte, răspunsuri la alegere, răspunsuri în pereche, răspunsuri cu alegere multiplă, formularea de propoziții, copieri, dictări, integrate în lecția propriu-zisă, ca moment căruia i se vor aloca 10-15 minute.

Activități practice

în care se utilizează informațiile dobândite și în care sunt exersate capacitățile de comunicare orală și scrisă (alcătuirea unui minidicționar, inscripționarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor „cărți“, confecționarea unui produs după instrucțiuni, afișe).

Proiecte tematice de învățare individuală

pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea și dezvoltarea achizițiilor elevilor, de exemplu: „În lumea vedetelor“, „Călătorii“, „Meserii“.

Este recomandat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost dezbătute și negociate în prealabil cu elevii.

Autoevaluarea

permite elevilor să-și aprecieze propriul progres, să devină conștienți de procesul și produsul învățării și să-și asume responsabilități. Pentru autoevaluare se pot folosi: caiete de observații ale elevului pe baza produselor și demersurilor muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.

Interevaluarea

ca modalitate de raportare a elevilor la exigențele partenerilor de învățare.

Portofoliul

elevului va furniza informații în privința evoluției sale pe parcursul traseului individual de instruire și formare. Acesta, ca parte integrantă a evaluării sumative, poate cuprinde:

•

fișe de muncă individuală;

•

proiecte de învățare independentă sau de grup;

•

teste de autoevaluare și interevaluare;

•

fișă individuală de citire;

•

grile de observații în activitățile individuale sau pe grupe;

•

produse finite realizate;

•

fotografii ale proiectelor și activităților;

•

înregistrări audio și video.

La sfârșitul modulului, elevii vor fi evaluați prin probe orale și/sau practice și scrise, confom standardelor curriculare de performanță specificate în programă.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral



Desprinderea informațiilor esențiale dintr-un mesaj audiat.



Sesizarea corectitudinii logice a unui enunț audiat.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală



Respectarea intonației și accentului în timpul vorbirii.



Formularea unor enunțuri corecte din punct de vedere lexical și gramatical.



Susținerea unei convorbiri, utilizând formulele de inițiere, menținere și încheiere a dialogului.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris



Identificarea cuvintelor și expresiilor necunoscute dintr-un text citit.



Citirea corectă și coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute de maximum 120 de cuvinte.



Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează informații esențiale dintr-un text citit.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă



Copierea unor fragmente de texte cu respectarea regulilor de așezare în pagină.



Scrierea după dictare a unor enunțuri, cu respectarea regulilor de ortografie și punctuație studiate.



Redactarea unor enunțuri cu respectarea regulilor de ortografie și punctuație învățate.

BIBLIOGRAFIE

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Consiliul Național pentru Curriculum,

Limba și literatura română – programă școlară pentru clasele I și a II-a , aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/05.08.2003, București, 2003.

Consiliul Național pentru Curriculum,

Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă și comunicare, ciclul primar și gimnaziu , Editura Aramis, București, 2002.

Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, Step by Step, un program pentru copii și familii . Predarea orientată după necesitățile copilului , C.E.D.P., Step by Step – România.

AUTOR

Prof. pentru învățământ primar

Mihaela Bucinschi

Școala cu Clasele I-VIII Nr. 36, „Ionel Teodoreanu“, București

COORDONATORI

Prof.

Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Asociația CEDP Step by Step, București

Prof.

Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

pentru programul „A doua șansă“ − învățământ primar NIVELUL al III-lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5528

București, 2011

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa pentru disciplina

Limba și literatura română

este destinată școlilor în care se desfășoară programul „A doua șansă“ – învățământ primar.

Programa a fost astfel elaborată încât, prin conținutul său, să permită:

•

egalizarea șanselor elevilor din grupul țintă cu cele ale celor integrați în învăță- mântul de masă;

•

dobândirea de cunoștințe conform potențialului și nevoilor acestora;

•

valorificarea experienței de viață a elevilor;

•

atingerea unor standarde caracteristice educației de bază.

Modelul didactic al predării disciplinei

Limba și literatura română , cel comunicativ - funcțional, a fost păstrat și în această programă, întrucât permite atingerea finalităților programului.

În conceperea programei s-a avut în vedere formularea de obiective, propunerea de conținuturi și de activități de învățare care conduc în timp la formarea la elevi a unor competențe cheie: lingvistice, de învățare, interpersonale, sociale.

Programa propusă stabilește ca

obiective cadru

formarea capacităților de exprimare și receptare a mesajelor orale și scrise, obiective identice cu cele destinate învățământului primar de masă.

Obiectivele de referință

au fost derivate din obiectivele cadru și au fost concepute astfel încât să răspundă nevoilor de învățare ale elevilor și să le permită acestora atingerea unor standarde de evaluare similare celor prevăzute în programa destinată învățământului primar de masă. Ele oferă un echilibru între exprimarea orală și cea scrisă și coerență între modulul anterior și cel următor, surprinzând în progresie ceea ce este esențial în activitatea de învățare. Obiectivele asigură elevilor formarea și dezvoltarea deprinderilor de însușire a ideilor prin citire și ascultare, de comunicare a ideilor prin vorbire și ascultare, precum și dezvoltarea capacității de a utiliza surse de informare, cu scopul de a face față diferitelor roluri pe care aceștia și le asumă în societate.

Conținuturile învățării

au fost selectate în funcție de obiectivele de referință și sunt abordate în spirală. Pentru ca învățarea să devină motivantă, ele au un caracter practic- aplicativ și funcțional. Conținuturile teoretice obligatorii sunt reduse, accentul fiind pe partea de utilizare a acestora în contextele comunicării. O parte dintre conținuturi au fost introduse ca

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

extinderi, pentru a oferi elevilor posibilitatea să-și continue studiile în învățământul secundar inferior. Ordinea parcurgerii conținuturilor, ritmul și metodologia abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcție de caracteristicile grupului cu care se lucrează.

Activitățile de învățare

sunt orientate după obiectivele de referință, propun implicarea activă a elevilor în învățare și conduc la stimularea atitudinii de cooperare și întrajutorare. Ele trebuie introduse în contexte variate, care prezintă interes pentru grupul țintă. Activitățile de învățare propuse sunt doar orientative, urmând ca ele să fie completate de cadrul didactic în etapa de proiectare a unităților de învățare cu altele specifice pentru învățarea adulților (întocmirea de proiecte, studii de caz, activități practice, fișe de lectură independentă etc.).

Structura modulară a programului a impus conceperea unor

standarde curriculare de performanță

ce permit elaborarea unor teste care să releve nivelul real al pregătirii elevilor și ale căror rezultate să stea la baza absolvirii modulului sau, dimpotrivă, să impună reluarea cursurilor în modulul inferior.

Noutatea

adusă de programă constă în:



reducerea numărului de ore alocat disciplinei;



existența unor conținuturi alternative (care pot fi abordate selectiv);



introducerea standardelor curriculare de performanță la sfârșitul modulului;



atribuirea unui nume modulului:

Secretele limbii române .

Structura programei

este următoarea:



notă de prezentare;



obiective cadru;



obiective de referință;



exemple de activități de învățare;



conținuturile învățării;



sugestii metodologice;



standarde curriculare de performanță;



bibliografie.

Programa trebuie folosită în mod flexibil, urmărindu-se adaptarea ei la ritmul de învățare al fiecărui elev.

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

OBIECTIVE CADRU

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

‒ formularea de întrebări și răspunsuri pentru determinarea informațiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat;

‒ exerciții de discriminare a informațiilor de detaliu și a celor esențiale dintr-un mesaj;

‒ ordonarea temporală a unor evenimente prezentate într-un mesaj audiat;

‒ identificarea informațiilor de detaliu care diferențiază enunțuri similare.

‒ exerciții de identificare și corectare a pronunției incorecte a cuvintelor;

‒ exerciții de identificare a exprimărilor corecte din mai multe variante audiate;

‒ exerciții de identificare și corectare a îmbinărilor incorecte de cuvinte în cadrul unui enunț oral (acordul substantivului cu adjectivul, al prepozițiilor cu substanti- vele, al subiectului cu predicatul, fără folosirea terminologiei);

‒ exerciții de sesizare a diferențelor dintre limbajul literar și cel regional.

‒ exerciții de determinare a sensului unui cuvânt prin raportare la context;

‒

exerciții

înlocuire

cuvântului

necunoscut cu altul cu înțeles asemănător;

1.1.

Să desprindă informații de detaliu dintr-un mesaj audiat

1.2.

Să sesizeze corectitudinea unui enunț oral sub raportul formei și logicii mesajului transmis

1.3.

Să sesizeze sensul unui cuvânt prin raportare la context

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

‒

exerciții de completare orală a unor enunțuri, folosind cuvinte mai puțin familiare elevilor;

exerciții de schimbare a sensului unui cuvânt, prin schimbarea contextului; identificarea sensului cuvintelor, folosind dicționarul.

1.4.

Să manifeste interes față de mesajele transmise de diferiți interlocutori

‒

exerciții de recunoaștere a vorbitorului, ascultătorului și a mesajului într-o situație concretă;

activități în grup de identificare a unor situații de comunicare (mesajul, contextul, personajele);

exerciții de sesizare a legăturii dintre elementele verbale și nonverbale;

discuții libere pe teme date.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1.

Să formuleze enunțuri logice, potrivite situației, respectând acordurile gramaticale

‒ exerciții de semnalare și corectare a deza- cordurilor folosite în exprimarea orală;

‒ exerciții de selectare a mesajului correct formulat dintr-un șir de mesaje date;

‒ exerciții de completare a unor enunțuri eliptice de subiect sau predicat (fără terminologie) sau de substantiv-adjectiv;

‒ exerciții de formulare de mesaje orale după ilustrații.

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

2.2.

Să redea prin cuvinte proprii conți- nutul unui fragment dintr-un text citit sau mesaj audiat

‒

formularea de întrebări și răspunsuri pentru clarificarea unor aspecte care nu au fost înțelese într-un mesaj audiat sau text citit; formularea de răspunsuri la întrebări care vizeză informații esențiale și de detaliu ce se desprind dintr-un mesaj audiat sau text citit;

povestirea orală independentă a unui scurt text sau fragment dintr-un text citit; formularea de mesaje corespunzătoare unor situații simulate.

2.3.

Să utilizeze formule de permisiune și solicitare în diferite situații de comunicare

‒

discuții în perechi și în grup pe teme familiare elevilor;

exerciții de recunoaștere a formulelor de permisiune și solicitare;

exerciții de formulare de enunțuri care susțin dialogul;

utilizarea pronumelor personale de politețe în formularea de permisiuni și solicitări; exerciții diferite, în grupuri, în care elevii își asumă roluri diverse;

jocuri de rol.

2.4.

Să manifeste disponibilitate față de diverși parteneri de dialog în diferite situații de comunicare

‒

simulări ale unor situații care pot genera conflicte;

exerciții de verbalizare a propriilor păreri în legătură cu un fapt, în raport cu părerile altor persoane;

exerciții de stabilire a unor reguli, norme, în situații concrete sau imaginare, de dialog în cadrul unui grup;

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

‒ exerciții de rezolvare a unor sarcini în grup;

‒ exerciții de interacțiune socială directă cu

membrii comunității.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1.

Să identifice elementele de bază ale organizării textului în pagină

‒ exerciții de identificare a titlului, a auto- rului și a textului propriu-zis în pagină;

‒ exerciții de recunoaștere a secvențelor dialogate dintr-un text;

‒ transcrieri, copieri, dictări de texte;

‒ exerciții de recunoaștere a alineatelor în texte tipărite;

‒ exerciții de motivare a scrierii unui enunț cu alineat;

‒ exerciții de citire selectivă în funcție de diferite repere ( al ... alineat, a ... strofa, al … vers).

3.2.

Să citească corect și conștient un text scurt

‒

exerciții de citire în gând și cu voce tare;

‒ exerciții de intonare corespunzătoare enunțurilor unui text;

‒ exerciții de reglare a respirației în timpul citirii;

‒ exerciții de citire pe roluri a unui text narativ cu dialog;

‒ exerciții de citire a unor poezii;

‒ exerciții de citire integrală a cuvintelor cu un număr mic de litere sau cu frecvență mare în comunicare;

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

‒

exerciții de citire conștientă;

exerciții de citire explicativă și selectivă.

3.3.

Să desprindă aspecte de detaliu dintr- un text citit

‒

exerciții de ordonare a întâmplărilor prezentate într-un text narativ;

exerciții de formulare de răspunsuri la întrebări care vizează aspecte de detaliu dintr-un text citit;

exerciții de delimitare a unui text narativ în fragmente logice.

3.4.

Să recunoască în enunțuri elemente de construcție a comunicării studiate

‒

exerciții de identificare a părților de vorbire studiate (substantiv, adjectiv, numeral, *pronume);

exerciții de identificare a acordului dintre substantiv și adjectiv;

exerciții de completare a unor propoziții cu părți de vorbire studiate;

exerciții de grupare a cuvintelor după valoarea morfologică.

3.5.

Să manifeste interes pentru lectură

‒

exerciții de studiere a cuprinsului unor cărți pentru a înțelege rolul acestuia în identi- ficarea unor informații care prezintă interes; exerciții de citire în grup a unor lecturi utile elevilor;

exerciții de formulare de întrebări legate de conținutul unor lecturi sau texte citite

în particular .

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

Să redacteze cu sprijin (plan de idei, ilustrații, întrebări etc.) scurte texte pe teme familiare

‒

povestirea în scris a unor fapte și întâmplări personale;

completare unor felicitări și ilustrate destinate unor persoane diferite;

exerciții de redactare a unor texte pe baza unor întrebări;

exerciții de transpunere a unor idei într-un

șir de enunțuri cu o succesiune logică.

4.2.

Să realizeze acorduri gramaticale în enunțuri proprii

‒

exerciții de stabilire a acordului gramatical în enunțuri date;

exerciții de transformare a unor enunțuri după modele date;

exerciții de identificare, corectare și autocorectare a greșelilor de exprimare; exerciții de utilizare în comunicare a pronumelor/pronumelor personale de politețe*;

exerciții de completare a unor propoziții lacunare cu părți de vorbire studiate.

4.3.

Să respecte ortografia și punctuația într-un enunț propriu

‒

exerciții de formulare de propoziții, folosind cuvinte date;

exerciții de scriere corectă a cuvintelor care conțin grupuri vocalice;

exerciții de despărțire în silabe a cuvintelor‒ exerciții de folosire corectă a majusculei în scrierea substantivelor proprii;

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

‒

exerciții de scriere a cuvintelor ce conțin „ii“; exerciții de completare a unor enunțuri sau texte scurte cu semnele de punctuație corespunzătoare.

exerciții de formulare de propoziții enun- țiative, exclamative, interogative (fără folosirea terminologiei);

4.4.

Să așeze corect în pagină textele, respectând alineatele

‒

exerciții de plasare corectă a titlului, datei, numelui autorului și a alineatelor;

copieri, transcrieri, dictări;

exerciții de apreciere și autoapreciere a redactării.

4.5.

Să manifeste interes pentru redac- tarea corectă a textului

‒

completarea datelor destinatarului și ale expeditorului pe un plic;

completarea unor cărți poștale și invitații;

redactarea unor scurte texte care au caracter funcțional.

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

Formarea capacității de lectură

Cartea – Cuprinsul unei cărți. Textul literar

•

Textul narativ – personajele textului narativ; delimitarea în fragmente a unui text narativ*; povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ.

•

Textul în versuri (strofa, versul).

•

Textul nonliterar (invitația, felicitarea, cartea poștală*).

Formarea capacității de comunicare Comunicarea orală

•

Comunicarea. Elemente de comunicare nonverbală.

Formularea mesajului oral

•

Propoziția – intonarea propozițiilor.

•

Utilizarea cuvintelor noi în enunțuri proprii.

•

Povestirea orală a unui fragment dintr-un text citit sau a unui mesaj audiat.

•

Povestirea unor fapte, întâmplări după un plan de idei, ilustrații sau întrebări.

•

Dialogul – formule de solicitare și permisiune.

Comunicarea scrisă

Procesul scrierii



Prezentarea textului. Plasarea datei, a titlului, a numelui autorului unui text.



Respectarea scrierii cu alineat a dialogului. *Respectarea scrierii cu alineat a fragmentelor logice ale unui text narativ.



Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări referitoare la conținutul unui text citit.



Povestirea în scris a unui scurt fragment narativ.



Scrierea funcțională (invitația, felicitarea, *cartea poștală).



Scrierea după imaginație. Redactarea unor scurte texte pe teme familiare (după plan de idei, ilustrații sau întrebări).

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

Ortografie

•

Scrierea cuvintelor care conțin

și

â ; scrierea cu

în interiorul cuvintelor.

•

Scrierea cuvintelor ce conțin grupuri vocalice (fără terminologie).

•

Scrierea cuvintelor:

într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, printr-o, printr-un.

Punctuație

•

Semne de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două puncte înaintea dialogului (*două puncte înaintea unei enumerări).

Elemente de construcție a comunicării

Lexic

•

Cuvinte cu sens asemănător; cuvinte cu sens opus (actualizări).

•

Grupurile de sunete: ea, ia, oa, ua, ie (pronunțarea și scrierea corectă a cuvintelor care conțin aceste grupuri de sunete).

•

*Despărțirea în silabe a cuvintelor la capăt de rând. Morfologie

Cuvântul ‒ parte de vorbire.

Substantivul ‒ substantivul comun și substantivul propriu; numărul și

* genul substantivelor.

Adjectivul – acordul adjectivului cu substantivul în număr *și gen.

*Pronumele personale: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele; pronumele personale de politețe (recunoaștere și utilizare în comunicare).

*Verbul ‒ numărul verbului.

Numeralul – recunoaștere; scrierea și pronunțarea corectă a numeralelor.

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

SUGESTII METODOLOGICE

Este de anticipat că elevii care vor fi cuprinși în modulul al III-lea au deja deprinderi de citit-scris și au experiență în domeniul comunicării orale. Sarcina cadrelor didactice este aceea de a corecta deprinderile greșite de exprimare a elevilor și, în același timp, de a le clădi încrederea în aptitudinile de comunicare orală, scriere și citire. Ele trebuie să-i motiveze pe aceștia să-și însușească cunoștințe, să-și formeze deprinderi de folosire corectă și expresivă a limbii române și să aibă o atitudine pozitivă față de învățare.

Pentru a face mai agreabil și în același timp pentru a optimiza procesul de învățare, cadrul didactic trebuie să se concentreze pe:



proiectarea lecțiilor, folosind cunoștințele anterioare și experiența cotidiană a elevilor;



trezirea interesului elevilor pentru studiul limbii române, prin relevarea aplicabilității și funcționalității învățării. Conștientizarea acestora că utilizarea și înțelegerea unui limbaj corespunzător sunt căi de clarificare a neînțelegerilor personale, mijloc de dezvoltare personală și de rezolvare a conflictelor;



modelarea limbajul elevilor și a acțiunilor acestora, astfel încât să fie capabili să își comunice nevoile, gândurile și să aibă atitudini responsabile și pozitive;



raportarea învățării la alte discipline de studiu, prin abordarea transdisciplinară a unor teme;



lărgirea câmpului de reprezentări al elevilor despre lume și însușirea de informații noi, prin utilizarea ca suport al învățării a unor fragmente de texte științifice și literare;



alternarea activităților independente, centrate pe nevoile fiecăruia, cu cele pe grupe și frontale pentru rezolvarea unor probleme comune, de interes general;



structurarea sistemelor de lecții în

blocuri de ore

(3-4 ore pe zi destinate aceleiași discipline de studiu);



utilizarea unor strategii de învățare activă, specifice adulților, în vederea formării unor deprinderi de muncă intelectuală și de autoeducație;



evaluarea continuă, stimulativă, ca parte integrantă a fiecărui bloc de ore.

Proiectarea activităților trebuie să fie astfel realizată, încât să asigure atingerea standardelor curriculare de performanță propuse la finalul modulului.

Evaluarea,

ca o componentă principală a procesului de învățământ, trebuie să constituie o sursă de informație pentru planificarea activității ulterioare, o recunoaștere a progresului

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

elevilor. Evaluarea trebuie să fie permanentă, adecvată obiectivelor propuse, dar și nevoilor specifice ale elevilor.

În primele ore de curs, cadrul didactic trebuie să realizeze o evaluare predictivă care să aibă ca reper standardele curriculare de performanță ale modulului al II-lea. Rezultatele obținute îl vor ghida în proiectarea activității didactice ulterioare la clasă și în tratarea diferențiată a elevilor (Ce știu și ce pot face toți elevii? Ce știe și poate face fiecare elev în parte?).

Pe parcursul întregului modul vor fi utilizate evaluările continue, planificate pentru fiecare bloc, astfel încât să existe feedback între cadrul didactic și elevi, iar activitatea didactică să poată fi permanent reglată.

Evaluarea trebuie să fie adecvată obiectivelor propuse, dar și nevoilor specifice ale elevilor. Metodele tradiționale de evaluare vor fi completate de cele alternative.

La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, începând de la aprecierile verbale și continuând cu:

Observarea sistematică

a activității și comportamentelor elevilor în activități desfășurate individual sau pe grupe.

•

consemnarea unor evenimente;

•

liste de verificare;

•

inventare;

•

fotografii;

•

înregistrări audio.

Teste de cunoștințe

în evaluarea continuă în care itemii să solicite răspunsuri scurte, la alegere, în pereche, cu alegere multiplă, formularea de propoziții, copieri, dictări integrate în lecția propriu-zisă, moment căruia i se pot aloca 10-15 minute.

Activități practice

în care se utilizează informațiile dobândite și sunt exersate capacitățile de comunicare orală și scrisă (întocmirea unui dicționar de personalități, completarea unor formulare, felicitări, invitații etc.).

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

Proiecte tematice de învățare individuală

pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea și dezvoltarea achizițiilor elevilor, de exemplu, „Prima mea carte“, „Vremea“, „Sportul românesc“, „Obiceiuri și tradiții“. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost dezbătute și negociate în prealabil cu elevii.

Autoevaluarea

Interevaluarea,

ca modalitate de raportare a elevilor la exigențele partenerilor de învățare.

Portofoliul

elevului va furniza informații în privința evoluției sale pe parcursul traseului individual de instruire și formare. Acesta, ca parte integrantă a evaluării sumative, poate cuprinde:

•

fișe de muncă individuală;

•

proiecte de învățare independentă sau de grup;

•

teste de autoevaluare și interevaluare;

•

fișă individuală de citire;

•

grile de observații în activitățile individuale sau pe grupe;

•

produse finite realizate;

•

fotografii ale proiectelor și activităților;

•

înregistrări audio și video.

Evaluarea finală de la sfârșitul modulului va fi realizată de cadrele didactice pe baza standardelor curriculare de performanță precizate în programă.

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral



Desprinderea informațiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat.



Desprinderea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la sensul global al enunțului audiat.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală



Utilizarea calității expresive a limbajului și a elementelor de comunicare nonverbală în transmiterea mesajelor.



Relatarea prin enunțuri scurte a unor fapte, întâmplări pe baza unui suport (plan de întrebări, idei, ilustrații, cuvinte de sprijin etc.).



Utilizarea formulelor de solicitare și permisiune adaptate la interlocutor.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris



Citirea corectă și conștientă, în ritm propriu, a unor texte de maximum 200 de cuvinte.



Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează aspect de detaliu dintr-un text citit.



Povestirea pe scurt a unui fragment dintr-un text citit.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă



Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări adresate.



Scrierea după dictare a unor scurte texte, cu respectarea regulilor ortografice și de punctuație învățate, a așezării în pagină și a scrisului lizibil.



Redactarea unor scurte texte cu destinație specială (felicitarea, invitația, *cartea poștală).

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al III-lea

BIBLIOGRAFIE

Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Național pentru Curriculum , Programe Școlare pentru

clasa

III- a și a

IV-a ,

aprobate

prin

Ordin al Ministrului

Nr. 3919/20.04.2005, București, 2005.

Consiliul Național pentru Curriculum,

Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă și comunicare, ciclul primar și gimnaziu , Editura Aramis, București, 2002.

Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, Step by Step, un program pentru copii și familii,

Crearea claselor orientate după necesitățile copiilor de 8, 9 și 10 ani , C.E.D.P. Step by Step – România.

AUTOR

Prof. pentru învățământ primar

Mihaela Bucinschi

Școala cu clasele I-VIII Nr. 36, „Ionel Teodoreanu“, București

COORDONATORI

Prof.

Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Asociația CEDP Step by Step, București

Prof.

Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI

ȘI SPORTULUI

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

pentru programul „A doua șansă“ − învățământ primar NIVELUL al III-lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5528

București, 2011

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa pentru disciplina

Limba și literatura română

este destinată școlilor în care se desfășoară programul „A doua șansă“ – învățământ primar.

Programa a fost astfel elaborată, încât prin conținutul său să permită:

•

egalizarea șanselor elevilor din grupul țintă cu cele ale celor integrați în învățământul de masă;

•

dobândirea de cunoștințe conform potențialului și nevoilor acestora;

•

valorificarea experienței de viață a elevilor;

•

atingerea unor standarde caracteristice educației de bază.

Modelul didactic al predării disciplinei

Limba și literatura română , cel comunicativ- funcțional, a fost păstrat și în această programă, întrucât permite atingerea finalităților programului.

obiective cadru

formarea capacităților de exprimare și receptare a mesajelor orale și scrise, obiective identice cu cele destinate învățământului primar de masă.

Obiectivele de referință

au fost derivate din obiectivele cadru. Ele au fost astfel concepute, încât să răspundă nevoilor de învățare ale elevilor și să le permită atingerea unor standarde curriculare de performanță similare celor prevăzute în programa destinată învățământului primar de masă. Obiectivele de referință oferă un echilibru între exprimarea orală și cea scrisă și coerență între finalitățile acestui modul și cele ale învățământului primar de masă, surprinzând în progresie ceea ce este esențial în activitatea de învățare. Ele asigură elevilor formarea și dezvoltarea deprinderilor de însușire a ideilor prin citire și ascultare, de comunicare a ideilor prin vorbire și ascultare, precum și dezvoltarea capacității de a utiliza surse de informare, cu scopul de a face față diferitelor roluri pe care și le asumă în societate.

Conținuturile învățării

au fost selectate în funcție de obiectivele de referință și sunt abordate în spirală. Pentru ca învățarea să devină motivantă, ele au un caracter practic-aplicativ și funcțional. Conținuturile teoretice obligatorii sunt reduse, accentul fiind pe partea de utilizare a acestora în contextele comunicării. O parte dintre acestea a fost introdusă ca extindere, pentru a oferi posibilitatea elevilor să-și continue studiile în învățământul secundar inferior. Ordinea prezentării

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al IV-lea

conținuturilor, ritmul și strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcție de caracteristicile grupului cu care lucrează.

Activitățile de învățare

Structura modulară a programului a condus la conceperea unor standarde curriculare de performanță ce permit elaborarea unor teste care să releve nivelul real al pregătirii elevilor și ale căror rezultate să stea la baza absolvirii modulului sau, dimpotrivă, să impună reluarea cursurilor în modulul inferior.

Noutatea

adusă de programă constă în:



reducerea numărului de ore alocat disciplinei;



existența unor conținuturi alternative (care pot fi abordate selectiv);



introducerea standardelor curriculare de performanță la sfârșitul modulului;



atribuirea unui nume modulului:

În lumea cărților .

Structura programei

este următoarea:



notă de prezentare;



obiective cadru;



obiective de referință;



exemple de activități de învățare;



conținuturile învățării;



sugestii metodologice;



standarde curriculare de performanță;



bibliografie.

Programa trebuie folosită în mod flexibil, urmărindu-se adaptarea ei la ritmul de învățare al fiecărui elev.

OBIECTIVE CADRU

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al IV-lea

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1.

Să sesizeze succesiunea logică a sec- vențelor unui mesaj oral

‒ exerciții de discriminare a elementelor esențiale de cele de detaliu dintr-un mesaj audiat;

‒ exerciții de formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice dintre secvențele unui mesaj oral;

‒ formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză? cu ce condiție?;

‒ exerciții de recunoaștere a unor secvențe care nu se potrivesc din punct de vedere logic cu altele anterior formulate într-un mesaj oral

1.2.

Să sesizeze corectitudinea structurilor gramaticale dintr-un mesaj oral

‒ exerciții de discriminare a structurilor grama- ticale (morfologice și sintactice) corecte de cele incorecte în fluxul enunțului etc.;

‒ exerciții de identificare și corectare a unor îmbinări incorecte de cuvinte în cadrul unui mesaj;

‒ exerciții de completare a unor mesaje cu structuri gramaticale corecte.

1.3.

Să sesizeze modificările de sens ale unui cuvânt în contexte diferite

‒ exerciții de înlocuire a unui cuvânt cu sinonime sau antonime (fără folosirea terminologiei);

‒

exerciții de integrare a unui cuvânt nou în contexte diferite;

exerciții de introducere a unor cuvinte în expresii.

1.4.

Să manifeste disponibilitate față de diferiți interlocutori în situații diferite

‒

exerciții de recunoaștere a unor factori perturbatori în comunicarea orală;

exerciții de ascultare a unor mesaje în diferite condiții de comunicare;

exerciții de formulare de argumente pro și contra asupra unui fapt sau a unei atitudini; discuții libere în cadrul unui grup;

jocuri de rol.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1.

Să formuleze mesaje orale, logice, respectând structurile gramaticale corecte

‒

exerciții de corectare și autocorectare a exprimărilor incorecte;

dialoguri în situații reale sau imaginate; povestirea unor fapte și întâmplări;

exerciții de formulare a unor enunțuri cu părți de vorbire sau de propoziție studiate.

2.2 .

Să povestească într-o succesiune logică întâmplări trăite, auzite, sau relatate într-un text

‒

exerciții de modificare a unor texte prin schimbarea unor determinanți temporali, spațiali sau cauzali;

exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri pe marginea unui text;

exerciții de ordonare a secvențelor unui text narativ;

exerciții

de povestire a unui scurt text

narativ;

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al IV-lea

2.3 . Să-și adapteze vorbirea la diferite situații de comunicare, în funcție de partenerul de dialog

2.4 . Să manifeste independență în diferite situații de comunicare

‒ exerciții de organizare a unor momente de tipul „știrile zilei“;

‒

audierea/vizionarea de emisiuni pe teme de interes .

‒ exerciții de simulare a unor situații în care elevii își asumă roluri diferite;

‒ exerciții de sesizare a corespondenței dintre elementele verbale și cele nonverbale;

‒ dialoguri cu persoane diferite;

‒ exerciții de prezentare a punctului de vedere în legătură cu un fapt sau o atitudine.

‒ exerciții de exprimare a propriilor gânduri, păreri;

‒ exerciții de construire a unor monologuri informative, narative sau descriptive;

‒ exerciții de dezvoltare a inițiativei comunicative și de asumare a responsabilitații de a interveni în actul comunicării;

‒ exerciții de rezolvare a unor probleme în grup pentru dezvoltarea cooperării și a concurenței;

‒ exerciții de exprimare a propriilor opinii în

legătură cu un fapt cunoscut.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1.

Să citească corect, conștient și cursiv un text scurt

‒

exerciții de citire selectivă (după diferite criterii);

exerciții de analiză a conținutului textelor citite, în funcție de următorii parametri:

„cine“, „ce face?“, „când“, „unde“, „de ce“,

„cum“ (plasarea acțiunii în timp și spațiu); exerciții de citire a unui text cu adaptarea intonației impuse de semnele de punctuație; exerciții de recunoaștere a secvențelor dialogate într-un text narativ;

exerciții de citire pe roluri;

exerciții de citire „la prima vedere“, în gând și cu voce tare, a unui text necunoscut; exerciții de citire în lanț sau în perechi.

3.2.

Să desprindă ideile principale dintr-un text citit

‒

exerciții de citire explicativă și selectivă pentru desprinderea informațiilor esențiale și de detaliu dintr-un text citit;

exerciții de delimitare a unui text narativ în fragmente logice;

exerciții de povestire orală a unui fragment; exerciții de formulare a ideilor principale ale unui text narativ.

3.3.

Să utilizeze corect structurile gramati- cale studiate

‒

exerciții de identificare a părților de vorbire studiate;

exerciții de stabilire a acordurilor grama- ticale în enunțuri date și în cele utilizate în comunicare;

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al IV-lea

‒

exerciții de transformare a unor propoziții după modele date;

exerciții de formulare de propoziții cu părți de vorbire studiate;

exerciții de completare a unor propoziții lacunare cu părți de vorbire sau de propoziție studiate.

3.4.

Să manifeste inițiativă pentru lecturarea unor texte care corespund intereselor personale sau cu rol recreativ

‒

exerciții de prezentare a unor texte din lectura independentă;

exerciții de selectare a unor texte care corespund intereselor proprii;

vizite la biblioteci, librării, centre de difuzare a presei etc.;

discuții libere pe marginea unor texte citite

independent.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

Să redacteze texte scurte adaptându-le scopului comunicării și destinației

‒ exerciții de structurare a unor compuneri în introducere, cuprins, încheiere (fără utilizarea terminologiei);

‒ exerciții de modificare a conținutului unui text;

‒ exerciții de redactare a unor scurte texte pe baza unui suport;

‒ exerciții de redactare a unor cereri sau de completare a unor formulare;

‒

redactarea de diverse tipuri de texte cu destinație specifică: jurnal personal, invitație, scrisoare .

4.2 . Să povestească în scris un scurt fragment intr-un text narativ

‒

exerciții de formulare a răspunsurilor la întrebări pe marginea unui text;

exerciții de delimitare a unui text în fragmente;

formularea planului de idei a unui text narativ;

exerciții de dezvoltare în scris a ideii principale;

exerciții de transpunere a vorbirii directe în vorbire indirectă (fără utilizarea teminologiei).

4.3.

Să utilizeze în enunțuri proprii achizițiile lexicale și elementele de construcție a comuni- cării

‒

exerciții de înlocuire a unor expresii și cuvinte cu echivalente cerute de context; exerciții de îmbinare a cuvintelor în propoziții;

exerciții de completare a unor propoziții lacunare cu structuri morfologice învățate; exerciții de stabilire a acordurilor gramaticale;

exerciții de identificare a părților de vorbire

și de propoziție studiate.

4.4.

Să respecte regulile de ortografie și punctuație studiate în redactarea unui text propriu

‒

exerciții de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor studiate;

exerciții de utilizare a semnelor de punctuație;

exerciții de corectare și autocorectare a greșelilor de ortografie și punctuație; exerciții de scriere corectă a formelor verbelor „a fi“ și „a lua“.

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al IV-lea

4.5.

Să manifeste interes pentru redactarea

‒

exerciții de redactare a unor texte narative

îngrijită a textului

sau funcționale;

‒

exerciții de apreciere și autoapreciere a

modului de redactare a unui text;

‒

exerciții de completare de documente,

jurnale.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

Formarea capacității de lectură

Textul literar.



Textul narativ; ideile principale.



Textul în versuri: poezii cu tematică diversă. Textul nonliterar: informații din ziare și reviste. Citirea corectă, conștientă și *expresivă a textelor.

Formarea capacității de comunicare Comunicarea orală



Adaptarea comunicării la particularitățile interlocutorului și la situația de comunicare.



Formularea de propoziții logice sub raportul conținutului și corecte din punct de vedere gramatical.



Formularea ideilor principale ale unui text sau mesaj audiat.



Relatarea unor întâmplări trăite, a conținutului unui mesaj audiat sau a unui text citit.



Modificarea sensului unui cuvânt prin raportare la context.

Comunicarea scrisă

Procesul scrierii



Scrierea lizibilă și îngrijită.



Scrierea funcțională – scrisoarea familială, *cererea, *jurnalul personal.



Povestirea în scris a unei întâmplări, a conținutului unui text sau fragment de text citit, a conținutului unui scurt mesaj audiat.

Ortografie



Scrierea corectă a cuvintelor

s-a/sa, l-a/la, s-au/sau, i-a/ia, i-au/iau.



Scrierea corectă a formelor verbelor

a fi

și

a lua,

a pronumelor personale:

eu ,

el ,

ea ,

ei ,

ele și

*a pronumelor personale de politețe.

Punctuație



Semnele de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula în enumerare

și* cazul substantivelor în vocativ, două puncte (înaintea dialogului și *a enumerării).

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al IV-lea

Elemente de construcție a comunicării

Lexic



Cuvinte cu aceeași formă și sens diferit.

Morfologie



Cuvântul – parte de vorbire (actualizare).



Substantivul: felul, genul și numărul.



Verbul – numărul, *timpul și *persoana verbului.



Pronumele – pronumele personal (numai formele:

eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele ); numărul și

*persoana pronumelui personal.



Pronumele personal de politețe (recunoașterea și utilizarea în comunicare).

Sintaxă



Cuvântul – parte de propoziție.



Predicatul (predicatul verbal – fără terminologie).



Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau *pronume personal).



Acordul predicatului cu subiectul.



Propoziția – comunicarea cu un singur predicat.



*Părți secundare de propoziție: atributul și complementul (recunoaștere).

SUGESTII METODOLOGICE

Nu trebuie uitat nicio clipă că participanții la cursurile din cadrul programului „A doua șansă“ ‒ învățământ primar sunt persoane care au părăsit școala în condiții și din motive diferite. Responsabilitatea cadrelor didactice este deosebită, întrucât ele trebuie să prevină un nou abandon școlar și, mai mult decât atât, să-i determine, să-i motiveze pe elevi să acumuleze cunoștințe și să își formeze deprinderi de folosire corectă a limbii române.

La nivel atitudinal se va urmări ca aceste persoane să manifeste:

inițiativă pentru lecturarea unor texte care corespund intereselor personale sau cu rol recreativ;

toleranță față de diferiți interlocutori în situații de interacțiune;

independență în situații de comunicare mai puțin familiare;

preocupare pentru exprimarea corectă și expresivă.

Pentru a optimiza și a face mai agreabil

procesul de învățare,

cadrul didactic trebuie să urmărească:



proiectarea lecțiilor, folosind cunoștințele anterioare și experiența cotidiană a elevilor;



trezirea interesului pentru conținutul de învățat, prin relevarea aplicabilității și funcționalității lui;



raportarea învățării la alte discipline de studiu, prin abordarea transdisciplinară a unor teme.

Cadrele didactice care vor preda în acest program vor avea sarcina de a educa limbajul elevilor, precum și acțiunile acestora, astfel încât ei să devină capabili să comunice eficient. Ca urmare, îi vor ajuta pe elevi să-și exprime nevoile și gândurile și, în același timp, îi vor determina să fie interesați de găsirea unor modalități prin care ei să poată răspunde nevoilor altora. Astfel, în timp, elevii vor conștientiza că utilizarea și înțelegerea unui limbaj corespunzător sunt căi de clarificare a neînțelegerilor personale, mijloc de dezvoltare personală și de rezolvare a conflictelor.

În conceperea demersului didactic, cadrele didactice trebuie să creeze contexte de comunicare diferite, în care, pe de o parte, elevii să aibă posibilitatea exersării achizițiilor lingvistice și valorificarea experiențelor proprii de viață, iar pe de altă parte să le ofere posibilitatea asimilării unor noi cunoștințe și formarea de capacități.

Proiectarea activităților

trebuie să fie astfel realizată, încât să asigure atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulului. Pentru o mai bună desfășurare a activității didactice se

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al IV-lea

recomandă structurarea lecțiilor în

blocuri de ore

(3-4 ore pe zi destinate aceleiași discipline de studiu).

Strategiile didactice

folosite trebuie să cuprindă metode de învățare specifice adulților (învățarea pe bază de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz, dezbateri).

Activitățile trebuie să încurajeze comunicarea, socializarea, să promoveze învățarea prin cooperare, dar și studiul individual, bazat pe deprinderile de muncă întelectuală deja achiziționate la nivelul al IV-lea de studiu.

Evaluarea

inițială pentru intrarea în modulul al IV-lea se va face prin teste scrise și orale concepute după standardele curriculare de performanță ale modulului al III-lea. Constatările desprinse vor fi repere pentru proiectarea activității didactice ulterioare și tratarea diferențiată a elevilor.

Pe parcursul întregului modul, cadrul didactic va propune activități de evaluare curentă, care să asigure un feedback real între acesta și elevi.

Evaluarea trebuie să fie realizată permanent, orientată după obiectivele propuse, dar și după nevoile particulare ale elevilor. Metodele tradiționale de evaluare vor fi completate de cele alternative.

La clasă vor fi folosite diferite tipuri de evaluare, începând de la aprecierile verbale și continuând

cu:

Observarea sistematică

a activității și comportamentelor elevilor în activități desfășurate

individual sau pe grupe.

Observațiile formale, informale sau cumulate dau cadrelor didactice o imagine clară asupra deprinderilor și capacităților fiecărui elev. Pentru a fi eficiente, observațiile trebuie să fie sistematice, obiective, exhaustive și atent înregistrate. Există mai multe metode de înregistrare a observațiilor, incluzând:



consemnarea unor evenimente;



liste de verificare;



inventare;



fotografii;



înregistrări audio.

Ședințele cadru didactic-elev,

desfășurate într-o manieră confortabilă, sunt discuții scurte și libere sau structurate și sistematice, concentrate în jurul unei probleme specifice. Ele oferă informații despre ce a reușit cursantul să învețe, care este natura intereselor manifestate de el, domeniul în care are nevoie de ajutor, ce lucruri consideră că îi sunt mai utile, ce ar dori să învețe în continuare. Este

important ca informațiile desprinse de cadrul didactic să fie confidențiale, iar elevul să cunoască acest lucru .

Teste de cunoștințe

în care itemii să solicite: răspunsuri scurte, la alegere, răspunsuri în pereche, cu alegere multiplă, formularea de propoziții, copieri, dictări integrate în lecția propriu-zisă, moment căruia i se vor aloca 10-15 minute.

Activități practice

în care se utilizează informațiile dobândite și sunt exersate capacitățile de comunicare orală și scrisă (întocmirea unui minidicționar, inscripționarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor „cărți“, confecționarea unui produs după instrucțiuni, afișe).

Proiecte tematice de învățare individuală

pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea și dezvoltarea achizițiilor elevilor, de exemplu, „Mari descoperiri“,

„Viețuitoare pe cale de dispariție“, „Legi scrise și nescrise“. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost negociate în prealabil cu elevii.

Autoevaluarea

permite elevilor să-și aprecieze propriul progres, să devină conștienți de procesul și produsul învățării și să-și asume responsabilități.

Pentru autoevaluare se pot folosi caiete de observații ale elevului pe marginea muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.

Interevaluarea,

ca modalitate de raportare a elevilor la exigențele partenerilor de învățare.

Portofoliul

elevului va furniza informații în privința evoluției sale pe parcursul traseului individual de instruire și formare. Acesta, ca parte integrantă a evaluării sumative, poate cuprinde:



fișe de muncă individuală;



proiecte de învățare independentă sau de grup;



teste de autoevaluare și interevaluare;



fișă individuală de citire;



grile de observații în activitățile individuale sau pe grupe;



produse finite realizate;



fotografii ale proiectelor și activităților;



înregistrări audio și video.

Evaluarea finală se va face pe baza unor teste orale și/sau scrise în perioada sesiunii de evaluare anunțată elevilor la începutul modulului. Aceste teste vor fi concepute pornindu-se de la standardele curriculare de performanță precizate în programă.

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al IV-lea

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral



Desprinderea raporturilor logice dintre secvențele unui mesaj audiat.



Identificarea corectitudinii gramaticale a unui enunț audiat.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală



Adaptarea vorbirii în diferite situații de comunicare orală.



Relatarea pe scurt, în succesiune logică a unor fapte, întâmplări trăite, auzite, citite sau imaginate.



Susținerea unui dialog adaptat la interlocutor și la situația de comunicare.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris



Identificarea în contexte date a părților de vorbire și de propoziție studiate.



Citirea corectă, conștientă și cursivă a unor texte de aproximativ 300 de cuvinte.



Formularea ideilor principale ale unui text narativ.



Povestirea unui fragment dintr-un text narativ citit.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă



Redactarea planului simplu de idei al unui text narativ.



Povestirea în scris, cu respectarea regulilor de ortografie și punctuație învățate, a unui fragment dintr-un text narativ.



Redactarea unui scurt text propriu, corect din punct de vedere lexical și gramatical.

BIBLIOGRAFIE

Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Național pentru Curriculum,

Programe Școlare pentru clasa a III- a și a IV-a,

aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/20.04.2005, București, 2005.

Consiliul Național pentru Curriculum,

Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă și comunicare, ciclul primar și gimnaziu,

Editura Aramis, București, 2002.

Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, Step by Step, un program pentru copii și familii , Crearea claselor orientate după necesitățile copiilor de 8, 9 și 10 ani,

C.E.D.P. Step by Step – România.

Programa școlară



Limba și literatura română



Nivelul al IV-lea

AUTOR

Prof. pentru învățământ primar

Mihaela Bucinschi

Școala cu clasele I-VIII Nr. 36, „Ionel Teodoreanu“, București

COORDONATORI

Prof.

Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Asociația CEDP Step by Step, București

Prof.

Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

MATEMATICĂ

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

pentru programul „A doua șansă “

– învățământ primar

NIVELUL I

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5528

București, 2011

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

NOTĂ DE PREZENTARE

Modulul I, pentru disciplina

Matematică,

nivelul I, intitulat

„În lumea numerelor“

constituie prima etapă în învățarea matematicii de către elevii cuprinși în programul

A doua șansă

- învățământ primar. Deoarece există diferențe între stadiile de dezvoltare intelectuală ale subiecților învățării (elevii având vârste și experiențe de viață diferite), programa prevede utilizarea achizițiilor matematice practice dobândite empiric, în contexte autentice de viață. Prin aplicațiile prevăzute în programă (activități practice, proiecte, utilizarea computerului) se urmărește conștientizarea elevilor în legătură cu nevoia învățării matematicii, ca o condiție importantă a reușitei în desfășurarea oricărei activități în viața de zi cu zi, fie că este vorba de o activitate casnică, de o meserie sau de un joc. Activitățile tematice propuse au în vedere adaptarea la preocupările grupului țintă, matematizarea realului, extinderea învățării dincolo de școală și evitarea, cât mai mult posibil, a teoretizărilor, realizarea unor corelații interdisciplinare, prin introducerea utilizării computerului în învățarea matematicii.

Primul nivel al învățării matematicii vizează formarea competențelor de bază și anume: orientare în spațiu, numerație, calcul aritmetic, noțiuni intuitive de geometrie, măsurare și măsuri.

În construirea programei am luat în considerare elemente specifice învățării în programele de tip

A doua șansă , cum sunt: timpul redus de învățare, particularitățile celor care învață, metodele specifice învățării adulților, învățarea experiențială.

Elementele specifice programei de matematică pentru programul

A doua șansă

–

învățământ primar

pot fi sintetizate astfel:

Modalitatea de abordare a conținuturilor:



înlocuirea conținuturilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care să valorifice experiența elevilor în procesul de învățare; evitarea teoretizării;



asigurarea unui caracter practic aplicativ și funcțional conținuturilor pentru ca învățarea să fie motivantă;



asigurarea relevanței a ceea ce se învață, prin includerea în activități a unor teme cum ar fi: bugetul, consumul, cumpărăturile, sănătatea, timpul liber, meseriile, aplicațiile pe computer, teme ce pot constitui elemente de portofoliu ca modalitate de evaluare complementară.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

Procedee de adaptare a învățării la specificul grupului țintă:



în rezolvarea problemelor se propune căutarea de soluții, pornind de la experiența de viață, folosirea pentru verificarea corectitudinii calculelor a unor mijloace la îndemână, cum ar fi monedele și bancnotele, cărțile de joc sau estimările.

Modalități de învățare:



devin prioritare activitățile de observare, culegere a unor date din comunitate, alcătuire și rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, realizare a unor proiecte în comunitate;



se urmărește formarea la elevi a unor ,,tipare personale“ de învățare prin respectarea, în toate activitățile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivației, folosirea achizițiilor anterioare; B - achiziții noi; C - aplicare, transfer în contexte simulate sau autentice;



capătă importanță reală activitățile care conduc la stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare.

Schimbarea rolurilor cadrului didactic:



cadrul didactic facilitează, consiliază, organizează activități de învățare care să răspundă nivelului și ritmului propriu de dezvoltare a elevilor.

Programa pornește de la obiectivele cadru și de la obiectivele de referință ale programei naționale, pe care le revizuiește, pentru a răspunde nevoilor de învățare ale elevilor din grupul țintă căruia i se adresează.

Obiectivele cadru

prevăzute sunt aceleași ca în programa de matematică destinată ciclului primar din învățământul de masă.

Obiectivele de referință

au fost formulate astfel încât să ofere un echilibru între formarea competențelor matematice de bază și aplicabilitatea lor imediată, în activitatea elevului.

Conținuturile învățării

au fost selectate în funcție de obiectivele de referință și de particularitățile elevilor. Acestea sunt accesibile celor care datorită vârstei au fost puși în situații de interacțiune și au acumulat experiență în contexte diferite. Ordinea abordării conținuturilor, ritmul și strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcție de logica internă a disciplinei, dar și de caracteristicile grupului de elevi.

Exemplele de

activități de învățare , corespunzătoare fiecărui obiectiv de referință, cuprinse în programă, deși sunt similare celor folosite în învățământul de masă și specifice ciclului primar, pot deveni motivante și eficiente pentru grupul țintă în situația în care acestea sunt plasate în contexte corespunzătoare vârstelor și intereselor elevilor. Ele iau în considerare caracteristicile învățării adulților (independența și motivația învățării, orientarea învățării către

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

scop, relevanța învățării, aplicabilitatea cunoștințelor). Sunt sugerate activități cu inserție în cotidian, proiecte ca suport pentru evaluarea finală. Activitățile de învățare sugerate evidențiază nevoia respectării stilurilor diverse de învățare. Sunt prevăzute activități specifice matematicii intuitive (analizarea calităților vizuale externe ale obiectelor, cum ar fi forme, dimensiuni), implicarea în jocuri, cum ar fi șahul, monopoly, responsabilizarea prin participarea la planificarea resurselor materiale ale clasei, realizarea și completarea unor tabele, calendare, grafice, experimentarea unor idei noi, utilizarea computerului în învățarea matematicii.

Atât pentru nivelul I, cât și pentru nivelul al II–lea la disciplina

Matematică , una dintre orele trunchiului comun este alocată alfabetizării prin intermediul noilor tehnologii, ceea ce presupune abordarea integrată a conținuturilor matematice și a unor elemente de conținut privind tehnologia informației. În consecință, în programa școlară pentru nivelul I sunt introduse, pentru realizarea obiectivelor de referință, activități de învățare care presupun utilizarea computerului. Aceasta este una dintre noutățile din programa de

Matematică

pentru programul

A doua șansă –

învățământ primar.

Programa conține

sugestii metodologice

care să contribuie la atingerea obiectivelor prevăzute.

În programă sunt prezentate

modalități de evaluare , altele decât cele tradiționale, astfel încât să se elimine efectul de stres al evaluării. Devine prioritar principiul ,,a învăța făcând“, precum și învățarea experiențială și, în consecință, programa prevede realizarea de proiecte de grup sau individuale în comunitate, realizarea de portofolii tematice. Sunt precizate, cu titlu de sugestie, teme de proiecte cu accent pe un anumit conținut matematic.

Structura modulară a programei a impus conceperea unor

Standarde curriculare de performanță

pentru final de modul, care vor sta la baza elaborării probelor de evaluare finală, precum și a celor de înscriere directă în nivelul al II–lea.

Noutatea

programei constă în:



prevederea unor conținuturi alternative, extinderile, doar la nivelul conținuturilor notate cu *, nu și la cel al obiectivelor de referință, care pot fi selectate de cadrul didactic în funcție de nevoile individuale și opțiunile elevilor;



introducerea unor exemple de activități de învățare care să permită abordarea integrată a conținuturilor specifice matematicii și a unor elemente privind tehnologia informației și a comunicației;



introducerea standardelor curriculare de performanță la sfârșitul modulului;



adaptarea finalităților la particularitățile grupului țintă;



atribuirea unui titlu generic modulului.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

Structura programei

este următoarea:



notă de prezentare;



obiective cadru;



obiective de referință;



exemple de activități de învățare;



conținuturile învățării;



sugestii metodologice;



standarde curriculare de performanță;



bibliografie.

Programa presupune flexibilitate din partea cadrelor didactice, urmărindu-se în mod constant atât adaptarea conținuturilor și metodelor la particularitățile individuale și ale grupului, cât și asigurarea atractivității situațiilor de învățare în scopul finalizării cu succes a acestei etape din învățământul obligatoriu, precum și al continuării studiilor de către elevi.

Notă : Programele de matematică pentru nivelurile I-IV sunt coerente și, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmează să predea, este necesară studierea programelor în ansamblul lor.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

OBIECTIVE CADRU

CUNOAȘTEREA ȘI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR

FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE LIMBAJ MATEMATIC

DEZVOLTAREA MOTIVAȚIEI PENTRU ÎNVĂȚAREA ȘI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ

ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

CUNOAȘTEREA ȘI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII

Obiective de referință

Activități de învățare / proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil :

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

1.1. Să înțeleagă formarea numerelor (din zeci și unități), utilizând obiecte pentru justificări

1 leu (lucru în perechi);

descrescătoare .

1.2. Să scrie, să citească, să compare și să ordoneze numerele naturale de la 0 la 100

... 9 obiecte;

gruparea câte 10 a unor obiecte;

numărarea obiectelor în care grupele de câte 10 se înlocuiesc cu un alt obiect;

folosirea monedelor, bilelor de diferite culori și mărimi, timbre;

efectuarea de schimburi echivalente: zece monede de un ban cu o monedă de 10 bani, zece monede de 10 bani cu o bancnotă de

descompunerea unor numere concrete în zecile și unitățile din care sunt formate;

scrierea cifrelor pe computer, într-un document electronic ;

realizarea de mulțimi de litere, semne, cifre, după un cardinal dat, într-un document electronic;

scrierea cardinalului unei mulțimi date într-un document electronic;

folosirea tastelor pentru scrierea de șiruri crescătoare,

reprezentarea prin obiecte sau desene a numerelor;

asocierea numărului corespunzător unor mulțimi de câte 1, 2, 3

utilizarea computerului pentru realizarea de corespondențe între mulțimi de obiecte și cardinalul unei mulțimi;

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

1.3. Să efectueze operații de adunare și de scădere în concentrul 0–30, fără trecere peste ordin, iar în concentrul 30–100, fără trecere peste ordin și cu sprijin

rezultatelor cu ajutorul obiectelor * ;

utilizarea de minisofturi educa ț ionale;

trecerea de la o formă de reprezentare la alta: din sistem numeric în reprezentare obiectuală a numerelor sau în desene și invers: desenează tot atâtea obiecte câte indică numărul;

identificarea numerelor în situații reale de viață: citirea prețurilor, identificarea numerelor de pe tricoul sportivilor, identificarea numerelor în articole de ziar etc.;

scrierea și citirea numerelor de la 0 la 100;

numărarea „înainte“ și „înapoi“, cu și fără sprijin în obiecte sau desene;

gruparea și regruparea obiectelor sau desenelor numărate în funcție de „pasul“ numărării: câte două, trei sau cinci;

compararea și ordonarea grupurilor de obiecte, folosind procedee diferite;

jocuri de ordonare și comparare cu cărțile de joc;

compararea numerelor, folosind diferite reprezentări ale acestora;

deschiderea computerului de către elev;

jocuri pe computer;

proiect ilustrativ pentru rolul numerelor în viața cotidiană.

adunarea și scăderea numerelor naturale de la 0 la 30, fără trecere peste ordin; verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor: cărți de joc, monede și bancnote, dominouri, zaruri;

scrierea unor „arbori de calcul“;

efectuarea unor adunări cu mai mulți termeni, având ca suport obiecte sau desene;

realizarea de către elevi a unui document word pentru scrierea unor calcule;

jocuri: ,,În câte moduri poți plăti un obiect care costă 30 de lei?“;

adunarea și scăderea numerelor naturale de la 30 la 100, fără trecere peste ordin, folosind suport concret, verificarea

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

compunerea și descompunerea numerelor în sume sau diferențe de numere cu ajutorul dominourilor;

operarea cu numere prin calcul mintal, folosind monede, cărți de joc, zaruri sau desene; exerciții de scriere a acestor operații;

proiect de anchetă în comunitate: ,,Pâinea“.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR

Obiective de referință

Activități de învățare / proiecte

La sfârșitul modulului

elevul va fi capabil:

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

2.1. Să stabilească poziții relative ale obiectelor în spațiu

electronic.

2.2. Să recunoască forme plane, să sorteze și să clasifice obiecte date sau desene, după criterii diverse

poziționarea obiectelor în spațiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.);

poziționarea într-un document word a unor elemente, după instrucțiuni date, folosind butonul de desenare din bara de instrumente;

activități practice de orientare în teren, respectând reguli de deplasare: 10 pași la dreapta, 6 pași la stânga etc.;

recunoașterea în teren și numirea poziției pe care o ocupă diverse obiective (școala, dispensarul) în spațiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.);

observarea poziției unor obiecte (imagini) într-un document

observarea și descrierea verbală a figurilor geometrice cunoscute;

observarea unor obiecte de anumite forme în spațiul clasei sau în afara clasei;

identificarea formelor plane pe obiecte reale: țesături, pavaj, construcții;

identificarea figurilor geometrice pe computer;

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

butonul de umplere din bara de instrumente, într-un document word creat de cadrul didactic.

2.3. Să sesizeze asocierea dintre elementele a două grupe de obiecte, desene sau numere mai mici decât 30, pe baza unor criterii

date

2.4. Să continue modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere mai mici decât 10

desenarea într-un document word a unor figuri geometrice, după instrucțiuni date, folosind butonul de desenare din bara de instrumente;

selectarea unor figuri geometrice desenate după criterii date și decuparea lor;

sortarea și clasificarea unor obiecte după criterii date sau identificate prin observare; precizarea criteriilor utilizate;

vizionarea unui film didactic;

jocuri pe calculator;

recunoașterea formei unor corpuri din lumea reală;

poster cu figuri geometrice, folosirea în aprecierea lucrărilor a vocabularului specific: am folosit pătrate, triunghiuri etc.;

observarea unor picturi moderne realizate cu ajutorul figurilor geometrice;

selectarea unor forme geometrice prin colorarea lor, folosind

scrierea numerelor corespunzătoare unor grupuri de obiecte, desene sau numere ordonate: câte 2, câte 4, câte 6 etc.;

trecerea de la șirul obiectual la șirul numeric și invers.

continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere;

realizarea unor frize decorative, colaje, rame de tablouri, decorațiuni pentru obiecte de vestimentație, pentru faianțarea unei încăperi etc;

realizarea unor modele repetitive folosind litere, cifre, cuvinte;

jocuri de realizare pe computer a unor modele repetitive create de cadrul didactic într-un document word și continuate de elev;

proiect: „Cum să fie casa mea“.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

2.5. Să descompună numere mai mici decât 30 în sumă sau diferență, folosind obiecte, desene sau numere

conform cardinalului dat.

2.6. Să rezolve probleme care presupun o singură operație dintre cele învățate (adunare sau scădere)

„Când spun

minus , mă gândesc la...“, „Când spun

plus , mă gândesc la...“;

2.7. Să formuleze oral exerciții și probleme cu numere de la 0 la 30

imagini pe computer;

compunerea și descompunerea numerelor, folosind cărți de joc, bani sau alte obiecte;

descompunerea numerelor în forme echivalente și utilizarea acestora pentru efectuarea operațiilor;

identificarea și aplicarea de scheme pentru efectuarea adunărilor și scăderilor;

jocuri de completare a unui desen, astfel încât să se obțină un anumit număr de puncte (cărți de joc) și scrierea operației potrivite;

jocuri pe computer de completare a unor mulțimi de obiecte

analiza părților componente ale unei probleme;

exerciții de recunoaștere a semnificației unor expresii matematice:

adăugarea sau extragerea de elemente dintr-o mulțime de obiecte și exprimarea operației verbal și în scris; verificarea prin numărare;

rezolvarea de probleme folosind cărți de joc, zaruri, bani și verificarea rezultatului prin numărare;

rezolvarea de probleme folosind date din tabele sau liste de prețuri;

rezolvarea de probleme cu una dintre operațiile cunoscute;

rezolvarea de probleme cu mai mult de o operație*.

probleme pornind de la o temă: cumpărături, transporturi, preocupări;

formularea de probleme cu sprijin concret în obiecte, desene,

formularea de probleme pe baza unor imagini postate într-un document word, de cadrul didactic;

formularea de probleme pornind de la numere concrete date;

folosirea de minisofturi educa ț ionale.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

2.8. Să măsoare dimensiunile, capacitatea sau masa unor obiecte, folosind unități de măsură nonstandard

rezultatelor măsurărilor.

2.9. Să recunoască orele fixe pe ceas

„după“, „în timp ce“;

„înainte“, „după“, „în timp ce“ etc.;

măsurarea dimensiunilor, capacității sau masei unor obiecte, folosind unități de măsură nonstandard: creion, gumă, palmă, vase de capacități diferite, balanțe improvizate etc.);

alegerea etalonului potrivit pentru o anumită măsurare;

măsurarea lungimii și lățimii terenului de sport, a curții școlii, folosind pasul, talpa etc.;

compararea rezultatelor;

ordonarea unor obiecte, având criteriu dimensiunea sau masa, prin comparări succesive;

realizarea unor tablouri (compoziții spațiale), folosind benzi de hârtie colorată de diferite lungimi, lățimi;

observarea și aproximarea dimensiunilor acestor benzi;

exprimarea aprecierilor, folosind expresiile: „mai lung“, „mai înalt“, „mai ușor“, „mai greu“, „cel mai lung“ etc.;

înregistrarea în diverse forme (prin desene, numere etc.) a

localizarea evenimentelor cotidiene în termenii: „înainte“,

relatarea unor istorioare personale cu folosirea termenilor:

citirea orelor pe ceas;

realizarea, folosind simboluri sau cuvinte, după caz, a unei agende personale pentru planificarea timpului pentru o zi, o săptămână etc.;

scrierea unor programe, orare pentru magazine, instituții din comunitate;

exerciții de plasare în timp a unor evenimente cotidiene;

compararea duratei unor activități;

înregistrarea evenimentelor pe parcursul unei ore, zile, săptămâni, luni;

proiect: „Cum îmi planific timpul“.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE A COMUNICA UTILIZÂND

LIMBAJUL MATEMATIC

Obiective de referință

Activități de învățare / proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil :

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

3.1. Să explice modalitățile de calcul folosite în rezolvarea unor probleme practice

exprimarea în cuvinte proprii a modului de lucru folosit în rezolvarea unor sarcini care solicită operarea cu obiecte, desene sau numere;

probleme în contexte reale (de exemplu, gestionarea banilor la cumpărături);

rezolvarea unor situații - problemă: „am avut

lei, am primit rest

lei; câți lei am cheltuit?“;

descrierea procedeelor utilizate pentru măsurarea și compararea obiectelor ;

scrierea rezultatelor unor probleme ilustrate într-un document word creat de cadrul didactic.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

DEZVOLTAREA MOTIVAȚIEI PENTRU ÎNVĂȚAREA ȘI APLICAREA

MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE

Obiective de referință

Activități de învățare / proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil :

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

4.1. Să manifeste interes față de utilizarea numerelor în situații diverse

informații.

4.2. Să conștientizeze utilitatea matematicii în viața cotidiană

jocuri de utilizare a numerelor în diverse situații concrete;

exerciții de prezentare („Cine sunt eu?“) în care se folosesc numere: „Am 17 ani, cântăresc 58 de kilograme.“;

utilizarea numerelor în activități din viața cotidiană;

jocuri cu zarurile:

postere pe diferite teme, în care apar numere: „Sporturi preferate“, ,,Modă“, „Mașini“, „Sportivi“ etc.;

activități de tipul: „Știați că...“ pentru culegere de

observarea și numărarea frecvenței cu care apar numerele sau alte concepte matematice în ziar, pe stradă, în emisiunile de televiziune etc.;

sesizarea situațiilor în care memorarea sau utilizarea unui număr este utilă: numărul de telefon, informații diverse etc.;

scrierea adresei personale;

realizarea unei „cărți de vizită“ pentru colegii de clasă;

proiect: „Preocupările mele în date și în cifre“;

selectarea unor informații numerice dintr-un document word realizat de cadrul didactic, prin subliniere, colorare, utilizând bara de instrumente.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Elemente pregătitoare pentru înțelegerea unor concepte matematice:



orientare spațială și localizări în spațiu;



sortarea și clasificarea obiectelor după criterii variate;



compararea numărului de elemente a două mulțimi prin procedee variate.



Numere naturale: de la 0 la 10, de la 10 la 30, de la 30 la 100; citire, scriere, comparare, ordonare.



Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 10.



Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 30, fără trecere peste ordin, iar

în concentrul 30-100, fără trecere peste ordin și cu sprijin *.



Probleme care se rezolvă printr-o operație de adunare sau de scădere, folosind sprijin în obiecte sau desene

sau mai mult de o operație*.



Figuri geometrice: triunghi, pătrat, dreptunghi, cerc.



Măsurări cu unități nestandard (palmă, creion, bile, cuburi, vase uzuale etc.) pentru lungime, capacitate, masă.



Măsurarea timpului: recunoașterea și citirea orelor pe ceas.



Unități de măsură: ora, ziua, săptămâna, luna.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

SUGESTII METODOLOGICE

Învățarea autentică presupune deschiderea curriculumului către lumea reală, către viață, așa cum este ea percepută de cei care învață: plină de necunoscute, de provocări. Introducerea în curriculum a unei ore de matematică abordată interdisciplinar, cu ajutorul computerului pentru elevii ce parcurg programul „A doua șansă“, nivelul I, reprezintă un răspuns la nevoile adaptării învățării la viața reală.

Presiunile și nevoile sociale, politice, economice și culturale pe care lumea contemporană le exercită asupra educației presupun diversificarea câmpului educațional, orientarea către educația în, prin și pentru viață. Programa de

Matematică

pentru nivelul I pornește de la înțelegerea holistică a personalității, considerată ca întreg și nu secvențial. De aici, necesitatea ca elevul să fie privit de cadrul didactic în integralitate și nu centrat pe dezvoltarea separată a unuia sau altuia dintre aspectele personalității sale. Altfel spus, triada cunoștințe, deprinderi, atitudini să fie consecvent urmărită, iar validarea ei să fie făcută de practică, de ceea ce știe elevul să facă cu ceea ce a învățat.

Pentru o predare-învățare eficientă a modulului I, „În lumea numerelor“, este recomandabil să se aibă în vedere următoarele aspecte:

Cunoașterea și valorizarea experiențelor personale, a achizițiilor matematice practice dobândite în viața cotidiană:



folosirea experienței de viață ca resursă a învățării, ca de exemplu: schimburi monetare, efectuarea de cumpărături, scrierea de liste de prețuri, alegerea celei mai avantajoase soluții, estimări etc.;



folosirea ca suporturi educaționale a unor obiecte utilizate cotidian, cum ar fi: monedele

și bancnotele, zarurile, cărțile de joc;



desfășurarea unor activități tematice: „Meserii“, „Preocupări“, „Timp liber“ etc.

Individualizarea predării-învățării:



formularea de sarcini și așteptări în raport cu particularitățile individuale;



utilizarea frecventă a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecăruia în învățare.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învățării prin cooperare:



învățarea în grup sau în perechi;



activități care încurajează comunicarea, socializarea, dorința de reușită, materializate în proiecte, postere, lucrări practice de măsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrarea unor date, evenimente etc;



expunerea lucrărilor și aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planșe cu cifre, modele de rezolvare, planșe cu unități de măsură, desene, colaje, compoziții spațiale etc.

Utilizarea unor materiale și mijloace didactice adaptate vârstei, atractive, accesibile:



utilizarea computerului în învățarea matematicii;



fișe de lucru individual;



monede și bancnote pentru rezolvarea de probleme;



articole din ziare, prețuri etc., pentru citirea numerelor.

Utilizarea eficientă a timpului pentru învățare, având în vedere reducerea timpului de învățare:



reducerea timpului pentru verigile introductive (captarea atenției etc.) și creșterea duratei activităților de învățare;



integrarea evaluării formative în lecție și folosirea timpului afectat evaluării de la sfârșitul lecției pentru învățare;



rezolvarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;



folosirea

autoevaluării:

precizarea

începutul

lecției

rezultatelor

așteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele așteptate, folosirea interevaluării;



pregătirea din timp a fișelor de lucru, a materialelor-suport;



managementul clasei: așezarea elevilor în semicerc sau în alte modalități care permit un contact vizual cât mai bun;



stabilirea unor reguli de lucru și respectarea lor;



reducerea timpului pentru lucrul frontal, în favoarea lucrului individualizat, a acordării de sprijin adaptat fiecărui elev ;



proiectarea flexibila a momentelor lecției și respectarea modelului didactic ABC.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

Adaptarea evaluării la specificul programului:

Pentru a fi efectivă și autentică, evaluarea trebuie să fie un proces continuu, parte integrantă a învățării, aptă să ofere elevilor și cadrelor didactice oportunități de reflecție și de perfecționare permanentă.

Evaluarea autentică respectă anumite principii, cum sunt:



este o activitate de cooperare cadru didactic - elevi, altfel spus, nu este ceva ce doar se aplică elevilor, ci o activitate pusă în operă împreună cu aceștia;



reprezintă ocazii pentru elevi de a fi responsabili pentru propria învățare;



fiind direct implicați în evaluare, elevii devin mai puțin dependenți de cadrul didactic și de feedbackul acestuia;



pune în centrul activității elevul, păstrează și întărește stima de sine;



constituie prilejuri de examinare a procesului de învățare nu numai prin scoruri numerice;



creează posibilitatea ca partenerii în învățare, elevii și cadrul didactic, să lucreze împreună pentru realizarea acelorași obiective pe termen lung sau scurt;



creează oportunități de a reflecta și a face schimbări acolo unde este cazul.

Dintre modalitățile tradiționale de evaluare, testele de cunoștințe vor fi utilizate în evaluarea continuă a elevilor, având în vedere elaborarea unor itemi care să evidențieze caracterul practic aplicativ, operațional al achizițiilor matematice.

Datorită potențialului formativ și oportunităților pentru individualizare, sunt preferate metodele complementare de evaluare curentă și anume:



Observarea sistematică

a activității și comportamentului elevului, având la dispoziție, ca modalități de înregistrare a informațiilor, fișa de evaluare, scara de clasificare, lista de control / verificare.



Activitățile practice

în care se utilizează achizițiile matematice, precum și cele de utilizare a computerului pentru realizarea de liste, inventare, agende, alte lucrări funcționale și utile în viața de zi cu zi.



Proiectul,

care se evaluează pe baza criteriilor negociate cu cei care învață. Sugerăm o structură simplă precum: „Ce știu?“, „Ce vreau să știu?“, „Cum mă informez?“, „Ce voi face?“, „Cum știu ce și cum am reușit?“.



Portofoliul,

care constituie parte integrantă a examinării finale și sintetizează activitatea de-a lungul modulului. Acesta cuprinde o varietate de materiale, precum: exemple de lucrări individuale, de grup, autoreflecții, pagini din caietul de învățare, postere, liste de

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

verificare, observațiile cadrului didactic, casete, C.D.-uri. De asemenea, vor fi incluse în portofoliu produse ale activității elevilor realizate pe computer.



Autoevaluarea,

care îl ajută pe elev să se situeze personal față de exigențele învățării.



Teme de investigație

în mediul cotidian, pentru aplicarea a ceea ce se învață.



Interevaluarea,

ca modalitate de raportare a elevilor la exigențele partenerilor „egali“ de învățare. Cadrul didactic poate amenaja panouri „Succesele noastre“, „Mulțumesc pentru...“, expoziții cu lucrări pentru interevaluare. Se recomandă oferirea de feedback sub forma unor simboluri, aprecieri verbale, înscrisuri pe hârtii adezive.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Obiectiv cadru

Standard

1. Cunoașterea și utilizarea unor concepte specifice matematicii

S1. Scrierea și citirea numerelor naturale de la 0 la 100 în contexte

reale: liste, tabele, prețuri, informații utile, monede, bancnote, ora, numere de telefon.

S2. Înțelegerea unor termeni specifici matematicii și rezolvarea unor probleme de tipul: „erau și mai vin“, „erau și mai pleacă“,

„adaug“, „scad“, „câte sunt la un loc“, „cât a mai rămas“.

S3. Rezolvarea de adunări și scăderi fără trecere peste ordin, în concentrul 0 - 100 cu sprijin în obiecte, dar și fără sprijin, în situații de viață: cumpărături, reduceri de prețuri, creșteri de salariu, repartizarea timpului, colectare de deșeuri, anchete pe

teme diverse (proiecte).

2. Dezvoltarea capacității de rezolvare a problemelor

S4. Recunoașterea după proprietăți simple a unor forme

geometrice plane și utilizarea lor în realizarea unor lucrări practice.

S5. Formarea de șiruri cu obiecte sau numere mai mici decât 10,

utilizând criterii date.

S6. Estimarea numărului de obiecte în situații practice.

S7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu

numere de la 0 la 30.

S8. Folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei

probleme sau a unei situații-problemă cu date din viața reală, folosind numere de la 0 la 30.

S9. Efectuarea de măsurări simple cu unități de măsură nestandard

și exprimarea numerică a rezultatului măsurării.

3. Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica, utilizând limbajul

matematic

S10. Exprimarea orală și scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciții și probleme.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

BIBLIOGRAFIE

Bernat, Simona-Elena,

Tehnica învățării eficiente , Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.

Cerghit, I.,

Metode de învățământ , E.D.P., București.

Ciolan, L.

Dincolo de discipline , Editura Humanitas Educațional, București, 2003.

Cristea, S.,

Dicționar de termeni pedagogici , E.D.P., București.

Ionescu, M.

Învățarea bazată pe proiect , Editura Humanitas Educațional, București, 2003.

L. D’Hainaut,

Programe de învățământ și educație permanentă , Colecția Pedagogia secolului X X, E.D.P. , București, 1981.

Landsheere, G.

Definirea obiectivelor educației , E.D.P., București, 1979.

Mykytin, I.

Ghidul tutorelui

(Accesul la educație al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe rromi), București, 2004.

M. E. C.,

Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică , București, 2001.

10.

M. E. C.,

Programa școlară , clasele I și a II-a, București, 2004.

11.

M.E.C.,

Ghid de evaluare pentru învățământul primar , București, 1999.

12.

Miller, B. și Singleton, L.,

Formarea Cetățenilor , Boulder, Colorado, 1997.

13.

Nedelcu, A.,

Învățarea interculturală în școală , Editura Humanitas, București, 2003.

Programa școlară



Matematică



Nivelul I

AUTOR

Prof.

Anița Dulman

Colegiul Național

Constantin Cantacuzino,

Târgoviște

COORDONATORI

Prof.

Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Asociația CEDP Step by Step, București

Prof.

Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

MATEMATICĂ

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

pentru programul „A doua șansă “

– învățământ primar

NIVELUL al II-lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5528

București, 2011

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

NOTĂ DE PREZENTARE

Modulul

„Matematica e peste tot“,

prevăzut pentru nivelul al II-lea, constituie o nouă etapă în învățarea matematicii de către elevii cuprinși în programul „A doua șansă“.

Programa pentru nivelul al II-lea ia în considerare diferențele dintre stadiile de dezvoltare intelectuală (elevii au vârste diferite, experiențe de viață diferite) și prevede utilizarea ca bază pentru învățare a achizițiilor matematice practice dobândite în viața de zi cu zi. Prin aplicațiile propuse în programă (teme, proiecte) se urmărește conștientizarea elevilor în legătură cu nevoia învățării matematicii ca o condiție importantă a reușitei în desfășurarea oricărei activități, fie că este vorba de o activitate casnică, de o meserie sau de un hobby.

Scopul învățării matematicii este acela de a rezolva nenumăratele probleme care apar pe neașteptate în viața tuturor. În particular, matematica ne pune la dispoziție probleme similare celor din realitate sau imaginate. Plecând de la date sigure, cunoscute, se determină metoda care poate conduce la răspuns, la determinarea necunoscutei. Cadrul didactic creează situații asemănătoare celor pe care le întâlnesc elevii în viața de zi cu zi, pentru a-i convinge de nevoia învățării matematicii, de necesitatea interdisciplinarității, a includerii computerului în învățarea matematicii ca răspuns la provocările societății contemporane.

Programa pentru nivelul al II-lea vizează formarea competențelor de bază, și anume: numerația, calculul aritmetic, rezolvarea de probleme, noțiuni intuitive de geometrie, măsurare și măsuri.

În construirea programei s-au luat în considerare elemente specifice învățării în programe de tip „a doua șansă“, cum sunt: timpul redus de învățare, particularitățile elevilor, particularitățile învățării adulților.

Programa de matematică pentru nivelul al II-lea operează schimbări în abordarea disciplinei pentru a răspunde specificului programului „A doua șansă“ pentru învățământul primar, la nivelurile următoare:

Abordarea conținuturilor:



înlocuirea conținuturilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care să valorifice experiența elevilor în învățare și evitarea teoretizării;



asigurarea unui caracter practic, aplicativ și funcțional conținuturilor pentru ca învățarea să fie motivantă;

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea



asigurarea relevanței a ceea ce se învață prin includerea în activități a unor teme cum ar fi: bugetul, consumul, sănătatea, timpul liber, meseriile, teme realizate la computer ce vor constitui elemente de portofoliu și se vor evalua.

Adaptarea la specificul grupului țintă:



în rezolvarea problemelor se urmărește căutarea de soluții, pornind de la experiența de viață a elevilor, folosirea pentru verificarea corectitudinii calculelor a unor mijloace cum ar fi monedele și bancnotele, precum și estimările.

Modalitățile de învățare:



sunt importante activitățile de observare, culegere a unor date din comunitate, de alcătuire și rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor proiecte civice, de folosire a computerului în învățarea matematicii;



se urmărește formarea la elevi a unor deprinderi de învățare prin respectarea, în toate activitățile, a modelului ABC: A – orientare, activare, trezirea motivației, folosirea achizițiilor anterioare; B – achiziții noi; C – aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice, cum s-a procedat și pe parcursul modulului I;



sunt valorizate activitățile care conduc la stimularea atitudinii de cooperare, ajutorare, ceea ce se poate realiza prin desfășurarea învățării pe bază de proiect, activități propuse în fiecare unitate de învățare.

Rolurile cadrului didactic:



cadrul didactic facilitează, consiliază, organizează unele activități de învățare care să răspundă nivelului și ritmului propriu de dezvoltare a elevilor.

Noutatea

adusă de programă constă în:



indicarea unor conținuturi alternative, extinderile, notate cu*, care sunt precizate la nivelul conținuturilor, nu și la cel al obiectivelor de referință și pot fi selectate de cadrul didactic în funcție de nevoile individuale și de opțiunile elevilor;



introducerea standardelor curriculare de performanță la sfârșitul modulului al doilea;



adaptarea finalităților la particularitățile grupului țintă;



atribuirea unui titlu generic modulului.

Programa de

Matematică

pentru nivelul al II-lea, „A doua șansă“ conține elemente ce respectă

structura programei

de matematică pentru clasa a II-a, învățământul primar, la care se

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

adaugă: sugestii metodologice, standarde curriculare de performanță pentru modul, bibliografie, structura ei fiind următoarea:



notă de prezentare;



obiective cadru;



obiective de referință;



exemple de activități de învățare;



conținuturile învățării;



sugestii metodologice;



standarde curriculare de performanță;



bibliografie.

Programa de

Matematică

pentru nivelul al II-lea, programul „A doua șansă“ are în vedere obiectivele cadru și de referință ale programei naționale, revizuite pentru a răspunde adecvat particularităților și nevoilor de învățare ale elevilor din acest program.

Obiectivele cadru

prevăzute sunt aceleași ca în programa de matematică destinată ciclului primar din învățământul de masă. Ele asigură continuitatea cu Modulul I, „În lumea numerelor“, și vor fi dezvoltate în modulele ce vor urma.

Obiectivele de referință

au fost astfel formulate, încât să ofere un echilibru între formarea competențelor matematice de bază și aplicabilitatea lor imediată, în activitatea elevului, să extindă și să dezvolte competențele formate la nivelul I.

Conținuturile învățării

au fost selectate în funcție de obiectivele de referință și de particularitățile elevilor. Ele sunt accesibile celor care datorită vârstei au acționat în contexte diferite și au acumulat o anumită experiență. Ordinea abordării conținuturilor, ritmul și strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcție de logica internă a disciplinei, dar și de caracteristicile grupului de elevi.

Exemplele de

activități de învățare,

corespunzătoare fiecărui obiectiv de referință, cuprinse în programă, deși sunt similare celor folosite în învățământul de masă și specifice ciclului primar,

pot

deveni

motivante

și

eficiente

pentru

elevi,

dacă

sunt

plasate

în

contexte corespunzătoare vârstelor și intereselor lor. Sunt propuse activități de învățare cu inserție în cotidian, proiecte ca suport pentru evaluarea sumativă de la sfârșit de modul. Activitățile de învățare evidențiază nevoia respectării stilurilor diverse de învățare. Sunt propuse activități de utilizare

unor

jocuri

resurse

învățare,

organizarea

unor

concursuri

șah, responsabilizarea prin participarea la planificarea resurselor clasei, realizarea de tabele de

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

frecvență, utilizarea computerului, experimentarea unor idei noi. Activitățile de prezentare a unor noțiuni se vor realiza plecând de la documente: fișe, tabele, scheme, bonuri de casă, rețete, statistici, care vor pune elevii în poziția de a reflecta asupra unor situații reale de viață în care întâlnesc noțiunile matematice. Sunt prevăzute activități de manipulare, folosind materiale specifice: mânuirea unor instrumente, realizarea de măsurări etc.

Fără a exagera prin exerciții didactice de consolidare și fixare a unor mecanisme, este nevoie de un antrenament indispensabil oricărei învățări pentru a fixa unele cunoștințe și a consolida deprinderile. Este nevoie de ingeniozitate în crearea unor exerciții interesante, care să dozeze armonios repetițiile, fără a deveni plictisitoare. Programa propune integrarea naturală a matematicii în viață. Recursul la documente (calendare, tarife, orare etc.) permite evitarea aspectului adesea artificial al aplicării matematicii. Elevii vor fi puși în situații de învățare în care vor avea posibilitatea să confrunte ceea ce au învățat cu realitatea. Și pentru nivelul al II-lea, la disciplina

Matematică , una dintre orele din trunchiul comun este alocată utilizării noilor tehnologii. Aceasta presupune abordarea integrată a conținuturilor matematice și a unor elemente de conținut privind tehnologia informației. În consecință, în programa școlară pentru nivelul al II-lea sunt introduse, pentru realizarea obiectivelor de referință, activități de învățare care presupun utilizarea computerului. Aceasta este una dintre noutățile programei de

Matematică

pentru nivelul al II-lea, programul „A doua șansă“ – învățământ primar.

Programa include și prezentarea

sugestiilor metodologice

specifice care să contribuie la atingerea obiectivelor. Sunt prezentate modalități de

evaluare , altele decât cele tradiționale, astfel încât să se elimine efectul de stres al evaluării.

Structura modulară a programei a impus conceperea unor

standarde curriculare de performanță

pentru final de modul, care vor sta la baza elaborării probelor de evaluare de la finalul nivelului. De asemenea, pe baza acestor standarde se concep instrumentele de evaluare pentru înscrierea în nivelul următor. Astfel, ultima secțiune a programei cuprinde standardele curriculare de performanță pentru modulul corespunzător nivelului al II-lea.

Notă : Programele de matematică pentru nivelurile I-IV sunt coerente și, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmează să predea, este necesară studierea programelor în ansamblul lor.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

OBIECTIVE CADRU

CUNOAȘTEREA ȘI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR DE REZOLVARE DE PROBLEME

FORMAREA CAPACITĂȚII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE LIMBAJ MATEMATIC

DEZVOLTAREA MOTIVAȚIEI PENTRU ÎNVĂȚAREA ȘI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

CUNOAȘTEREA ȘI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII

Obiective de referință

Activități de învățare/proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil:

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

1.1. Să înțeleagă formarea numerelor (din sute, zeci și unități), utilizând obiecte pentru justificări

1.2. Să formeze, să scrie, să citească numerele naturale de la 0 la 1000

mulțimi date de cadrul didactic.

jocuri de numărare cu obiecte în care grupele de câte 10, 100 se înlocuiesc cu câte un alt obiect, jocuri de schimburi echivalente;

reprezentarea numerelor, punând în evidență sistemul pozițional de scriere; exerciții de trecere de la o formă de reprezentare la alta;

exerciții de grupare a unor elemente pe computer;

utilizarea unui document electronic pentru realizarea unor grupări de câte 10, 100 litere, semne, cifre etc.

formarea și scrierea numerelor naturale de la 0 la 1000; scrierea unor numere: vârsta proprie, pe cea a colegilor, a membrilor familiei, ziua de naștere;

citirea numerelor naturale de la 0 la 1000, citirea unor prețuri, masa unor corpuri, etichete, grafice, tabele;

reprezentarea prin obiecte sau desene a unui număr din concentrul 0 – 1000; numărarea cu pas dat, „înainte“ și „înapoi“ (de exemplu, din 10 în 10, din 20 în 20 etc.), în concentrul 0 – 100, cu sprijin în obiecte;

citirea numerelor ce reprezintă date din calendar: din 7 în 7 etc.;

numărare cu pas dat, înainte și înapoi, în concentrul 0-1000, de exemplu din 10 în 10 sau din 5 în 5*;

reprezentarea într-un document electronic a unor mulțimi de obiecte, semne, litere, cifre, cu cardinal dat;

scrierea într-un document electronic a cardinalului unor

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

1.3. Să compare și să ordoneze numerele naturale mai mici decât 100, utilizând simbolurile:

<, >, =

cadrul didactic într-un document electronic;

1.4. Să efectueze adunări

și scăderi:

adecvate.

compararea și ordonarea numerelor, utilizând modele semnifi- cative și punerea în corespondență a unor astfel de reprezentări;

compararea vârstelor;

proiecte: „Numerele în viața noastră“, „Curiozități“, „Viață sănătoasă“;

plasarea semnului <, >, = între perechi de numere scrise de

cu numere naturale de la 0 la 50 cu și fără trecere peste ordin;

cu numere naturale de la 50 la 1000 fără trecere peste ordin

adunarea și scăderea numerelor naturale de la 0 la 50 cu trecere peste ordin; verificarea rezultatelor, utilizând obiecte sau desene;

adunarea și scăderea numerelor naturale de la 0 la 100 fără trecere peste ordin;

adunarea și scăderea numerelor naturale de la 100 la 1000 fără trecere peste ordin;

adunarea și scăderea cu același număr: să se calculeze ce vârstă vor avea elevii peste 5 ani, ce vârstă au avut cu 4 ani în urmă etc.;

proiect „Arborele familiei mele, în date și cifre“;

utilizarea computerului pentru alegerea rezultatului corect al unor operații de adunare sau scădere prin subliniere, colorare, bifare;

exerciții de adunare și scădere cu utilizarea de minisofturi

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR DE REZOLVARE DE PROBLEME

Obiective de referință

Activități de învățare/proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil:

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

2.1. Să recunoască forme plane și spațiale; să clasifice figuri geometrice sau obiecte după criterii variate

2.2. Să utilizeze unități de măsură pentru timp și unități monetare

și pe cel cu afișaj electronic);

recunoașterea și descrierea verbală a formei obiectelor din mediul înconjurător;

identificarea și discriminarea formelor geometrice plane și spațiale, utilizând obiecte, modele și desene;

gruparea unor obiecte date după criterii diverse;

decuparea unor figuri geometrice desenate, realizarea unei felicitări;

desenarea după contur a unor figuri geometrice, realizarea unui desen amuzant, folosind culori;

activități practice de construcție, folosind forme spațiale: cutii de diferite forme și mărimi (cub, paralelipiped, cilindru, piramidă);

identificarea interiorului și a exteriorului unei figuri;

identificarea apartenenței unui punct la interiorul unei figuri geometrice;

proiect „Casa mea“, „Macheta orașului/satului meu“;

căutare pe diferite motoare de căutare a unor figuri geometrice.

plasarea în timp a unor evenimente în funcție de un reper;

ordonarea cronologică a unor imagini;

compararea duratelor unor activități;

citirea ceasului; reprezentarea pe un ceas-model a diverselor ore;

ordonarea/planificarea unor activități zilnice;

exprimarea orei în mai multe moduri (utilizând ceasul mecanic

înregistrarea activităților desfășurate într-o săptămână;

identificarea monedelor necesare pentru cumpărarea unui obiect;

schimburi echivalente cu bani;

compararea sumelor de bani;

construirea unor situații reale sau imaginate în care elevii să poată decide dacă pot cumpăra unul sau mai multe obiecte cu o sumă de bani (prin joc);

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

2.3. Să compună și să descompună numere mai mici decât 50, folosind obiecte sau desene

2.4. Să estimeze ordinul de mărime al rezultatului unei operații pentru a limita erorile de calcul

document electronic, pe computer, de cadrul didactic.

2.5. Să rezolve probleme care presupun o singură operație dintre cele învățate

„s-au pierdut“ etc.);

2.6. Să formuleze, oral și în scris, exerciții și probleme cu numere, care se rezolvă printr-o singură

operație

proiecte: „Istoria mea“, „Jurnalul unei săptămâni“;

proiect ecologic în comunitate;

TIC: exercițiu-joc de tip „Care zi e mai lungă: o zi de vară sau o zi de iarnă?“.

descompunerea numerelor în sumă de numere: în câte feluri pot plăti un obiect care costă 50 lei;

descompunerea numerelor în forme variate și compararea diferitelor modalități de descompunere a unui număr;

alegerea unei descompuneri potrivite pentru efectuarea unui calcul;

descompunerea numerelor pentru efectuarea unui calcul;

utilizarea computerului pentru grupări și regrupări de semne, litere, cifre desenate de cadrul didactic, într-un document Word sau Paint .

estimarea numărului de obiecte dintr-o mulțime;

verificarea cu ajutorul obiectelor a rezultatelor operațiilor mentale de adunare și scădere;

estimarea numărului unor obiecte desenate, scrise într-un

rezolvarea de probleme cu obiecte sau cu desene simple: puncte, cerculețe, linii etc.;

rezolvarea de probleme cu date numerice care presupun o singură operație ;

rezolvarea de probleme care presupun cel puțin două operații de adunare sau scădere*;

recunoașterea situațiilor concrete sau a expresiilor care cer efectuarea unor adunări sau scăderi („au fost și au mai venit“,

corelarea expresiilor folosite în situații concrete cu operațiile aritmetice învățate.

formularea de probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin concret în obiecte; pornind de la o temă dată; pornind de la numere date; fără sprijin;

formularea întrebărilor posibile pentru enunțuri date în forme variate;

formularea de exerciții pornind de la modele cunoscute.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

2.7. Să culeagă date, să le înregistreze, folosind tabele sau liste, și să le utilizeze în rezolvarea unor situații-problemă

2.8. Să măsoare și să compare lungimea, capacitatea sau masa unor obiecte, folosind unități de măsură nestandard adecvate, precum și următoarele unități de măsură standard: metrul, litrul, kilogramul

„Consumuri diverse“.

culegerea datelor dintr-un desen reprezentând situații de viață (la piață, la magazin);

citirea unui tabel, mersul trenurilor, cursul de schimb valutar, sau a unei liste de prețuri: ce pot comanda la cofetărie dacă am 100 de lei, având lista de prețuri reală;

utilizarea tabelelor simple pentru notarea unor date etc.;

reprezentarea datelor prin diagrame simple sau desen;

proiect: anchetă în comunitate: „Preocupări“;

completarea unui tabel electronic preexistent, creat de cadrul didactic.

măsurarea cu palma, creionul, paharul, cuburi etc., a lungimii, masei sau capacității unor obiecte;

compararea lungimilor a două obiecte;

ordonarea unor obiecte date, în funcție de lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor, folosind expresii ca: „mai lung“, „mult mai lung“, „cel mai lung“, „mai scurt“ etc.;

efectuarea unor măsurări, folosind etaloane neconvenționale date (etaloane din carton sau plastic, având diverse forme și mărimi etc.);

identificarea și utilizarea instrumentelor de măsură potrivite (linia gradată, metrul, balanța) pentru efectuarea unor măsurări;

alegerea unității de măsură potrivite pentru a efectua anumite măsurări;

proiect: „Despre viteză“, „Curiozități din lumea plantelor“,

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

FORMAREA CAPACITĂȚII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE

LIMBAJ MATEMATIC

Obiective de referință

Activități de învățare/proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil:

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

3.1. Să redea în cuvinte proprii, pașii rezolvării unor probleme

computerului pentru colorarea, sublinierea unor numere, cifre, date numerice dintr-un text postat de cadrul didactic pe desktop.

redarea liberă, cu voce tare, a enunțului;

folosirea unor scheme simple pentru a indica pașii de rezolvare a unei probleme;

verbalizarea procedeului de calcul;

proiect ecologic „Problemele mediului, în cifre și date“: culegerea unor date din ziare despre poluare;

utilizarea instrumentelor din bara de instrumente a

DEZVOLTAREA MOTIVAȚIEI PENTRU ÎNVĂȚAREA ȘI APLICAREA

MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE

Obiective de referință

Activități de învățare/proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil:

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

4.1. Să manifeste interes față de utilizarea numerelor și a calculelor pentru rezolvarea unor situații din viața cotidiană

activității TIC realizate pe parcursul nivelului.

estimarea soluțiilor unor probleme;

jocuri de rol pentru rotunjirea unui număr sau a rezultatului unui calcul;

realizarea unui portofoliu „Reușita în matematică“ cu lucrări ale elevului;

completarea portofoliului pentru evaluare și cu produsele

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Numerele naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare.



Adunarea și scăderea numerelor în concentrul 0 – 100 (0 – 50, fără și cu trecere peste ordin, 50-100, fără trecere peste ordin): termeni specifici: sumă, „cu atât mai mult“, diferență, „cu atât mai puțin“.



Numerele mai mari decât 100 și mai mici decât 1000: formare, scriere, citire.



Adunarea și scăderea numerelor în concentrul 0 – 1000, fără trecere peste ordin.



Probleme care se rezolvă printr-o operație sau

probleme care presupun cel puțin două operații de adunare sau scădere*.



Elemente intuitive de geometrie:

forme plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc;

interiorul și exteriorul unei figuri geometrice;

forme spațiale: cub, sferă, cilindru, con (fără terminologie).



Măsurări folosind etaloane neconvenționale.



Unități de măsură pentru lungime (metrul), capacitate (litrul), masă (kilogramul):

unități de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul;

monede și bancnote.



Utilizarea instrumentelor de măsură: metru, riglă gradată, cântar, balanță, ceas, cilindru, vase gradate.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

SUGESTII METODOLOGICE

Învățarea autentică presupune deschiderea curriculumului către lumea reală, către viață, așa cum este ea percepută de cei care învață: plină de necunoscute, de provocări. Introducerea în curriculumul pentru elevii ce parcurg programul „A doua șansă“, nivelul al II-lea, a unei ore de matematică abordată interdisciplinar, cu ajutorul computerului, reprezintă un răspuns la nevoile adaptării învățării la viața reală.

Provocările și

imperativele

sociale,

politice,

economice și

culturale

care lumea contemporană le adresează educației presupun diversificarea câmpului educațional, orientarea către educația în, prin și pentru viață. Programa pornește de la înțelegerea elevului considerat ca întreg, ca ființă unitară complexă. De aici, necesitatea ca învățătorul să-l privească în integralitatea sa și să nu se centreze pe dezvoltarea separată a unui aspect sau a altuia al personalității sale.

Altfel spus, triada cunoștințe, deprinderi, atitudini este necesar să fie consecvent urmărită, iar validarea ei să fie făcută de practică, de ceea ce știe elevul să facă cu ceea ce a învățat.

Pentru o predare-învățare eficientă a matematicii în modulul „Matematica e peste tot“, cadrul didactic va avea în vedere următoarele aspecte:

Cunoașterea și valorizarea experiențelor personale, a achizițiilor matematice practice dobândite în viața cotidiană:



contextualizarea învățării prin folosirea experienței de viață ca punct de sprijin (inclusiv pentru dezvoltarea memoriei) și ca resursă a învățării: schimburi monetare, efectuarea de cumpărături, scrierea unor liste de prețuri, agenda zilei, alegerea celei mai avantajoase soluții, estimări etc.;



utilizarea ca suporturi educaționale a unor mijloace cum ar fi: calendarul („luna

are... de zile“, „au trecut ... zile“, „au mai rămas... zile“), monedele și bancnotele, zarurile, cărțile de joc, articolele pe teme de interes (cum ar fi prețul carburanților, valori de schimb valutar...) din ziare, reviste conținând numere;



introducerea în mediul de învățare a noului, a provocării și a descoperirii, prin desfășurarea unor activități tematice: „Economii“, „Timp liber“, „Noutăți“ și prin extinderea sferei de învățare dincolo de școală, în comunitate.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

Individualizarea predării-învățării:



formularea de sarcini și așteptări în raport cu particularitățile individuale, crearea unui climat emoțional favorabil învățării;



sprijinirea elevilor în dezvoltarea unor tipare personale de învățare relevante;



utilizarea frecventă a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul de învățare al fiecăruia.

Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învățării prin cooperare :



reducerea caracterului formal în cadrul activităților;



prevederea și utilizarea unor strategii de depășire a „ieșirilor“ din tema activității;



învățarea în grup sau în perechi;



activități care încurajează comunicarea, socializarea, dorința de reușită, prin modalități precum: proiecte, postere, lucrări practice de măsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrare a unor date, evenimente;



Utilizarea unor materiale didactice și a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile:



fișe de lucru individual;



cărți de joc, zaruri (pentru efectuarea calculelor), calculator de buzunar;



monedele și bancnotele (pentru rezolvarea de probleme);



articole din ziare.

Utilizarea eficientă a timpului pentru învățare:



reducerea timpului pentru verigile introductive și creșterea duratei acordate învățării, sprijinului adaptat;



integrarea evaluării formative în lecție și folosirea timpului acordat evaluării de la sfârșitul lecției pentru învățare;



rezolvarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;



folosirea autoevaluării, precizarea la începutul activității a rezultatelor așteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele așteptate și folosirea interevaluării;



pregătirea din timp a fișelor de lucru, a materialelor-suport;



managementul clasei: așezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun;

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea



stabilirea unor reguli de lucru și respectarea lor cu strictețe;



reducerea timpului pentru lucrul frontal, în favoarea lucrului individualizat, a acordării de sprijin specific fiecărui elev;



folosirea la maximum a timpului de învățare, proiectarea riguroasă a momentelor lecției.

Utilizarea resurselor TIC în învățarea matematicii:



includerea activităților care vizează integrarea resurselor TIC în consolidarea achizițiilor matematice și familiarizarea elevilor, în mod natural, cu computerul pe care urmează să-l utilizeze în viața curentă.

Adaptarea evaluării la specificul programului:

Pentru a fi efectivă și autentică, evaluarea trebuie să fie un proces continuu, parte integrantă a învățării astfel concepute, încât să ofere elevilor și cadrelor didactice oportunități de reflecție și de ameliorare permanentă.

Activitățile de evaluare continuă au rolul de a furniza cadrului didactic și elevilor informații referitoare la măsura în care învățarea a reușit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancționare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun și slab, evaluarea atestă achizițiile dobândite de elev prin raportarea la obiectivele disciplinei, dar și la contexte reale, la valoarea aplicativă a ceea ce se învață.

Datorită potențialului formativ, a oportunităților pentru individualizare, sunt preferate metodele complementare de evaluare exemplificate mai jos:

Observarea sistematică

a activității și comportamentului elevului, având la dispoziție, ca modalități de înregistrare a informațiilor, fișa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare.

Proiectul,

care se evaluează pe baza criteriilor negociate cu cei care învață.

Portofoliul,

care constituie partea integrantă a examinării finale și sintetizează activitatea de-a lungul nivelului al II-lea; vor fi incluse în portofoliu rezultate ale elevilor realizate la computer.

Autoevaluarea , care îl ajută pe elev să se situeze personal față de exigențele învățării.

Teme de investigație

în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învață.

Feedback constructiv

sub formă de aprecieri verbale, înscrisuri pe hârtii adezive, simboluri.

Interevaluarea,

ca modalitate de raportare a elevilor la exigențele partenerilor „egali“ de învățare.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Obiectiv cadru

Standard

1. Cunoașterea și utilizarea unor concepte specifice matematicii

S1. Scrierea și citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în contexte reale de viață (curiozități, recorduri, adrese utile, rețete,

orare funcționale etc.);

S2. Folosirea corectă a terminologiei matematice învățate în contexte variate, identificarea operației corespunzătoare unor expresii : „cu

mai mare decât...“, „cu

mai mic decât“,

„suma“, „diferența“.

S3. Rezolvarea de adunări și scăderi în situații autentice (cheltuieli, repartizarea orelor pe domenii de activitate):

2. Dezvoltarea capacităților de rezolvare a problemelor

S4. Recunoașterea și clasificarea după proprietăți simple a unor forme plane și spațiale în mediul înconjurător și folosirea lor în realizarea de proiecte, machete, schițe, planuri, postere, tablouri,

șabloane.

S5. Utilizarea unor reguli date și corespondențe simple pentru

formarea de șiruri cu numere mai mici decât 100.

S6. Realizarea de estimări pentru evitarea unor erori de calcul.

S7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu

cel mult două operații, folosind ca sprijin desene, imagini sau alte mijloace la îndemână.

S8. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei singure operații și folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme cu o singură operație, sau a unei

situații-problemă cu date din viața reală.

cu și fără trecere peste ordin, în concentrul 0 – 50;

fără trecere peste ordin, în concentrul 50 – 100;

fără trecere peste ordin, în concentrul 100 – 1000, cu sprijin și fără sprijin.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

S9. Utilizarea unităților de măsură convenționale pentru efectuarea de măsurări simple și utilizarea rezultatelor măsurărilor în viața curentă (calendar, tabele, statistici, anchete,

proiecte în comunitate).

S10. Utilizarea etaloanelor neconvenționale precum și a

instrumentelor de măsură adecvate pentru timp, masă, lungime, capacitate.

S11. Utilizarea unor tabele și liste, ca modalități simple de

organizare și clasificare a datelor.

3. Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica, utilizând limbajul

matematic

S12. Exprimarea orală și scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciții și probleme.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

BIBLIOGRAFIE

Bernat, Simona-Elena,

Tehnica învățării eficiente , Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.

Cerghit, I.,

Metode de învățământ , E.D.P., București.

Ciolan, L.,

Dincolo de discipline , Editura Humanitas Educațional, București, 2003.

Cristea, S.,

Dicționar de termeni pedagogici , E.D.P., București.

Ionescu, M.,

Învățarea bazată pe proiect , Editura Humanitas Educațional, București, 2003.

L. D’Hainaut,

Programe de învățământ și educație permanentă , Colecția Pedagogia secolului XX, E.D.P., București, 1981.

Landsheere, G.,

Definirea obiectivelor educației , E.D.P., București, 1979.

M. E. C.,

Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică , București, 2001.

Ivan Mykytin,

Ghidul tutorelui

(Accesul la educație al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi), M. E. C., București, 2004.

10.

M. E. C.,

Programa școlară , clasele I și a II-a, București, 2004.

11.

M.E.C.,

Ghid de evaluare pentru învățământul primar , București, 1999.

12.

Miller, B. și Singleton, L.,

Formarea cetățenilor , Boulder, Colorado, 1997.

13.

Nedelcu, A.,

Învățarea interculturală în școală , Editura Humanitas, București, 2003.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al II-lea

AUTOR

Prof.

Anița Dulman

Colegiul Național

Constantin Cantacuzino,

Târgoviște

COORDONATORI

Prof.

Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Asociația CEDP Step by Step, București

Prof.

Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

MATEMATICĂ

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

pentru programul „A doua șansă “

– învățământ primar

NIVELUL al III-lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5528

București, 2011

NOTĂ DE PREZENTARE

Modulul al III-lea,

„Matematica și viața“ , constituie etapa consolidării achizițiilor matematice de bază de către elevii cuprinși în programul „A doua șansă“. Se menține caracterul practic, aplicativ (pronunțat la nivelurile anterioare de studiu) în învățarea matematicii, dar se urmărește însușirea unor tehnici de calcul, a unor procedee de calcul rapid, a unor algoritmi care să faciliteze rezolvarea unor situații problematice.

Programa

pentru

nivelul

III-lea

prevede

consolidarea

și

îmbogățirea

sistemului competențelor matematice, vizând calculul aritmetic, cu operații de înmulțire și împărțire, rezolvarea de probleme cu două operații, noțiuni intuitive de geometrie, măsurare și măsuri.

Având în vedere specificul grupului țintă, timpul redus pentru învățare și modul de învățare propriu adulților, construcția programei include următoarele

elemente de noutate :

La nivelul conținuturilor:



învățarea din experiență, aplicarea a ceea ce se învață în contexte problematice autentice care să valorifice toate achizițiile elevilor în procesul de învățare;



asigurarea unui caracter practic, aplicativ și funcțional conținuturilor pentru ca învățarea să devină motivantă;



asigurarea relevanței a ceea ce se învață, prin includerea în activități a unor teme cum ar fi: buget, consum, sănătate, timp liber, meserii și alte teme la alegerea cadrului didactic, în funcție de grupul cu care lucrează;



indicarea unor conținuturi alternative, extinderile, notate cu*, care sunt precizate la nivelul conținuturilor, nu și la cel al obiectivelor de referință și pot fi selectate de cadrul didactic, în funcție de nevoile individuale și opțiunile elevilor.

La nivelul modului în care se formează anumite capacități:



în rezolvarea problemelor va fi încurajată căutarea de soluții, pornind de la experiența de viață, încercările, utilizarea unor mijloace și materiale des folosite, cum ar fi monedele și bancnotele, jocurile de societate, enigmele, estimările;



stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare între elevi.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al III-lea

La nivelul aplicabilității:



elevii vor fi încurajați să desfășoare activități de observare, culegere a unor date, alcătuire

și rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor portofolii;



realizarea de proiecte individuale sau de grup, cu teme din comunitate, pentru asumarea de roluri și cultivarea responsabilității;



utilizarea computerului în învățarea matematicii. La nivelul rolului cadrului didactic:



cadrul didactic facilitează, consiliază și organizează unele activități de învățare care să răspundă nivelului și ritmului proprii de dezvoltare a elevilor.

Alte elemente

de noutate , asemănător modulelor I și al II-lea, sunt următoarele:



marcarea cu * a conținuturilor ce reprezintă extinderi;



introducerea standardelor curriculare de performanță la sfârșitul modulului;



adaptarea finalităților la particularitățile grupului țintă;



atribuirea unui titlu generic modulului.

Programa de

Matematică

pentru nivelul al III-lea „A doua șansă“ respectă structura programei de matematică pentru clasa a III-a, învățământul de masă, la care au fost adăugate sugestii metodologice, standarde curriculare de performanță pentru modul, bibliografie.

Structura programei este următoarea:



notă de prezentare;



obiective cadru;



obiective de referință;



exemple de activități de învățare;



conținuturile învățării;



sugestii metodologice;



standarde curriculare de performanță;



bibliografie.

Obiectivele cadru și cele de referință ale curriculumului național au fost revizuite și adaptate grupului țintă.

Obiectivele cadru

prevăzute sunt aceleași ca în programa de matematică destinată ciclului primar din învățământul de masă. Ele asigură continuitatea cu Modulul al II-lea, „Matematica e peste tot“, și vor fi regăsite în următorul modul.

Obiectivele de referință

au fost astfel formulate, încât să ofere un echilibru între formarea competențelor matematice de bază și aplicabilitatea lor imediată în activitatea elevului, să extindă și să dezvolte competențele formate la nivelul al II-lea.

Tipurile de

activități de învățare

corespunzătoare fiecărui obiectiv de referință, cuprinse în programă, deși sunt similare celor folosite în învățământul de masă și specifice ciclului primar, pot deveni motivante și eficiente pentru grupul țintă în situația în care acestea sunt plasate în contexte corespunzătoare vârstelor și intereselor elevilor. În cadrul secțiunii „Activități de învățare“ sunt precizate și teme pentru proiecte, cu caracter orientativ, cadrul didactic urmând să precizeze teme ce țin de specificul grupului (preocupări, sat, oraș, meserii). De asemenea, se recomandă includerea unor activități de învățare cu ajutorul computerului, pentru a asigura continuitate achizițiilor dobândite în nivelurile anterioare.

Conținuturile învățării

au fost selectate în funcție de obiectivele de referință și de particularitățile elevilor. El sunt accesibile celor care datorită vârstei au fost puși în situații de interacțiune cu persoane diferite și au acumulat experiență în diferite contexte. Ordinea abordării conținuturilor, ritmul și strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcție de caracteristicile grupului de elevi. Sunt notate cu * conținuturile care reprezintă extinderi și care vor fi destinate elevilor cu posibilități de învățare corespunzătoare gradului de dificultate solicitat.

Programa include și prezentarea unor

sugestii metodologice

specifice, care să contribuie la atingerea obiectivelor. Sunt prezentate modalități de evaluare, altele decât cele tradiționale, astfel încât să se elimine efectul de stres al evaluării.

Structura modulară a programului „A doua șansă“ a impus conceperea unor

standarde curriculare de performanță

pentru final de modul, care vor sta la baza elaborării probelor de evaluare de la finalul modulului. De asemenea, pe baza acestor standarde se concep instrumentele de evaluare pentru înscrierea elevilor în nivelul următor. Astfel, ultima secțiune a programei cuprinde standardele curriculare de performanță pentru modulul corespunzător nivelului al III –lea.

Notă : Programele de matematică pentru nivelurile I-IV sunt coerente și, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmează să predea, este necesară studierea programelor în ansamblul lor.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al III-lea

OBIECTIVE CADRU

CUNOAȘTEREA ȘI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR DE EXPLORARE/INVESTIGARE ȘI REZOLVARE DE PROBLEME

FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE A COMUNICA, UTILIZÂND LIMBAJUL MATEMATIC

DEZVOLTAREA INTERESULUI ȘI A MOTIVAȚIEI PENTRU ÎNVĂȚAREA ȘI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

CUNOAȘTEREA ȘI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII

Obiective de referință

Activități de învățare/proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil:

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

1.1. Să înțeleagă și să utilizeze sistemul pozițional de formare a numerelor naturale mai mici decât 1 000 000

ș.a.m.d. se înlocuiesc cu un alt obiect;

1.2. Să formeze, să scrie, să citească, să compare, să ordoneze, să facă estimări folosind numere naturale mai mici decât 1 000 000

semnificative ca poziție.

1.3. Să efectueze operații de adunare și scădere cu numere mai mici decât

1 000, cu trecere peste ordin și cu numere mai mici decât 10 000, fără trecere peste ordin

reprezentarea prin obiecte sau desene a oricărui număr mai mic decât 1 000 000;

reprezentarea numerelor, punând în evidență sistemul pozițional de scriere a numerelor; trecerea de la o formă de reprezentare la alta;

numărarea cu start și pas dat, crescător și descrescător, cu și fără sprijin în obiecte sau desene;

jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100

jocuri cu numere pentru a pune în evidență ideea de schimburi echivalente;

proiect „Curiozități“.

reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate;

scrierea și citirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000;

compararea, ordonarea, rotunjirea numerelor, utilizând modele semnificative (figuri geometrice de poziționare, tabel de numerație etc.);

compararea numerelor prin evidențierea cifrei sau cifrelor

rezolvarea de probleme de adunare și de scădere, folosind pentru verificare mijloace la îndemână, cum ar fi monede și bancnote;

calcul cu numere naturale, urmărind respectarea ordinii efectuării operațiilor;

calcul folosind proprietățile operațiilor (fără terminologie);

efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult două cifre;

proiect în comunitate: „Recuperarea de materiale refolosibile“.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al III-lea

1.4. Să efectueze operații de înmulțire și împărțire cu numere naturale mai mici decât 100

înmulțirea, folosind adunarea repetată de termeni egali (nasturi, papiote, desene, foi cu pătrățele mari);

calculul produsului numerelor de la 0 la 100 când un factor este 1, 2, 3, 4... 9, cu sprijin în grupuri de obiecte;

verificarea rezultatului cu ajutorul reprezentărilor simbolice și al operațiilor inverse;

calculul cu numere naturale 0 - 100, urmărind respectarea ordinii efectuării operațiilor și folosirea parantezelor rotunde;

calculul rezultatelor unei înmulțiri, folosind proprietățile: asociativitatea, comutativitatea (intuitiv);

folosirea unor procedee convenabile pentru efectuarea rapidă a calculelor;

jocuri de memorare a tablei înmulțirii și a împărțirii;

proiect: „Rime hazlii“, machetă „Ronduri de flori“.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR DE EXPLORARE /INVESTIGARE ȘI

REZOLVARE DE PROBLEME

Obiective de referință

Activități de învățare/proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil:

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

2.1. Să recunoască, să

- decuparea unor figuri desenate;

descrie forme plane și

- identificarea formelor plane și a formelor spațiale pe modele

spațiale, să clasifice

fizice, desene sugestive și în mediul înconjurător;

obiecte și desene după

- desenarea formelor plane cu șablon sau/și cu mâna liberă;

criterii variate

- descrierea intuitivă a unor figuri plane și a unor corpuri cu

observarea vârfurilor, laturilor, fețelor;

- sortarea obiectelor după forma lor;

- identificarea interiorului și exteriorului unei figuri;

- proiect „Ne pregătim de petrecere“: confecționarea de costume

și măști.

2.2. Să exploreze mo- dalități de efectuare a înmulțirii sau împărțirii în concentrul 0 – 100, folo- sind adunarea repetată, scăderea repetată, sprijin

în obiecte

2.3. Să exploreze mo- dalități variate de a compune și descompune numere naturale mai mici decât 1000

2.4. Să rezolve și să compună probleme cu cel mult două operații dintre cele învățate, în intervalul de numere naturale de la 0 la 1 000

probleme care se rezolvă prin mai mult de două operații*;

utilizarea de desene/scheme pentru a calcula rezultatul unei înmulțiri;

jocuri de numărare;

grupări de obiecte/desene pentru evidențierea operațiilor.

descompunerea numerelor naturale pe baza operațiilor de adunare, scădere, înmulțire, împărțire cu sprijin în reprezentări;

efectuarea adunărilor, scăderilor, înmulțirilor și împărțirilor, folosind procedee diferite de calcul.

recunoașterea situațiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea unei operații de adunare, scădere, înmulțire, împărțire („cu atât mai mult“, „cu atât mai puțin“, „de atâtea ori mai mult“, „de atâtea ori mai puțin“; „sunt

obiecte, câte

pe fiecare rând“, „se dau în mod egal

obiecte la

persoane“ etc.);

rezolvarea de probleme prin cel mult două operații sau

formularea de probleme: cu sprijin concret în obiecte; pornind de la numere date; fără sprijin;

formularea de probleme, pornind de la un exercițiu dat;

analiza părților componente ale unei probleme;

analiza cuvintelor care sugerează operații aritmetice;

transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere și invers, a celor de scădere în probleme de adunare;

schimbarea numerelor dintr-o problemă dată, cu păstrarea contextului de viață;

proiect „Cartea mea cu probleme ilustrate“: decuparea unor imagini din ziare, confecționarea unor etichete, bonuri de casă, liste de cheltuieli.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al III-lea

2.5. Să utilizeze instrumentele și unitățile de măsură standard și nestandard pentru lungime, capacitate, masă, timp și unitățile monetare în situații variate

2.6. Să culeagă date și să le organizeze în tabele simple

(grame, litri), sport (metri).

compararea măsurilor unor mărimi;

ordonarea unor obiecte date, în funcție de lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor;

utilizarea instrumentelor și a unităților de măsură potrivite (standard și nestandard) pentru măsurători;

plasarea în timp a unor evenimente;

ordonarea unor imagini, în funcție de succesiunea derulării lor în timp;

înregistrarea activităților petrecute într-un interval de timp;

scrierea datei (zi, lună);

recunoașterea valorii monedelor și a bancnotelor;

efectuarea de schimburi echivalente cu monede și bancnote; compararea sumelor de bani.

colectarea unor date și scrierea lor în tabele;

reprezentarea datelor prin diagrame simple;

descrierea de situații ce reprezintă evenimente sigure, imposibile, probabile;

generarea de exemple care să ilustreze evenimente sigure, posibile sau imposibile;

proiect „Viață sănătoasă“: orar de muncă și odihnă, alimente

FORMAREA CAPACITĂȚII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE

LIMBAJ MATEMATIC

Obiective de referință

Activități de învățare/proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil:

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

3.1. Să exprime semnificația calculelor făcute în rezolvarea unei probleme

transpunerea unor enunțuri simple din limbaj matematic în limbaj cotidian;

transpunerea unor enunțuri simple din limbaj cotidian în limbaj matematic;

justificarea alegerii demersului de rezolvare a unei probleme;

utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele și pașii de rezolvare a unei probleme.

DEZVOLTAREA MOTIVAȚIEI PENTRU ÎNVĂȚAREA ȘI APLICAREA

MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE

Obiective de referință

Activități de învățare/proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil să:

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

4.1. Să transpună diferite situații în context

matematic

4.2. Să propună modalități diverse de abordare a unei probleme și să caute posibilități de rezolvare a unor situații-problemă prin încercare și eroare

exerciții – identificarea a cât mai multor soluții la anumite probleme;

transpunerea unui context problematic în problemă sau exercițiu;

imaginarea unui context problematic, pornind de la un exercițiu dat;

compararea modalităților diferite pentru rezolvarea unei situații problemă, pentru evidențierea celei mai convenabile soluții;

motivarea adoptării unor modalități diferite pentru rezolvarea unei situații problemă;

jocuri: competiție între grupuri.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al III-lea

4.3. Să stabilească relații adecvate cu membrii grupului

ziare, colaje, propuneri de probleme etc.

discutarea, în perechi sau în grup, a soluțiilor găsite pentru rezolvarea unor exerciții sau probleme;

proiect: „Ghiozdanul cu succese“: realizarea unei colecții personale cu desene, scheme, cifre hazlii, numere, decupaje din

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire.



Adunarea și scăderea numerelor naturale în intervalul de la 0 la 1 000 cu trecere peste ordin și de la 1 000 la 10 000 fără trecere peste ordin:

terminologia specifică: termen, sumă, rest sau diferență;

evidențierea unor proprietăți ale adunării (comutativitate, asociativitate), fără terminologie.



Înmulțirea și împărțirea numerelor naturale mai mici decât 100:

înmulțirea numerelor, folosind adunarea repetată de termeni egali;

înmulțirea numerelor scrise cu o singură cifră;

terminologia specifică: factor, produs, „de atâtea ori mai mult“, dublu, triplu;

tabla înmulțirii;

-evidențierea unor proprietăți ale înmulțirii (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără terminologie;

împărțirea numerelor, folosind scăderea repetată și relația cu înmulțirea;

terminologia specifică: deîmpărțit, împărțitor, „de atâtea ori mai puțin“;

tabla împărțirii dedusă din tabla înmulțirii;

diviziuni ale unui întreg: jumătate, sfert, a treia parte, a zecea parte – reprezentări prin desene;

ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor rotunde.



Înmulțirea și împărțirea în intervalul de numere naturale de la 0 la 1000:

înmulțirea unui număr natural de două cifre cu un număr de o cifră, folosind adunarea repetată, grupări de termeni;

înmulțirea/împărțirea la 10 sau 100;

împărțirea unui număr natural mai mic decât 100 la un număr de o cifră, folosind scăderea repetată, grupări de termeni.



Probleme care se rezolvă prin cel mult două operații, probleme care se rezolvă prin mai mult de două operații*;

Programa școlară



Matematică



Nivelul al III-lea



Elemente intuitive de geometrie:

forme plane: pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi ,

punct, segment, linie dreaptă, linie frântă, linie curbă;

interiorul și exteriorul unei figuri geometrice;

observarea, descrierea intuitivă a unor forme spațiale: cub, sferă, cilindru, con etc.



Măsurări folosind etaloane neconvenționale:

unități de măsurat lungimea (metrul), capacitatea (litrul), masa (kilogramul), multiplii și submultiplii lor (fără transformări);

unități de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul;

monede și bancnote, inclusiv cele europene;

utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântarul, balanța.

SUGESTII METODOLOGICE

Programa de matematică pentru nivelul al III-lea, asemănător programelor pentru nivelul I și al II-lea, plasează în centrul învățării elevul cu experiența, abilitățile, aspirațiile, dar și cu nevoile sale, de care cadrul didactic trebuie să țină seama în alegerea demersului didactic. Pentru a veni în sprijinul celor care vor aplica programa pentru nivelul al III-lea se recomandă luarea în considerare a următoarelor aspecte:

Cunoașterea și valorizarea experiențelor personale, a achizițiilor matematice practice dobândite în viața cotidiană:



identificarea, în orele de consultații individuale, a punctelor forte, a aptitudinilor matematice;



contextualizarea învățării prin folosirea experienței de viață ca punct de sprijin și ca resursă a învățării: schimburi monetare, efectuarea de cumpărături, scrierea de liste de prețuri, alegerea dintre mai multe soluții a celei mai avantajoase, estimări;



desfășurarea unor activități tematice care iau în considerare circumstanțele vieții persoanei care învață.

Individualizarea predării - învățării:



formularea de sarcini și așteptări în raport cu nevoile individuale;



utilizarea frecventă a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecăruia în învățare;



diferențierea: elevii interacționează diferit cu cadrul didactic pe parcursul activității;



adaptarea: accentuarea celor mai importante aspecte pentru elevi;



extinderea: trecerea la sarcini stimulative noi pentru elevii care reușesc;



elaborarea: anticiparea nevoilor de învățare.

Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învățării prin cooperare:



învățarea în grup sau în perechi;



activități care încurajează comunicarea, socializarea, dorința de reușită: proiecte, postere, lucrări practice de măsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrarea unor date, evenimente;



Programa școlară



Matematică



Nivelul al III-lea

Utilizarea unor materiale didactice și a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile :



materiale care răspund unor stiluri de învățare diferite: matematica vizuală, folosind forma, culoarea, dimensiunea, ca sprijin pentru învățare, diagrame, imagini, simulare pe calculator, probe tipărite, probe orale;



fișe de lucru individual;



monede și bancnote (pentru rezolvarea de probleme);



articole din ziare, computerul, prețuri (pentru citirea numerelor).

Utilizarea eficientă a timpului pentru învățare:



reducerea timpului pentru verigile introductive și creșterea duratei acordate învățării;



planificarea unităților de învățare în blocuri de două sau trei ore.



integrarea evaluării în învățare;



solicitarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;



folosirea autoevaluării, precizarea la începutul unității de învățare a rezultatelor așteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele așteptate și folosirea interevaluării;



pregătirea din timp a fișelor de lucru, a materialelor;



managementul clasei, așezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun;



stabilirea unor reguli de lucru și respectarea lor cu strictețe;



reducerea timpului pentru lucrul cu toata clasa, în favoarea lucrului individualizat, a acordării de sprijin specific fiecărui elev.

Toate elementele propuse sunt determinate de necesitatea schimbării atmosferei situației de învățare, pentru a evita un posibil abandon școlar, dar și de asigurare a unei predări-învățări eficiente, în timpul redus de studiu.

Adaptarea evaluării la specificul programului:

Activitățile de evaluare au rolul de a furniza cadrului didactic și elevilor informații referitoare la măsura în care învățarea a reușit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancționare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun și slab, evaluarea curentă atestă achizițiile prin raportarea la contexte reale, la valoarea aplicativă a ceea ce se învață. Vor fi prevăzute probe de evaluare care să ateste formarea capacităților prevăzute de standardele de performanță, iar rezultatele obținute vor fi coroborate cu rezultatele obținute din analiza portofoliului.

Sunt recomandate metodele alternative de evaluare, datorită potențialului formativ, a oportunităților pentru individualizare. Dintre cele mai utile, pentru disciplina

Matematică , sunt menționate:



Observarea sistematică

a activității și comportamentului elevului, având la dispoziție, ca modalități de înregistrare a informațiilor, fișa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare.



Proiectul , care se evaluează pe baza criteriilor negociate sau nu cu cei care învață.



Portofoliul , care constituie parte integrantă a examinării finale și sintetizează activitatea de-a lungul modulului și va conține produse realizate de elevi.



Autoevaluarea , care îl ajută pe elev să se situeze personal față de exigențele învățării.



Teme de investigație

în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învață.



Interevaluarea,

ca modalitate de raportare a elevilor la exigențele partenerilor egali de învățare.

La sfârșitul modulului, elevii vor fi evaluați conform standardelor curriculare de performanță prevăzute pentru modulul al III-lea.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al III-lea

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Obiectiv cadru

Standard

1. Cunoașterea și utilizarea unor concepte specifice matematicii

S1. Scrierea, citirea, compararea și ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 în situații autentice.

S2. Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii în rezolvarea unor probleme de tipul „de

ori mai mare decât...“,

„de

ori mai mic decât...“, „sunt

obiecte pe

rânduri“, „se dau

în mod egal

obiecte la

persoane“.

S3. Rezolvarea de adunări și scăderi :

obiecte și desene.

S4. Efectuarea de operații de înmulțire și împărțire cu numere naturale de la 0 la 100, pornind de la situații practice (cumpărături, realizarea unor modele repetitive folosind operațiile aritmetice

învățate).

2. Dezvoltarea capacităților de rezolvare a problemelor

S5. Recunoașterea, reprezentarea și clasificarea după proprietăți

simple a unor forme plane și spațiale în mediul înconjurător (aplicații: proiecte, machete).

S6. Recunoașterea și utilizarea de reguli și corespondențe simple

pentru formarea de șiruri.

S7. Estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui calcul, prin

rotunjirea numerelor.

S8. Utilizarea unor raționamente aritmetice și a unor strategii

proprii de rezolvare a problemelor prin încercări, cu ajutorul desenelor, schemelor.

cu trecere peste ordin, în concentrul 0 –1 000, cu sprijin în obiecte și fără sprijin, pentru a găsi răspuns la probleme cotidiene;

fără trecere peste ordin, în concentrul 1 000 - 10 000, cu sprijin în

S9. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operații de același ordin sau de ordine diferite, folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme sau a unei situații-problemă cu date din viața reală, cu cel mult

două operații de același ordin sau de ordine diferite.

S10. Recunoașterea unităților de măsură standard și a legăturilor dintre unitățile principale și multiplii, respectiv submultiplii lor

uzuali.

S11. Efectuarea de măsurări simple, utilizând instrumente adecvate pentru măsurarea timpului, masei, lungimii și

capacității unor obiecte.

S12. Folosirea unor tabele, grafice simple pentru colectarea,

organizarea și clasificarea datelor.

3. Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica, utilizând limbajul

matematic

S13 Exprimarea orală și scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciții și probleme.

Programa școlară



Matematică



Nivelul al III-lea

BIBLIOGRAFIE

Bernat, Simona-Elena,

Tehnica învățării eficiente , Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.

Cerghit, I.,

Metode de învățământ , E.D.P., București.

Ciolan, L.,

Dincolo de discipline , Editura Humanitas Educațional, București, 2003.

Cristea, S.,

Dicționar de termeni pedagogici , E.D.P., București.

Ionescu, M.,

Învățarea bazată pe proiect , Editura Humanitas Educațional, București, 2003.

L. D’Hainaut,

Programe de învățământ și educație permanentă , Colecția Pedagogia secolului XX, E.D.P., București, 1981.

Landsheere, G.,

Definirea obiectivelor educației , E.D.P., București, 1979.

M. E. C.,

Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică , București, 2001.

Ivan Mykytin,

Ghidul tutorelui

(Accesul la educație al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe rromi), M. E. C., București, 2004.

10.

M. E. C.,

Programa școlară , clasele I și a II- a, București, 2004.

11.

M.E.C.,

Ghid de evaluare pentru învățământul primar , București, 1999.

12.

Miller, B. și Singleton, L.,

Formarea cetățenilor , Boulder, Colorado, 1997.

13.

Nedelcu, A.,

Învățarea interculturală în școală , Humanitas, București, 2003.

AUTOR

Prof.

Anița Dulman

Colegiul Național

Constantin Cantacuzino,

Târgoviște

COORDONATORI

Prof.

Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Asociația CEDP Step by Step, București

Prof.

Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

MATEMATICĂ

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

pentru programul „A doua șansă “

– învățământ primar

NIVELUL al IV-lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5528

București, 2011

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

NOTĂ DE PREZENTARE

Modulul al IV-lea de studiere a Matematicii, intitulat motivant

„Reușita în matematică“ , constituie etapa consolidării achizițiilor matematice de bază de către elevii cuprinși în programul

„A doua șansă“. Se menține caracterul practic, aplicativ (pronunțat la nivelurile anterioare) în învățarea matematicii, dar se urmărește și însușirea unor tehnici de calcul, a unor procedee de calcul rapid, a unor algoritmi care să faciliteze rezolvarea unor situații problematice.

Programa

pentru

nivelul

IV-lea

prevede

consolidarea

și

îmbogățirea

sistemului competențelor matematice, vizând calculul aritmetic cu operații de înmulțire și împărțire, rezolvarea de probleme cu două operații, noțiuni intuitive de geometrie, măsurare și măsuri.

În construirea programei se menține luarea în considerare, asemănător nivelurilor anterioare, a unor elemente specifice învățării în programe de tip „A doua șansă“, precum: timpul redus de învățare, particularitățile elevilor, particularitățile învățării adulților. Pornind de la acestea și de la ideea de a motiva și stimula elevii pentru absolvirea învățământului obligatoriu, programa propune schimbări în abordarea învățării matematicii. Elementele de noutate pot fi identificate la diferite niveluri, și anume:

La nivelul conținuturilor:



învățarea din experiență, aplicarea a ceea ce se învață în contexte problematice autentice care să valorifice toate achizițiile elevilor;



asigurarea unui caracter practic, aplicativ și funcțional conținuturilor, pentru ca învățarea să devină motivantă;



indicarea unor conținuturi alternative, extinderile notate cu*, care sunt precizate la nivelul conținuturilor, nu și la cel al obiectivelor de referință și pot fi selectate de cadrul didactic, în funcție de nevoile individuale și opțiunile elevilor.

La nivelul modului în care se formează anumite capacități:



în rezolvarea problemelor va fi încurajată căutarea de soluții, pornind de la experiența de viață, încercările, utilizarea unor mijloace și materiale des utilizate, cum ar fi monedele și bancnotele, jocurile de societate, enigmele, estimările;

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea



se urmărește formarea la elevi a unor,,tipare personale“ de învățare prin respectarea, în toate activitățile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivației, folosirea achizițiilor anterioare; B - achiziții noi; C - aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice;



stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare între elevi;



luarea în considerare a experienței de viață a elevilor, ca pe o resursă importantă de învățare.

La nivelul aplicabilității :



elevii vor fi încurajați să desfășoare activități de observare, culegere a unor date, alcătuire

și rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor portofolii;



realizarea de proiecte individuale sau de grup, cu teme din comunitate, pentru asumarea de roluri și cultivarea responsabilității.

La nivelul rolului cadrului didactic:



cadrul didactic facilitează, consiliază și organizează unele activități de învățare care să răspundă nivelului și ritmului propriu de dezvoltare ale elevilor.

Alte elemente

de noutate

sunt următoarele:



marcarea cu * a conținuturilor ce reprezintă extinderi;



introducerea standardelor curriculare de performanță la sfârșitul modulului;



adaptarea finalităților la particularitățile grupului țintă;



atribuirea unui titlu generic modulului.

Programa de

Matematică

pentru nivelul al IV-lea „A doua șansă“ respectă structura programei de matematică pentru clasa a IV-a, învățământul de masă, la care au fost adăugate sugestii metodologice, standarde curriculare de performanță pentru modul, bibliografie.

Structura programei este următoarea:



notă de prezentare;



obiective cadru;



obiective de referință;



exemple de activități de învățare;



conținuturile învățării;



sugestii metodologice;



standarde curriculare de performanță;



bibliografie.

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

Structura

programei

pentru

nivelul

IV-lea

cuprinde

atât

secțiuni

tradiționale

ale programelor, cât și secțiuni noi, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice care o vor transpune în practică.

Astfel, programa de matematică debutează cu obiectivele cadru și de referință pe care le formulează prin raportare la cele ale programei naționale, în sensul că le revizuiește pentru a răspunde nevoilor de învățare ale elevilor.

Obiectivele cadru

prevăzute sunt aceleași ca în programa de matematică destinată ciclului primar din învățământul de masă. Ele asigură continuitatea cu modulul al III-lea, „Matematica și viața“, și marchează finalizarea ciclului achizițiilor de bază în învățarea matematicii.

Obiectivele de referință

Activitățile de învățare

vizează dobândirea unor tehnici de calcul, a unor metode de rezolvare a problemelor întâlnite în cotidian, aplicarea achizițiilor matematice în elaborarea de proiecte, ca suport pentru evaluarea finală. Activitățile de învățare evidențiază nevoia respectării stilurilor diverse de învățare a elevilor. Sunt propuse activități specifice matematicii senzoriale (analizarea calităților vizuale externe, cum ar fi forme, dimensiuni), implicarea în jocuri, cum ar fi șahul, monopoly, responsabilizarea prin participarea la planificarea resurselor clasei, realizarea de tabele, utilizarea computerului, experimentarea unor idei noi. Activitățile de prezentare a unor noțiuni noi se vor realiza pornind de la materiale suport întâlnite de elevi în viața reală: bonuri de casă, rețete, statistici, fișe, tabele, scheme, care vor pune elevii în situația de a reflecta asupra importanței învățării matematicii.

Conținuturile învățării

au fost selectate în funcție de obiectivele de referință și de particularitățile elevilor. Ele sunt accesibile celor care datorită vârstei au fost puși în situații de interacțiune cu persoane diferite și au acumulat experiență în diferite contexte. Sunt notate cu * conținuturile care reprezintă extinderi și care vor fi destinate elevilor cu posibilități de învățare corespunzătoare gradului de dificultate solicitat.

Ordinea abordării conținuturilor, ritmul și strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcție de caracteristicile grupului de elevi.

Programa include și prezentarea unor

sugestii metodologice , astfel încât să fie atinse obiectivele prevăzute. Sugestiile formulate vizează atât metodele de predare-învățare considerate adecvate, modalitățile de grupare a colectivului, cât și idei privind managementul clasei.

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

Sunt prezentate

modalități de evaluare , altele decât cele tradiționale, astfel încât să se elimine efectul de stres al evaluării. Devine prioritar principiul ,,a învăța, făcând“, precum și învățarea experiențială și, în consecință, programa prevede realizarea de proiecte de grup, individuale, în comunitate.

Ultima secțiune a programei cuprinde

standarde curriculare de performanță .

Programa trebuie folosită în mod flexibil de cadrele didactice, urmărindu-se în mod constant atât adaptarea conținuturilor și metodelor la particularitățile individuale și ale grupului condus, cât și asigurarea atractivității situațiilor de învățare cu scopul finalizării cu succes a acestei etape a învățământului obligatoriu, precum și continuarea studiilor de către elevi.

Notă : Programele de matematică pentru nivelurile I-IV sunt coerente și indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmează să predea se sugerează studierea programelor în ansamblul lor.

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

OBIECTIVE CADRU

CUNOAȘTEREA ȘI APLICAREA UNOR NOȚIUNI MATEMATICE ÎN SITUAȚII PROBLEMATICE AUTENTICE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR, FOLOSIND STRATEGII PROPRII

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE, UTILIZÂND ELEMENTE SPECIFICE MATEMATICII

DEZVOLTAREA MOTIVAȚIEI PENTRU ÎNVĂȚAREA ȘI APLICAREA MATEMATICII, CA PREMISĂ PENTRU REUȘITA PERSONALĂ

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

CUNOAȘTEREA ȘI APLICAREA UNOR NOȚIUNI MATEMATICE ÎN SITUAȚII

PROBLEMATICE AUTENTICE

Obiective de referință

Activități de învățare/proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil:

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

1.1. Să înțeleagă și să utilizeze sistemul pozițional de formare a numerelor naturale

1 000 ș.a.m.d. se înlocuiesc cu un alt obiect.

1.2. Să scrie, să citească, să compare, să ordoneze, să facă estimări, folosind numere mai mici decât

1 000 000

1.3. Să utilizeze numere fracționare pentru a exprima subdiviziuni ale întregului

reprezentarea numerelor, punând în evidență sistemul pozițional de scriere a cifrelor; trecerea de la o formă de reprezentare la alta;

numărarea cu start și pași dați (din 2 în 2, din 1 în 1, din 10 în 10, din 100 în 100), crescător și descrescător, cu și fără sprijin în obiecte sau desene; gruparea și regruparea obiectelor sau a desenelor în funcție de pasul numărării;

jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100,

scrierea, după dictare, a numerelor mai mici decât 1 000 000; prezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate;

compararea numerelor de la 0 la 1 000 000, utilizând numărătoarea de poziționare; exprimarea în scris a comparării, folosind notațiile;

stabilirea succesorului și predecesorului unui număr natural în concentrul 0 – 1 000 000;

estimarea numerelor mai mici decât 1 000 000, prin rotunjire la ordinul miilor, sutelor, zecilor;

proiect „Știați că?“: despre planete sau despre descoperiri etc.

introducerea intuitivă a noțiunii de fracție prin desene: decupare, hașurare, colorare;

scrierea și citirea unor fracții cu numitorul mai mic decât 10;

asocierea denumirilor: jumătate, treime, sfert, cu fracțiile corespunzătoare;

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

doime, două treimi), apoi se asamblează.

1.4. Să efectueze adunări și scăderi cu numere fracționare

colorată.

1.5. Să efectueze adunări și scăderi ale numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 (algoritmi de calcul, proprietăți)

1.6. Să efectueze operații de înmulțire și împărțire a numerelor naturale, utilizând proprietățile operațiilor și algoritmii

organizarea în tabele, propunerea de probleme pentru colegi.

compararea și ordonarea fracțiilor, utilizând desene și reprezentări;

obținerea unor fracții egale cu fracții date, folosind desene, obiecte și scrierea egalităților;

proiect „Mozaic“: din dreptunghiuri de culori diferite, dar cu aceleași dimensiuni, se decupează subdiviziuni (o zecime, o

calcularea sumei/diferenței a două fracții cu același numitor, apelând la desene, suporturi intuitive cum ar fi: dreptunghiuri, discuri din hârtie colorată;

scrierea unei fracții ca sumă a două fracții cu același numitor, folosind desene sau obiecte fracționate: dreptunghiuri din hârtie, discuri etc.;

calcularea sumei și diferenței a două fracții, apelând la diverse suporturi intuitive: discuri colorate, dreptunghiuri din hârtie

ordinea efectuării operațiilor (în intervalul 0 – 100, cel puțin două operații de ordine diferite) și folosirea corectă a parantezelor rotunde;

aplicarea proprietăților operațiilor (asociativitatea, comutativitatea), fără terminologie;

proba operațiilor cu numere naturale.

efectuarea de înmulțiri în care unul dintre factori este un număr de două sau trei cifre, iar celălalt, un număr de o cifră;

efectuarea de împărțiri: un număr de două sau trei cifre la un număr de o cifră;

efectuarea împărțirii la 10, 100, 1 000 a unor numere terminate cu zerouri;

verificarea corectitudinii calculelor efectuate, utilizând adunarea/scăderea repetată, precum și operația inversă;

proiect „La supermarket”: colectarea de date din realitate,

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR,

FOLOSIND STRATEGII PROPRII

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare/proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil:

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

2.1. Să recunoască și să descrie proprietățile simple ale formelor plane și spațiale

decuparea unor figuri desenate;

identificarea formelor plane (punct, segment, triunghi, dreptunghi, cerc, pătrat, linie dreaptă, linie curbă) și a formelor spațiale pe modele fizice, desene sugestive și în mediul înconjurător;

desenarea formelor plane cu șablon sau/și cu mâna liberă;

sortarea obiectelor după forma lor;

identificarea interiorului și exteriorului unei figuri geometrice plane;

desenarea unor modele geometrice simple, utilizând simetria;

recunoașterea formelor învățate la obiectele din mediul apropiat;

identificarea interiorului și exteriorului unei figuri geometrice plane;

identificarea și numirea elementelor constitutive ale figurilor geometrice plane (dreptunghi, pătrat, triunghi);

exprimarea sumei lungimilor laturilor unei linii frânte închise, cunoscând lungimea fiecărei laturi;

reprezentarea figurilor geometrice plane, folosind șablonul;

determinarea și reprezentarea diferitelor axe de simetrie prin desen și prin plierea unor figuri geometrice plane decupate din hârtie;

realizarea unor machete (cub, paralelipiped), folosind bile de plastilină și bețișoare;

desfășurarea efectivă a unui corp de forma paralelipipedului dreptunghic și a cubului, folosind cutii de carton;

asamblarea cubului și a paralelipipedului dreptunghic, folosind cutii de carton;

proiect „Ornamente“: construirea de ornamente pentru cămară, pentru bradul de Crăciun, folosind simetria;

proiect „Cum se face?”: realizarea unei cutii pentru pantofi.

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

2.2. Să descopere, să recunoască și să utilizeze în contexte variate corespondențe simple și succesiuni de obiecte sau numere asociate după reguli date

2.3. Să estimeze rezultatul unei operații prin rotunjirea numerelor

obiecte și verificarea estimărilor făcute prin măsurare și calcule.

2.4. Să compună și să descompună numere mai mici decât 1 000

completarea unor șiruri de simboluri sau de numere ordonate după o anumită regulă;

crearea de frize decorative, folosind șiruri de simboluri ordonate după o anumită regulă;

exerciții de adunare și înmulțire cu același număr;

completarea într-un tabel a elementelor (numerelor) celei de-a doua mulțimi, fiind date elementele (numerele) primei mulțimi și regula de corespondență (adunarea cu același număr, scăderea cu același număr, împărțirea cu același număr);

completarea într-un tabel a elementelor (numerelor) primei mulțimi, fiind date regula de corespondență (adunarea cu același număr, scăderea cu același număr, împărțirea cu același umăr) și elementele (numerele) celei de-a doua mulțimi;

proiect.

estimarea numărului de obiecte dintr-o mulțime cu cel mult 30 de obiecte, observată în mediul natural;

selectarea dintr-o listă de numere care se termină cu zerouri a aceluia care este mai apropiat de un număr dat, folosind ca sprijin un interval din șirul numerelor naturale;

estimarea rezultatului operațiilor, utilizând rotunjirea numerelor cu care se operează;

aprecierea dimensiunilor, distanței, capacității, masei unor

descompunerea numerelor pe baza operațiilor de adunare, scădere, înmulțire, împărțire (cu și fără sprijin în reprezentări);

utilizarea unor scheme, a unor procedee pentru calcule mintale;

găsirea și aplicarea unor reguli și scheme pentru efectuarea adunărilor, scăderilor, înmulțirilor și a împărțirilor;

exerciții: joc pentru descompunerea aceluiași număr cu ajutorul operațiilor învățate (găsirea mai multor posibilități);

utilizarea monedelor și a bancnotelor pentru a obține descompuneri de numere.

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

2.5. Să efectueze calcule utilizând modalități variate de lucru

rest.

2.6. Să compună, să rezolve probleme și să utilizeze semnificația operațiilor aritmetice în rezolvarea unor situații problemă

ilustrații, scheme, modele, desene, reguli, date, decupaje din reviste promoționale;

- rezolvarea de probleme prin două operații de ordine diferite;

- rezolvarea de probleme prin mai mult de două operații de ordine diferite*.

2.7. Să utilizeze instrumente și unitățile de măsură standard și nestandard pentru lungime, capacitate, masă, timp și unitățile monetare în situații variate

sau tabele de transformare, ambele asigurate de cadrul didactic;

descompunerea unui număr în sumă de sute, zeci și unități, pentru efectuarea mai rapidă a unor înmulțiri;

recunoașterea unor situații practice în care se aplică împărțirea prin cuprindere;

utilizarea împărțirii prin cuprindere în efectuarea împărțirii cu

recunoașterea expresiilor care conduc la efectuarea unor operații și asocierea corectă cu semnul operației matematice corespunzătoare;

alcătuirea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau pornind de la numere date;

alcătuirea de probleme pornind de la una dintre operațiile învățate;

recunoașterea cuvintelor care sugerează anumite operații aritmetice;

transpunerea unor situații-problemă din viața de zi cu zi în limbaj matematic;

proiect „Cartea lui Mate“ formularea de probleme pe baza unor

ordonarea unor obiecte date în funcție de lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor;

efectuarea de măsurări, estimarea rezultatelor măsurării, consemnarea rezultatelor;

utilizarea instrumentelor și a unităților de măsură potrivite (standard și nestandard) pentru efectuarea unor măsurări;

enumerarea în succesiune a unităților de măsură standard ale aceleiași mărimi;

efectuarea unor transformări simple, folosind „scara multiplilor“

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

2.8. Să colecteze date din viața reală, să le sorteze și să le clasifice pe baza unor cerințe date, să le organizeze în tabele simple

unor produse și înregistrarea datelor în tabele.

2.9. Să aprecieze valoarea de adevăr a unei afirmații și să cunoască sensul implicației „dacă …, atunci …“ pentru exemple

simple, din cotidian

plasarea în timp a unor evenimente;

proiect „Istoria mea“: ordonarea unor imagini în funcție de succesiunea derulării lor în timp;

citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a diverse ore;

înregistrarea activităților desfășurate într-un interval de timp;

scrierea datei (zi, lună);

recunoașterea valorii monedelor și a bancnotelor;

efectuarea de schimburi echivalente cu monede și bancnote; compararea sumelor de bani;

compuneri și rezolvări de probleme pe baza datelor colectate în urma măsurărilor;

proiect „Economii“.

colectarea unor date din contexte reale (piață, magazin, notarea frecvenței la școală...) și notarea lor într-o listă;

reprezentarea datelor prin tabele și diagrame simple;

prelucrarea datelor prin sortare, după criterii date (mărime și culoare sau formă și culoare), prin numărare sau utilizând informațiile din tabele;

formularea unor exemple care să ilustreze evenimente sigure, posibile sau imposibile;

rezolvări și compuneri de probleme care implică utilizarea măsurilor unor mărimi;

proiect „Diversitate“: anchetă în comunitate despre consumul

exemplificarea și exprimarea relațiilor cauzale („dacă adaug un număr

la unul dintre numerele care se adună, atunci...“);

estimarea și justificarea probabilității producerii unui eveniment; formularea unor predicții bazate pe experiență.

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE, UTILIZÂND ELEMENTE

SPECIFICE MATEMATICII

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare/proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil:

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

3.1. Să exprime pe baza unui plan simplu, oral sau în scris, drumul parcurs în

rezolvarea unei probleme

pașii de rezolvare a unei probleme.

analiza unei probleme, fie pornind de la date către întrebare, fie de la întrebare către date ( sintetic sau analitic);

utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele și

DEZVOLTAREA MOTIVAȚIEI PENTRU ÎNVĂȚAREA ȘI APLICAREA

MATEMATICII, CA PREMISĂ PENTRU REUȘITA PERSONALĂ

Obiective de referință

Activități de învățare/proiecte

La sfârșitul modulului,

elevul va fi capabil:

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activități:

4.1. Să manifeste interes pentru analiză și pentru rezolvarea unor probleme practice prin metode matematice

4.2. Să caute prin încercare și eroare căi de rezolvare a unor probleme

într-un interval de timp precizat inițial.

4.3. Să manifeste un

comportament adecvat în grupul de lucru

transpunerea unui context problematic în problemă sau exercițiu;

imaginarea unui context problematic, pornind de la un exercițiu dat;

portofoliu „Reușitele mele“: completarea cu lucrări vizând calculul, numerația;

formularea de probleme din realitate.

compararea modalităților diferite de rezolvare a unei situații problemă;

argumentarea modalităților diferite pentru rezolvarea unei situații problemă;

stimularea vitezei de lucru cu numere prin probe date

exerciții: joc pentru rezolvarea unor sarcini de grup;

discutarea, în perechi sau în grup, a soluțiilor unor probleme sau situații problemă.

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 000: scriere, citire, formare, comparare, ordonare, rotunjire.



Adunarea și scăderea numerelor mai mici sau egale cu 1 000 000, fără trecere și cu trecere peste ordin:

aplicarea, fără utilizarea terminologiei, a unor proprietăți ale adunării (schimbarea locului numerelor, gruparea numerelor în cadrul unei operații de adunare sau înmulțire);

verificarea rezultatului unei operații prin încercări, sau efectuând operația inversă.



Înmulțirea și împărțirea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000 cu/la un număr de o cifră:

gruparea convenabilă a numerelor pentru efectuarea înmulțirii cu mai mulți factori;

verificarea corectitudinii calculelor, folosind adunarea/scăderea repetată, operația inversă (proba) sau încercările;

ordinea efectuării operațiilor cu numere de la 0 la 100, având cel puțin două operații cu numere naturale de ordine diferite și paranteze rotunde;

probleme care se rezolvă prin două operații de ordine diferite, prin încercări, probleme de estimare;

probleme care se rezolvă prin mai mult de două operații de ordine diferite*;

folosirea unor tabele simple pentru organizarea datelor.



Fracții:

introducerea noțiunii de fracție, fracții egale, utilizând obiecte, mulțimi, desene;

compararea părților aceluiași întreg, folosind desene, reprezentări.



Elemente intuitive de geometrie:

Figuri geometrice plane:

observarea și descrierea unor proprietăți simple referitoare la unghiuri și laturi: triunghi, pătrat, dreptunghi, romb, paralelogram, trapez;

axe de simetrie la: pătrat, dreptunghi, romb;

calculul perimetrului unor figuri geometrice plane.

Forme spațiale:

observarea și descrierea cubului, piramidei cu referire la vârfuri, laturi, fețe;

desfășurarea cubului, a paralelipipedului și asamblarea unor desfășurări date.

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea



Măsurare și măsuri:

Măsurări folosind etaloane convenționale; utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântar, balanță, ceas;

Unități de măsură, transformări simple folosind „scara multiplilor”:

unități de măsură pentru lungime (metrul), capacitate (litrul), masă (kilogramul); multiplii și submultiplii lor;

unități de măsură pentru timp: oră, minut, secundă, zi, săptămână, lună, an;

monede și bancnote, schimburi echivalente.

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

SUGESTII METODOLOGICE

Programa de matematică pentru nivelul al IV-lea plasează în centrul învățării elevul cu experiența, abilitățile, aspirațiile, dar și cu nevoile sale de care cadrul didactic trebuie să țină seama în alegerea demersului didactic. Pentru a veni în sprijinul celor care vor aplica programa de față, sugerăm luarea în considerare a următoarelor aspecte:

Cunoașterea și valorizarea experiențelor personale, a achizițiilor matematice practice dobândite în viața cotidiană:



identificarea, în orele de consultații individuale, a punctelor forte, a aptitudinilor matematice ale elevilor;



desfășurarea unor activități tematice care iau în considerare circumstanțele vieții persoanei care învață.

Individualizarea predării - învățării:



formularea de sarcini și așteptări în raport cu nevoile individuale;



utilizarea frecventă a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecăruia în învățare;



diferențierea: elevii interacționează diferit cu cadrul didactic pe parcursul activității;



adaptarea: accentuarea aspectelor celor mai importante pentru elev;



extinderea: trecerea la sarcini stimulative noi pentru cei care reușesc;



elaborarea: anticiparea nevoilor de învățare.

Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învățării prin cooperare:



învățarea în grup sau în perechi;



învățarea, prin intermediul metodei proiectului, a studiului de caz;



Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea



Utilizarea unor materiale didactice și a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile:



materiale care răspund unor stiluri de învățare diferite: matematica vizuală, folosind forma, culoarea, dimensiunea ca sprijin pentru învățare, diagrame, imagini, simulare pe calculator, probe tipărite, probe orale;



fișe de lucru individual;



materiale uzuale: cărți de joc, zaruri (pentru efectuarea calculelor);



monede și bancnote (pentru rezolvarea de probleme);



articole din ziare, computer, prețuri (pentru citirea numerelor).

Utilizarea eficientă a timpului pentru învățare:



reducerea timpului pentru verigile introductive și creșterea duratei acordate exersării;



planificarea unităților de învățare în blocuri de două sau trei ore;



integrarea evaluării în învățare;



solicitarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;



folosirea autoevaluării, precizarea la începutul unității de învățare a rezultatelor așteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele așteptate și folosirea interevaluării;



pregătirea din timp a fișelor de lucru, a materialelor;



managementul clasei, așezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun;



stabilirea unor reguli de lucru și respectarea lor;



reducerea timpului pentru lucrul cu toată clasa, în favoarea lucrului individualizat, a acordării de sprijin specific fiecărui elev.

Toate elementele propuse sunt determinate de necesitatea schimbării atmosferei situației de învățare pentru a evita un posibil abandon școlar, dar și de asigurare a unei predări-învățări eficiente, în timpul înjumătățit de studiu.

Adaptarea evaluării la specificul programului:

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

evaluare care să ateste formarea capacităților prevăzute de standardele de performanță, iar rezultatele obținute vor fi coroborate cu rezultatele obținute din analiza portofoliului.

Sunt

preferate

metodele

alternative

evaluare,

datorită

potențialului

formativ,

a oportunităților pentru individualizare. Dintre cele mai utile pentru disciplina

Matematică , se menționează:



Observarea sistematică

a activității și comportamentului elevului, având la dispoziție, ca modalități de înregistrare a informațiilor, fișa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare.



Proiectul , care se evaluează pe baza criteriilor negociate sau nu cu cei care învață.



Portofoliul , care constituie partea integrantă a examinării finale și sintetizează activitatea de-a lungul modulului. Elevii vor putea adăuga lucrările, rezultatele, produsele învățării solicitate de cadrul didactic, sau pe cele considerate de ei înșiși ca relevante pentru progresul realizat.



Autoevaluarea , care îl ajută pe elev să se situeze personal față de exigențele învățării.



Teme de investigație

în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învață.



Interevaluarea,

ca modalitate de raportare a elevilor la exigențele partenerilor egali de învățare.

La sfârșitul modulului al IV-lea, elevii vor fi apreciați conform standardelor curriculare specificate în continuare.

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Obiectiv cadru

Standard

1. Cunoașterea și utilizarea unor concepte specifice matematicii

S1. Scrierea, citirea, compararea și ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 în situații autentice (informații utile, adrese,

data nașterii, curiozități, prețuri, anunțuri etc.).

S2. Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii și aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: „erau și mai vin“, „erau și mai pleacă“, „adaug“, „scad“, „cu

mai mare decât...“, „cu

mai mic decât...“, „sunt

obiecte pe

rânduri“, „se dau în mod egal

obiecte la

persoane“, „mai mare de

ori“, „mai mic de

ori“.

S3. Utilizarea fracțiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului

în contexte variate.

S4. Efectuarea de operații de adunare și scădere cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 000 și aplicarea acestora pentru a găsi răspuns la situații - problemă (cumpărături, reduceri de prețuri,

creșteri/scăderi de salariu etc.).

S5. Efectuarea de operații de înmulțire și împărțire cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000, folosind operațiile aritmetice învățate și aplicarea lor în contexte reale (repartizarea în mod egal a banilor obținuți din vânzarea unor deșeuri, estimarea sumei de

încasat etc.).

2. Dezvoltarea capacităților de rezolvare a problemelor

S6. Recunoașterea figurilor geometrice plane, a corpurilor geometrice

și reprezentarea figurilor geometrice plane.

S7. Utilizarea de reguli și corespondențe pentru formarea de șiruri.

S8. Realizarea de estimări, pornind de la situații practice.

S9. Utilizarea unor raționamente aritmetice și a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări, cu ajutorul desenelor și al

schemelor.

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

S10. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operații și folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme, sau a unei situații-problemă cu date din viața reală, cu cel mult două operații de același ordin sau de ordine

diferite.

S11. Utilizarea unităților de măsură neconvenționale și convenționale

în contexte variate.

S12. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea și

compararea timpului, a masei, a lungimii și a capacității unor obiecte.

S13. Utilizarea unor modalități simple de colectare, organizare și

clasificare a datelor.

3. Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica,

utilizând limbajul matematic

S14. Exprimarea orală și scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciții și probleme.

4. Dezvoltarea motivației pentru învățarea și aplicarea matematicii, ca premisă pentru reușita personală

S15.Utilizarea unor elemente și instrumente ajutătoare de la alte discipline, inclusiv tehnologii informaționale, în rezolvarea problemelor matematice și în realizarea unor proiecte tematice cu conținut interdisciplinar.

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

BIBLIOGRAFIE

Bernat, Simona-Elena,

Tehnica învățării eficiente , Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.

Cerghit, I.,

Metode de învățământ , E.D.P., București.

Ciolan, L.,

Dincolo de discipline , Editura Humanitas Educațional, București, 2003.

Cristea, S.,

Dicționar de termeni pedagogici , E.D.P., București.

Ionescu, M.,

Învățarea bazată pe proiect , Editura Humanitas Educațional, București, 2003.

L. D’Hainaut,

Programe de învățământ și educație permanentă , Colecția Pedagogia secolului XX, E.D.P., București, 1981.

Landsheere, G.,

Definirea obiectivelor educației , E.D.P., București, 1979.

M. E. C.,

Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică , București, 2001.

Ivan Mykytin,

Ghidul tutorelui

(Accesul la educație al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi), M. E. C, București, 2004.

10.

M. E. C.,

Programa școlară , clasele I și a II-a, București, 2004.

11.

M.E.C.,

Ghid de evaluare pentru învățământul primar , București, 1999.

12.

Miller, B. și Singleton, L.,

Formarea cetățenilor , Boulder, Colorado, 1997.

13.

Nedelcu, A.,

Învățarea interculturală în școală , Editura Humanitas, București, 2003.

Programa școlară



Matematică – Nivelul al IV-lea

AUTOR

Prof.

Anița Dulman

Colegiul Național

Constantin Cantacuzino,

Târgoviște

COORDONATORI

Prof.

Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Asociația CEDP Step by Step, București

Prof.

Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua șansă” – învățământ primar, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

pentru clasele cu predare în limba rromani

pentru programul „A doua șansă“ - învățământ primar NIVELURILE I - IV

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5528

București, 2011

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculumul de

Limba și literatura rromani

este destinat elevilor înscriși în clasele de nivel I-IV, în care predarea se face integral în limba rromani și cadrelor didactice care predau limba maternă rromani în cadrul programului „A doua șansă“ – învățământ primar.

Programul

„A

doua

șansă“

–

învățământ

primar

este

destinat

tuturor copiilor/tinerilor/adulților care nu au finalizat nivelul primar, care au depășit cu cel puțin patru ani vârsta de școlarizare corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învățământ.

Programa ia în considerare particularitățile de vârstă ale elevilor, apartenența lor culturală și este astfel concepută, încât să permită:

dezvoltarea progresivă la elevi a competențelor esențiale ale comunicării orale și scrise în limba comună rromani;

dobândirea de noi cunoștințe în ceea ce privește limba rromani, conform potențialului

și nevoilor elevilor;

asigurarea accesului la resursele limbii și culturii rromani;

diversificarea strategiilor de predare-învățare-evaluare;

transdisciplinaritatea/pluridisciplinaritatea;

cunoașterea de către elevi a valorilor spirituale rrome;

deschideri/oportunități noi spre interculturalitate.

Obiectivele cadru

sunt aceleași ca în programa de limba și literatura rromani destinată ciclului primar din învățământul de masă.

Obiectivele de referință

au fost formulate astfel încât să ofere un echilibru între exprimarea orală și cea scrisă și, de asemenea, să surprindă în progresie ce este esențial în activitatea de învățare. Obiectivele asigură elevilor formarea și dezvoltarea deprinderilor elementare de citire, scriere, de comunicare a ideilor prin exprimare orală și exprimare scrisă.

Conținuturile învățării

sunt în concordanță cu obiectivele de referință propuse și sunt adaptate grupului țintă căruia i se adresează. Acestea sunt accesibile tuturor persoanelor vorbitoare de limba rromani, care au acumulat experiență în domeniul comunicării orale și scrise .

Cadrul didactic, în funcție de particularitățile grupului vizat, are libertatea de a alege ordinea abordării conținuturilor, precum și ritmul în care acestea vor fi parcurse.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

Pentru a fi eficiente,

activitățile de învățare

trebuie introduse în contexte specifice vârstei și intereselor grupului țintă. Ele pot fi folosite pe tot parcursul demersului didactic, în scopul realizării obiectivelor propuse. Exemplele de activități de învățare sunt construite astfel încât să pornească de la experiența concretă a elevilor și să se integreze strategiilor didactice adecvate contextelor variate de învățare.

Programa prezintă

sugestii metodologice

specifice predării limbii rromani, pentru a atinge obiectivele prevăzute și pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor.

Standardele curriculare de performanță

se regăsesc la sfârșitul fiecărui nivel, permițând elaborarea de probe de evaluare care vizează cunoștințele și competențele de comunicare în limba maternă dobândite de elevi în urma studierii acestei discipline. Totodată, ele permit evidențierea progresului realizat de elevi, fiind orientate spre structurarea capacităților proprii de învățare.

Noutatea programei

constă în faptul că:



se adresează elevilor care studiază programul integral în limba rromani;



sunt inserate conținuturi care vizează istoria și tradițiile rromilor;



sunt formulate standarde curriculare de performanță pentru fiecare nivel de studiu;



finalitățile sunt adaptate la particularitățile și nevoile elevilor.

STRUCTURA PROGRAMEI

Programa de Limba și literatura rromani cuprinde:



notă de prezentare;



obiective cadru;



obiective de referință;



exemple de activități de învățare;



conținuturile învățării;



sugestii metodologice;



standarde curriculare de performanță;



bibliografie.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

OBIECTIVE CADRU

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA / LECTURA)

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAȚĂ DE CULTURA ȘI TRADIȚIILE RROMILOR

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL I

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1.

Să desprindă semnificația globală a unui mesaj oral

1.2.

Să sesizeze corectitudinea logică a unui enunț audiat

corespunzătoare.

1.3.

Să distingă cuvintele și sensul lor dintr-o propoziție dată

necunoscut prin raportare la context.

exerciții de ascultare și confirmare a înțelegerii mesajului ascultat;

formulări de întrebări și răspunsuri;

exerciții de sintetizare a informației dintr-un mesaj audiat.

exerciții de sesizare a corectitudinii logice a unui mesaj audiat;

exerciții de selectare a enunțului corect din punct de vedere logic dintr-o serie de enunțuri date;

exerciții de corectare a exprimărilor greșite din punct de vedere logic;

exerciții de ordonare a cuvintelor pentru obținerea unor propoziții corecte din punct de vedere logic;

exerciții de punere în corespondență a conținutului unui mesaj cu imaginea

exerciții de delimitare a cuvintelor într-o propoziție dată;

exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

1.4.

Să manifeste atenție pentru a asculta mesaje formulate de diferite persoane

exerciții de ascultare a unor mesaje formulate de diferite persoane;

conversații de grup pe teme curente;

simulare de convorbiri telefonice.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1.

Să construiască enunțuri logice potrivite unor situații familiare

2.2.

Să pronunțe clar și corect sunetele și cuvintele

2.3.

Să

ofere

sinonimul

din

limba

comună pentru cuvintele dialectale

2.4.

Să manifeste inițiativă și o atitudine degajată în comunicarea orală

povestirea unor fapte, întâmplări personale;

descrierea unor obiecte;

povestirea unor texte cunoscute, audiate.

exerciții de pronunțare corectă a sunetelor limbii rromani;

exerciții de pronunțare corectă a cuvintelor;

exerciții de reglare a vitezei și intensității vorbirii;

jocuri de cuvinte.

exerciții de vocabular;

alcătuire de propoziții.

exerciții de inițiere și menținere a unui dialog;

joc de rol;

conversație în grup pe teme date;

exerciții de utilizare a formulelor de adresare și a salutului.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

(CITIREA / LECTURA)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. Să identifice litere, grupuri de litere

specifice

alfabetului

limbii rromani

3.2.

Să

desprindă

semnificația

globală a unui text citit

3.3. Să citească în ritm propriu un text scurt

3.4. Să manifeste lectură

interes

pentru

citirea

unor

materiale

exerciții de recunoaștere a literelor, grupurilor de litere pe suport tipărit;

exerciții de citire selectivă.

răspunsuri la întrebări pe marginea textului citit;

exerciții de tipul „adevărat“/„fals“.

exerciții de citire a unui text cu respectarea semnelor de punctuație;

exerciții de lectură individuală;

exerciții de accentuare și de intonare.

exerciții de inițiere în informative;

prezentarea bibliotecii școlii.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

Să scrie corect litere, silabe și cuvinte (excepție litere, silabe și cuvinte care conțin literele postpoziționale și diftongi)

unor cuvinte date.

4.2.

Să

scrie

corect

și

lizibil

propoziții scurte, corecte din punct de vedere gramatical

exerciții de copiere/ transcriere;

exerciții de dictare;

completare de rebusuri simple (cu suport imagistic);

completare de text lacunar (litere și silabe în cuvinte, cuvinte în propoziții);

exerciții de formare de propoziții prin ordonarea

alcătuirea unor propoziții simple;

exerciții de autocorectare.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

4.3.

Să reproducă în scris un text corect, lizibil și îngrijit, utilizând semnele de punctuație

terminologiei).

4.4.

Să manifeste interes pentru exprimarea scrisă

exerciții de scriere, de încadrare corectă a literelor în spațiile delimitate;

exerciții de formare de propoziții enunțiative, exclamative,

interogative

(fără

folosirea

jocuri de denumire/ ordonare a imaginilor;

exerciții de realizare a jurnalului clasei;

exerciții de redactare a unor mesaje în scopuri personale;

completare de rebusuri.

PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAȚĂ DE CULTURA ȘI

TRADIȚIILE RROMILOR

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

5.1.

Să manifeste curiozitate pentru aprofundarea limbii rromani ca limbă maternă

desfășurate în cadrul comunității.

exerciții de comunicare orală și scrisă pe baza unui suport vizual;

citirea și ilustrarea unor povești tradiționale;

prezentarea unor elemente de folclor rrom în cadrul activităților clasei;

participarea la diferite evenimente culturale

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

FORMAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ



Cartea. Familiarizarea cu materialul tipărit.



Literele mici și mari ale alfabetului limbii rromani (cu excepția literelor postpoziționale:

q, θ, ç

și a diftongilor : ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ ).



Literele specifice limbii rromani. Grupurile de litere aspirate:

ćh, kh, ph, th.



Citirea cuvintelor.



Citirea propozițiilor enunțiative, interogative și exclamative.



Textul. Titlul.

FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE

Comunicarea orală

Comunicarea - schimb de informații între persoane. Formularea mesajului oral

Cuvântul – utilizarea corectă a cuvintelor din vocabularul activ.

Propoziția – formularea de propoziții logice din punct de vedere gramatical.

Componentele comunicării dialogate

−

situații concrete de comunicare pe baza unui suport vizual sau auditiv.

Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

Literele mici și mari ale alfabetului limbii rromani.

Despărțirea cuvintelor în silabe.

Respectarea spațiului dintre cuvinte.

Așezarea textului în pagină.

Ortografia

Scrierea grupurilor de litere:

ćh, kh, ph, th, rr

Scrierea cu literă mare a inițialei primului cuvânt din propoziție și a substantivelor proprii.

Punctuația

Semnele de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Sunetul – litera.

Silaba. Cuvântul. Propoziția

ELEMENTE DE ISTORIE ȘI TRADIȚII RROME

Rromii – identitate asumată și identitate atribuită

Istoria orală

Originea și migrarea rromilor

Primele izvoare cunoscute

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Desprinderea semnificației globale a unui mesaj audiat.

Identificarea cuvintelor dintr-un enunț oral.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Pronunțarea clară și corectă a sunetelor, cuvintelor și enunțurilor.

Construirea de enunțuri logice potrivite unor situații date.

Utilizarea în comunicare a formulelor de salut și prezentare.

Identificarea sinonimelor din limba comună pentru cuvintele dialectale.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Identificarea literelor și a grupurilor de litere specifice alfabetului limbii rromani.

Asocierea corectă a formei cuvintelor cu sensul lor.

Citirea corectă, cu voce tare, în ritm propriu a unor enunțuri.

Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează informațiile esențiale din enunțuri citite.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Transcrierea corectă și lizibilă a unor enunțuri.

Scrierea corectă după dictare a propozițiilor enunțiative.

Redactarea unor propoziții enunțiative cu respectarea regulilor ortografice studiate.

Promovarea unei atitudini pozitive față de cultura și tradițiile rromilor

Identificarea unor elemente de cultură tradițională.

Relatarea unor obiceiuri tradiționale din cadrul comunității.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL II- LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1.

Să desprindă informațiile esențiale dintr-un mesaj ascultat

1.2.

Să sesizeze schimbarea semnificației mesajului transmis ca urmare a modificării intonației sau a topicii folosite în transmiterea acestuia

1.3.

Să sesizeze cuvintele necunoscute care împiedică înțelegerea mesajului oral

1.4.

Să asculte cu atenție mesaje transmise de diferiți interlocutori în situații diferite

exerciții de sesizare a elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat;

exerciții de formulare de întrebări pentru înțelegerea unor mesaje ascultate;

exerciții de tipul adevărat/fals.

exerciții de selectare a enunțului corect dintr-o serie de enunțuri formulate oral;

exerciții de semnalare a greșelilor de exprimare în enunțuri formulate de interlocutori;

exerciții de intonare diferită a aceluiași enunț;

exerciții de schimbare a topicii unor enunțuri.

exerciții de formulare de întrebări pentru stabilirea sensului cuvintelor necunoscute;

exerciții de identificare și semnalare a cuvintelor necunoscute dintr-un mesaj receptat.

exerciții de ascultare a dialogurilor pe teme familiare și de interes comun;

exerciții de formulare de întrebări pentru aflarea unor informații de interes;

exerciții de tipul emițător

−

receptor, vizând formarea comportamentului de ascultător activ.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1.

Să îmbine enunțuri în mesaje proprii corespunzătoare unor situații date

ordonarea unor enunțuri date.

2.2.

Să pronunțe articulat mesaje folosind intonația corespunză- toare conținutului acestora

2.3.

Să

construiască

enunțuri

sinonimele cuvintelor dialectale

2.4.

Să inițieze dialoguri pe teme familiare

exerciții de construire a unor enunțuri corespunzătoare unor situații reale sau fictive date;

exerciții de obținere a unor mesaje coerente prin

exerciții de reproducere a unor enunțuri cu accent pe pronunția clară și articulată;

exerciții de schimbare a topicii unor enunțuri cu sau fără schimbarea înțelesului acestora;

exerciții de pronunție corectă a cuvintelor care conțin aglomerări de consoane sau grupuri de sunete aspirate;

exerciții de schimbare a sensului unui enunț prin schimbarea intonației;

jocuri de rol, mimă/ pantomimă.

exerciții de vocabular;

alcătuire de propoziții.

dialoguri pe teme de interes comun grupului;

activități de exprimare a propriei păreri în legătură cu un anumit fapt sau cu atitudinea unei persoane;

jocuri de rol.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

(CITIREA / LECTURA)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1.

Să identifice litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte și enunțuri în textul scris cu litere de tipar

3.2.

Să desprindă informații esențiale dintr-un scurt text citit

3.3.

Să citească corect un text scurt

3.4.

Să manifeste interes pentru lectură

exerciții de lărgire a câmpului vizual prin identificarea silabelor în cuvinte, prin identificarea cuvintelor în structura propozițiilor;

exerciții de recunoaștere a cuvintelor care se repetă într-un text;

exerciții de recunoaștere a literelor cu frecvența cea mai mare într-un șir de cuvinte;

exerciții de delimitare a cuvintelor scrise într-o propoziție;

exerciții de identificare a cuvintelor în careuri, tabele.

exerciții de citire selectivă;

exerciții de identificare a informațiilor esențiale dintr- un text citit;

exerciții de recunoaștere a personajelor unui text citit;

exerciții de identificare a ordinii întâmplărilor prezentate într-un scurt text narativ.

exerciții de citire a cuvintelor pe silabe;

exerciții de citire integrală a cuvintelor cu utilizare frecventă;

exerciții de citire selectivă;

exerciții de citire în lanț;

exerciții de citire independentă (în șoaptă, în gând sau cu voce tare).

exerciții de inițiere în citirea unor cărți /

materiale informative;

prezentarea bibliotecii școlii.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

Să scrie corect litere, silabe și cuvinte care conțin toate literele alfabetului

scriere.

4.2.

Să formuleze în scris enunțuri folosind cuvinte noi sau mai puțin cunoscute

proprii.

4.3.

Să așeze corect în pagină un text, respectând poziția datei, a titlului și a alineatului în scrierea unor propoziții

așezare în pagină.

4.4.

Să manifeste interes pentru exprimarea în scris

exerciții de scriere a unor litere, silabe, cuvinte;

exerciții de transcriere și copiere a unor cuvinte și propoziții;

exerciții de apreciere corectă a spațiului dintre cuvinte;

exerciții de corectare și autocorectare a greșelilor de

exerciții de completare a unor propoziții folosind cuvântul cel mai potrivit dintr-un șir de cuvinte date;

exerciții de identificare a sinonimelor și antonimelor unui cuvânt dat (fără terminologie);

exerciții de integrare a cuvintelor noi în enunțuri

exerciții de transcriere, cu accent pe plasarea corectă a datei și a titlului;

exerciții de diferențiere a așezării în pagină a unor texte tipărite;

exerciții de corectare și autocorectare a greșelilor de

jocuri de denumire/ ordonare a imaginilor;

exerciții de realizare a jurnalului clasei;

exerciții de redactare a unor mesaje în scopuri personale;

completare de rebusuri.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAȚĂ DE CULTURA

ȘI TRADIȚIILE RROMILOR

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

5.1.

Să manifeste interes pentru aprofunda- rea limbii rromani ca limbă maternă

exerciții de comunicare orală și scrisă pornind de la relatările unor persoane din cadrul comunității;

interpretarea prin joc de rol a unor povești tradiționale;

citirea și ilustrarea unor povești tradiționale;

prezentarea unor elemente de folclor rrom în cadrul activităților clasei;

participarea la diferite evenimente culturale

desfășurate în cadrul comunității.

5.2.

Să utilizeze elementele de cultură tradițională în diferite contexte

exerciții de identificare a principalelor obiceiuri tradiționale rrome;

relatarea desfășurării obiceiurilor tradiționale, așa cum decurg în comunitățile din care fac parte;

organizarea unor activități cu caracter

intercultural.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

4. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

FORMAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ



Cartea. Elementele unei cărți.



Literele mici și mari ale alfabetului limbii rromani (inclusiv literele postpoziționale:

q, θ, ç

și diftongii : ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ ).



Citirea și pronunțarea cuvintelor care conțin litere postpoziționale.

Textul. Titlul. Citirea textelor scurte (100 de cuvinte).

FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE

Comunicarea orală

Comunicarea. Elementele comunicării orale (emițător, receptor, mesaj). Formularea mesajului oral

Cuvântul – cuvinte cu sens opus, cuvinte cu sens asemănător.

Propoziția – intonarea propozițiilor enunțiative, interogative și exclamative.

Dialogul – formule elementare de inițiere, menținere și încheiere a dialogului.

Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

Literele mici și mari ale alfabetului limbii rromani.

Literele postpoziționale:

q, θ, ç.

Diftongii : ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ .

Prezentarea și scrierea corectă a combinațiilor de litere.

Despărțirea cuvintelor în silabe.

Așezarea textului în pagină.

Ortografia

Scrierea grupurilor de litere:

ke, ki, ge, gi, ćh, kh, ph, th, rr . Scrierea cuvintelor care conțin literle

și

j ,

și

Punctuația

Semnele de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog.

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Lexicul

−

Cuvântul. Sensul cuvintelor. Noțiuni de fonetică

−

Sunetul și litera. Alfabetul limbii rromani.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

ELEMENTE DE ISTORIE ȘI TRADIȚII RROME

Rromii – identitate asumată și identitate atribuită

Istoria orală

Neamurile de rromi și ocupațiile tradiționale

Originea și migrarea rromilor

Primele izvoare cunoscute Originea indiană

Un model cultural al rromilor – Rromanipen-ul

Conceptele de pur și impur Obiceiuri în familie

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Desprinderea informațiilor esențiale dintr-un mesaj audiat.

Sesizarea corectitudinii logice a unui enunț audiat.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Respectarea intonației și accentului în timpul vorbirii.

Formularea unor enunțuri corecte din punct de vedere lexical și gramatical.

Susținerea unei convorbiri, utilizând formulele de inițiere, menținere și încheiere a dialogului.

Construirea de enunțuri logice cu sinonimele cuvintelor dialectale.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Identificarea cuvintelor și expresiilor necunoscute dintr-un text citit.

Citirea corectă și coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute de maximum 50 de cuvinte.

Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează informații esențiale dintr-un text citit.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Transcrierea unor fragmente de texte cu respectarea regulilor de așezare în pagină.

Scrierea după dictare a unor enunțuri, cu respectarea regulilor de ortografie și punctuație studiate.

Redactarea unor enunțuri cu respectarea regulilor de ortografie și punctuație învățate.

Promovarea unei atitudini pozitive față de cultura și tradițiile rromilor

Identificarea unor elemente de cultură tradițională.

Relatarea unor obiceiuri tradiționale din cadrul comunității.

Scrierea unei povești culese din comunitate.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL III-LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1.

Să desprindă semnificația globală a unui mesaj clar articulat, citit cu viteză normală

1.2.

Să recepteze corect mesajul în funcție de condițiile comunicării

înțelegerii diferitelor mesaje emise.

1.3.

Să identifice informații de detaliu dintr-un mesaj clar articulat, citit cu viteză normală

ascultat.

1.4.

Să sesizeze corectitudinea unui enunț oral

1.5.

Să identifice sensul unui cuvânt nou prin raportare la un mesaj emis clar și rar

set de definiții date.

selectare și ordonare de imagini;

selectarea imaginii potrivite semnificației mesajului audiat;

exerciții de recunoaștere a semnificației textului audiat, pe baza unor imagini prezentate;

jocuri de simulare a mesajului audiat anterior.

exerciții de corectare prin semnalizare;

exerciții de executare a unor comenzi emise de diferiți interlocutori;

jocuri de rol, pantomime pentru demonstrarea

exerciții de tip „adevărat“/„fals“;

exerciții de discriminare a informațiilor esențiale de cele de detaliu dintr-un mesaj ascultat;

exerciții de identificare a detaliilor dintr-un mesaj

exerciții de percepție fonică a intonației propoziției;

exerciții de semnalare a unor pronunții greșite;

exerciții de identificare și corectare a unor îmbinări incorecte de cuvinte în cadrul unui enunț.

exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la context;

corelarea cuvântului cu explicația sa corectă dintr-un

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

1.6.

Să manifeste atenție față de interlocutor în diferite situații de comunicare

jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, vizând formarea comportamentului de ascultător activ;

simulări ale unor situații concrete de comunicare pe teme cotidiene concrete;

jocuri de grup cu teme date, simulări.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1.

Să utilizeze cuvinte, sintagme, expresii noi în enunțuri proprii, accentuând corect cuvintele

2.2.

Să redea prin cuvinte proprii conținutul unui fragment dintr-un text citit sau dintr-un mesaj audiat

audiat.

2.3.

Să utilizeze corect, în enunțuri proprii, elementele de con- strucție a comunicării studiate

alcătuire de propoziții cu ajutorul unor cuvinte, sintagme, expresii date;

dialoguri în perechi / grup;

exerciții de accentuare corectă în limba rromani;

jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice: sinonime, antonime (fără menționarea terminologiei).

formularea întrebărilor de clarificare a aspectelor pe care nu le-au înțeles din textul citit sau din mesajul ascultat;

formularea răspunsurilor la întrebările ce vizează informațiile esențiale sau de detaliu ce se desprind din fragmentul de text citit sau din mesajul audiat;

exerciții de trecere din vorbire directă în vorbire indirectă;

povestirea liberă a unui fragment citit sau a mesajului

exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și a celor dezvoltate, a propozițiilor enunțiative (propriu- zise și exclamative) și interogative (fără folosirea terminologiei);

exerciții de integrare corectă, în enunțuri proprii, a părților de vorbire.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

2.4.

Să-și adapteze vorbirea la diferite situații de comunicare, în funcție de partenerul de dialog

teme cunoscute.

exerciții de dialog cu persoane diferite;

jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire: inițierea, menținerea și încheierea unui dialog verbal; recunoașterea și descrierea unei persoane sau a unui obiect; utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte și întâmplări; exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane;

conversații cu unul sau mai mulți interlocutori pe

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

(CITIREA / LECTURA)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1.

Să identifice elemente de bază ale organizării în pagină a textului literar/ nonliterar

3.2.

Să desprindă ideile principale dintr-un text citit

principale din textele citite.

3.3.

Să citească în mod conștient și corect un text scurt, cunoscut

3.4.

Să citească în ritm propriu un text scurt, necunoscut

exerciții de recunoaștere a titlului, autorului, alineatelor;

exerciții de sesizare a așezării textului în raport cu ilustrația;

exerciții de interpretare a semnificației titlului.

citire selectivă;

exerciții de delimitare a unui text narativ în fragmente logice;

exerciții de identificare și de formulare a ideilor

exerciții de accentuare și intonare corectă;

exerciții de citire pe roluri;

exerciții de citire a textelor scurte, respectând intonația impusă de semnele de punctuație.

exerciții de citire la prima vedere;

exerciții de lectură individuală;

exerciții de citire, în ritm propriu, a unor texte necunoscute.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

3.5.

Să recunoască secvențele narative și dialogate dintr-un text

3.6.

Să recunoască în texte diferite elemente de construcție a

comunicării studiate

exerciții de identificare a părților de vorbire studiate.

3.7.

Să manifeste interes pentru lectură

exerciții de identificare a vorbirii directe;

exerciții de semnalare a secvențelor dialogate dintr-un text narativ dat;

exerciții de identificare a vorbirii directe într-un text dat;

exerciții de argumentare a folosirii dialogului în textele narative;

exerciții de citire pe roluri.

exerciții de exprimare a propriilor gânduri, sentimente în legătură cu faptele și acțiunile personajelor prezentate în texte literare;

vizite la biblioteca școlii;

formulări de întrebări și răspunsuri vizând conținutul textelor citite.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

Să respecte regulile de despărțire în silabe, ortografia și punctuația într-un text propriu

4.2.

Să povestească în scris fragmente dintr-un text citit

dintr-un text citit.

exerciții de aplicare a regulilor de despărțire în silabe în dictări și autodictări, transcrieri, copieri sau în scrierea unor enunțuri proprii;

exerciții de folosire corectă a majusculei;

exerciții de utilizare corectă a semnelor de punctuație.

exerciții de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă;

exerciții de formulare în scris a răspunsurilor la întrebări;

exerciții de povestire în scris a unor fragmente

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

4.3.

Să redacteze texte scurte, ținând seama de părțile componente ale unei compuneri

părți: introducere, cuprins, încheiere.

4.4.

Să așeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alineate și spațiul liber dintre cuvinte, scrierea

lizibilă

4.5.

Să manifeste interes pentru redactarea corectă și îngrijită a compunerilor și a textelor cu destinație specială

exerciții de redactare a unor texte scurte, pe baza unui suport vizual, după o ilustrație sau după un șir de ilustrații, după benzi desenate, șir de întrebări;

alcătuirea planului simplu de idei;

exerciții de redactare a povestirii unor fragmente din text;

exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și dezvoltate, respectând topica specifică limbii rromani;

exerciții de structurare a textului scris în cele trei

exerciții de scriere caligrafică;

antrenament de așezare corectă în pagină și de respectare a scrierii cu alineate;

exerciții de distanțare și de marcare a titlului.

alcătuire de enunțuri scurte și de mesaje scrise în diferite situații de comunicare;

exerciții de redactare a unor felicitări;

copieri, transcrieri, dictări;

exerciții de evaluare/autoevaluare a redactării îngrijite și corecte a diverselor tipuri de texte.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAȚĂ DE CULTURA ȘI

TRADIȚIILE RROMILOR

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

5.1.

Să utilizeze limba comună rromani în diferite contexte

exerciții de comunicare orală și scrisă;

discuții pe baza unui suport vizual;

exerciții de inițiere în tehnica interviului;

proiecte de istorie orală;

portofoliu de folclor rrom.

5.2.

Să utilizeze elementele de cultură tradițională în diferite contexte

exerciții de identificare a principalelor obiceiuri tradiționale rrome;

relatarea desfășurării obiceiurilor tradiționale așa cum decurg în comunitățile din care fac parte;

dezbateri pe teme cu specific tradițional;

activități interculturale.

5.3.

Să manifeste interes față de creația populară specifică etniei

culegerea unor elemente de folclor rrom din cadrul comunității cu ocazia diferitelor evenimente tradiționale (șezători);

prezentarea unor elemente de folclor în cadrul activităților la clasă (programe artistice);

exerciții de inițiere în tehnica interviului;

proiecte de istorie orală;

portofoliu de folclor rrom.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

4. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

FORMAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ/CITIRE



Cartea ( actualizare: așezarea textului în pagină). Cuprinsul.



Textul. Titlul. Autorul.



Textul literar.



Textul narativ. Recunoașterea personajelor. Delimitarea textului în fragmente logice.



Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.

FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE

Comunicarea orală

Componentele comunicării dialogate. Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Intonarea propozițiilor exclamative, enunțiative și interogative (actualizare).

Dialogul (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situații concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică).

Realizarea următoarele acte de vorbire:

inițierea, menținerea și încheierea unui dialog;

recunoașterea și descrierea unei persoane sau a unui obiect;

utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;

formulare de întrebări/ răspunsuri;

povestirea unor fapte și întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei dat;

exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

Comunicare scrisă. Procesul scrierii

Organizarea textului scris

Așezarea corectă a textului în pagină: plasarea titlului, folosirea alineatelor (actualizare).

Ortografia

Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupuri de litere:

ph, th, kh, ćh

și a celor ce cuprind litere ca:

ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ, ć, ź, з, θ, q, ç, ä .

Utilizarea ortogramelor

anθ-o/ anθ-i/ anθ-e; k-o/ k-i/ k-e.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

Punctuația

Semnele de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, virgula, două puncte.

Contexte de realizare:

Scrierea funcțională (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictări. Felicitarea.

Scrierea imaginativă. Compunerea unor scurte texte (7-12 enunțuri) pe baza unui suport vizual, după o ilustrație sau după un șir de ilustrații, după benzi desenate, șir de întrebări.

Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări.

Povestirea scrisă a unor fragmente de text. Planul simplu de idei.

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Lexicul

Cuvântul. Cuvinte cu formă diferită și sens asemănător, cuvinte cu sens opus – fără menționarea terminologiei.

Morfologie

Cuvântul – parte de vorbire.

Substantivul: substantive comune și substantive proprii; numărul.

Adjectivul: acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină. Numeralul: recunoașterea numeralelor cardinale; scrierea corectă a numeralelor simple.

ELEMENTE DE ISTORIE ȘI TRADIȚII RROME

Rromii – identitate asumată și identitate atribuită

Istoria orală

Repere ale culturii tradiționale

Neamurile de rromi și ocupațiile tradiționale

Originea și migrarea rromilor

Primele izvoare cunoscute Originea indiană

Un model cultural al rromilor – Rromanipen-ul

Conceptele de pur și impur Obiceiuri în familie

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Desprinderea informațiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat.

Desprinderea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la sensul global al enunțului audiat.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Utilizarea calității expresive a limbajului și a elementelor de comunicare nonverbală în transmiterea mesajelor.

Relatarea prin enunțuri scurte a unor fapte, întâmplări, pe baza unui suport (plan de întrebări, idei, ilustrații, cuvinte de sprijin etc.).

Utilizarea formulelor de solicitare și permisiune adaptate la interlocutor.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Identificarea în contexte date a părților de vorbire studiate.

Citirea corectă și coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute.

Formularea ideilor principale ale unui text narativ.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări adresate.

Scrierea după dictare a unor scurte texte, cu respectarea regulilor de despărțire în silabe, a celor ortografice și de punctuație învățate, a așezării în pagină și a scrisului lizibil.

Redactarea unor scurte texte cu destinație specială (felicitarea, invitația).

Promovarea unei atitudini pozitive față de cultura și tradițiile rromilor

Identificarea elementelor de cultură tradițională.

Valorificarea elementelor de folclor rrom, prin organizarea unor programe artistice.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL IV-LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

adjectivului și a substantivului determinat.

1.1.

Să decodeze sensul global al unui mesaj dialogat, rostit cu viteză normală

1.2.

Să desprindă ideile principale dintr-un mesaj clar articulat cu viteză normală

exerciții de tip „adevărat“/„fals“;

alegerea unei imagini care sugerează semnificația mesajului dintr-un set de imagini date;

reprezentarea prin pantomimă a mesajelor interlocutorilor dintr-un text dialogat;

exerciții de discriminare a esențialului de detaliu;

exerciții de recunoaștere a unor momente semnificative dintr-un mesaj audiat;

1.3.

Să selecteze detalii dintr-un mesaj rostit cu viteză normală

1.4.

Să sesizeze structurile gramaticale corecte / incorecte dintr-un mesaj ascultat

exerciții de identificare a detaliilor dintr-un mesaj rostit cu viteză normală;

ordonarea temporală a secvențelor unui mesaj oral.

exerciții de tip „adevărat“/„fals“;

exerciții de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice și sintactice) corecte de cele incorecte, prin semnalizare, bifare;

exerciții de semnalare a corectitudinii / incorectitudinii gramaticale apărute în exprimarea proprie sau a colegilor;

exerciții de sesizare a dezacordurilor între forma

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

mesajelor emise de diferiți interlocutori.

1.5.

Să deducă sensul cuvintelor necunoscute din diferite mesaje orale

1.6.

Să manifeste atenție și înțelegere față de mesajele emise de diferiți interlocutori

exerciții de sesizare a cuvintelor/expresiilor care împiedică înțelegerea mesajului audiat;

exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la context;

relaționarea cuvintelor necunoscute cu definiția lor.

exerciții de ascultare a dialogurilor elev-elev, cadru didactic-elev, pe diferite teme cotidiene;

exerciții de practicare a ascultării active, a înțelegerii

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1.

Să alcătuiască mesaje corecte din punct de vedere grama- tical, respectând intonația și accentul

2.2.

Să construiască pe baza planului de idei un text oral scurt

unui plan de idei dat.

exerciții pentru folosirea corectă a acordului gramatical;

exerciții de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare;

exerciții de reglare a intonației, a vitezei proprii de a vorbi;

jocuri de cuvinte;

exerciții de recitare a unor poezii.

exerciții de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin mesaj;

exerciții de reformulare a unui mesaj;

exerciții de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată;

activități de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior;

exerciții de povestire a unui text cunoscut, pe baza

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.3.

Să redea prin cuvinte proprii conținutul unui text citit sau al unui mesaj audiat

citite sau a unor mesaje audiate.

2.4.

Să construiască texte orale scurte pe baza unei imagini

lectura după imagini.

2.5.

Să integreze adecvat în exprimarea orală proprie elementele de construcție a comunicării studiate

și de integrare a lor în enunțuri proprii;

de construcție a comunicării învățate.

2.6.

Să-și adapteze vorbirea la diferite situații de comunicare

povestirea unor fapte și întâmplări.

exerciții de transformare a vorbirii directe în vorbire indirectă;

povestirea orală a unor texte literare/nonliterare

exerciții de stabilire a acordurilor gramaticale;

exerciții de utilizare corectă a substantivelor în genitiv și dativ;

exerciții de selectare a formelor flexionare corecte

exerciții de construire a propozițiilor simple și a propozițiilor dezvoltate;

exerciții de completare a enunțurilor cu elemente

exerciții de dialog cu persoane diferite;

conversații pe teme cunoscute;

exerciții de adaptare a elementelor de comunicare nonverbală la comunicarea verbală în diferite situații de dialog;

exerciții de adaptare a tonului și timbrului potrivit pentru comunicarea unui mesaj oral;

simularea unor situații de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale și informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

(CITIREA / LECTURA)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1.

Să sesizeze rolul ilustrațiilor ce însoțesc un text

ilustrații care completează informația transmisă de diverse texte, afișe sau articole.

3.2.

Să desprindă idei principale și informații de detaliu dintr-un text citit (literar / nonliterar)

dintr-un text citit.

3.3.

Să citească în mod conștient, corect, fluent și expresiv un scurt text cunoscut

exerciții de recunoaștere a corespondenței dintre mesajul transmis de ilustrație și cel transmis de text;

exerciții de asociere a momentelor dintr-o narațiune cu ilustrațiile corespunzătoare;

exerciții de ordonare a ilustrațiilor după succesiunea momentelor acțiunii prezentate de text;

exerciții de identificare a elementelor prezente în

extragerea ideilor principale conform succesiunii momentelor narative;

exerciții de delimitare a unui text în fragmente logice;

exerciții de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică;

selectarea din text a caracteristicilor fizice și morale ale personajelor;

exerciții de discutare a textelor citite, în funcție de următorii parametri: „cine“ (personajele), „ce face?“ (acțiunea), „când“, „unde“ (plasarea acțiunii în timp și spațiu), „cum“ (modul de desfășurare a acțiunii);

exerciții de citire explicativă și selectivă pentru desprinderea informațiilor esențiale și de detaliu

lectura expresivă;

exerciții de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonației la semnele de punctuație;

exerciții de citire pe roluri;

exerciții de reglare a intensității și volumului vocii, precum și a ritmului vorbirii, corespunzător încărcăturii afective a mesajului;

exerciții de recitare.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

3.4.

Să citească în mod conștient și corect un scurt text necunoscut

3.5.

Să identifice secvențele nara- tive, dialogate și cele descrip- tive dintr-un text narativ

trăsăturilor fizice și morale ale personajelor.

3.6.

Să utilizeze diferite elemente de construcție a comunicării

predicat, adjectiv și substantivul determinat.

3.7.

Să manifeste interes pentru lectura unor scurte texte, literare/nonliterare

exerciții de lectură la prima vedere a textului;

exerciții de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului și intonației impuse de semnele de punctuație.

exerciții de identificare a elementelor descriptive dintr-un text narativ;

exerciții de identificare a dialogului prezent într-un text narativ;

exerciții de evidențiere a diferențelor dintre o descriere și un dialog;

exerciții de recunoaștere și de prezentare sumară a

exerciții de identificare a părților de vorbire studiate;

exerciții de stabilire a acordurilor gramaticale;

exerciții de transformare a unor propoziții după modele date;

exerciții de formulare de propoziții cu părți de vorbire studiate;

exerciții de completare a unor propoziții lacunare cu părți de vorbire sau de propoziție studiate;

exerciții de identificare a acordului dintre subiect și

vizitarea bibliotecii școlii;

șezători;

formulări de întrebări și răspunsuri referitoare la textele citite.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

Să aplice în mod conștient regulile de ortografie, de punctuație

4.2.

Să povestească un text cunoscut, pornind de la întrebări de sprijin, plan simplu de idei

4.3.

Să redacteze compuneri scurte, adaptându-le destinației și scopului comunicării

exerciții de ortografie: de recunoaștere a formei corecte de scriere, selectare, completare, punere în corespondență, compunere de enunțuri;

exerciții de utilizare a cratimei la scrierea ortogra- melor și a liniuței de despărțire în silabe la scrierea cuvintelor care nu încap la sfârșitul rândului;

exerciții de utilizare a semnelor de punctuație învățate;

exerciții de completare a enunțurilor cu semnele ortografice și de punctuație corespunzătoare;

dictări, autodictări, corectare în perechi, autocorectări;

jocuri gramaticale de corectare a greșelilor de ortografie și de punctuație;

redactarea de texte cu destinație specială: cartea poștală, invitația.

exerciții de împărțire a textului în fragmente logice;

exerciții de formulare a ideilor principale;

exerciții de transformare a secvențelor dialogate în povestire;

exerciții de dezvoltare a ideilor principale într-un șir de enunțuri.

exerciții de redactare de texte prin punerea în corespondență: imagine – cuvânt, cuvânt – imagine;

exerciții de transpunere a unor idei într-un șir de enunțuri cu o succesiune logică;

exerciții de descriere a unor obiecte / ființe;

antrenament de structurare a textului scris (introducere, cuprins, încheiere).

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

4.4.

Să utilizeze corect, în textele redactate, elementele de construcție a comunicării studiate

și a celor dezvoltate.

4.5.

Să așeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alineate pentru a marca trecerea de la o idee la alta

4.6.

Să manifeste interes față de redactarea diverselor tipuri de texte

și îngrijite a diverselor tipuri de texte.

exerciții de identificare a părților de propoziție și a părților de vorbire studiate;

dictare selectivă;

exerciții de copiere selectivă;

exerciții de aplicare a regulilor gramaticale în redactarea unui text propriu;

exerciții de construire corectă a propozițiilor simple

exerciții de așezare corectă a textului în pagină;

exerciții de plasare corectă a alineatelor;

exerciții de reconstituire a unui text, prin așezarea în ordine logică a fragmentelor.

exerciții de redactare de texte narative, descriptive, dialogate;

exerciții de redactare a unor invitații, cărți poștale;

exerciții de înlocuire a unor expresii și cuvinte cu echivalentele cerute de context;

exerciții de evaluare / autoevaluare a scrierii corecte

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAȚĂ DE CULTURA

ȘI TRADIȚIILE RROMILOR

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

5.1.

Să utilizeze limba rromani comună în diferite contexte

exerciții de comunicare orală și scrisă;

discuții pe baza unui suport vizual;

exerciții de inițiere în tehnica interviului;

proiecte de istorie orală;

portofoliu de folclor rrom.

5.2.

Să utilizeze elementele de cultură tradițională în diferite contexte

exerciții de identificare a principalelor obiceiuri tradiționale rrome;

relatarea desfășurării obiceiurilor tradiționale, așa cum decurg în comunitățile din care fac parte;

dezbateri pe teme cu specific tradițional;

activități interculturale.

5.3.

Să manifeste interes față de creația populară specifică etniei

culegerea unor elemente de folclor rrom din cadrul comunității cu ocazia diferitelor evenimente tradiționale (șezători);

prezentarea unor elemente de folclor în cadrul activităților la clasă (programe artistice);

exerciții de inițiere în tehnica interviului;

proiecte de istorie orală;

portofoliu de folclor rrom.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

4. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

FORMAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ/CITIRE



Cartea (actualizare). Rolul ilustrațiilor.



Textul literar.



Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ. Personajul literar - trăsături fizice, trăsături morale.



Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.



Textul nonliterar: reclama, afișul, articole din publicații ale rromilor.

FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE

Comunicare orală. Structurarea mesajului

Componentele

comunicării

dialogate

(actualizare).

Adaptarea

particularitățile interlocutorului (actualizare).

Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ (actualizare).

Intonarea

propozițiilor

enunțiative

(propriu-zise

și

exclamative)

și

interogative (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situații concrete sau imaginare (actualizare).

Elemente de comunicare nonverbală – gesturi, mimică (actualizare).

Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

inițierea, menținerea și încheierea unui dialog;

recunoașterea și descrierea unei persoane sau a unui obiect;

utilizarea formulelor de salut, prezentare, permisiune, solicitare;

formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;

povestirea unor fapte și întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei dat;

exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

Comunicarea scrisă. Procesul scrierii

Organizarea textului scris

Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul inițial al compunerii.

Ortografia și punctuația

Scrierea corectă a cuvintelor.

Utilizarea ortogramelor:

anθ-o/ anθ-i/ anθ-e; k-o/ k-i/ k-e; p-o/ p-i/ p-e; d-aśti/ n-aśti.

Punctuația

(actualizare) Cratima. Ghilimelele.

Contexte de realizare

Scrierea funcțională (cu scop practic, informativ). Cartea poștală. Invitația.

Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual, după o ilustrație sau un șir de ilustrații, după benzi desenate, șir de întrebări (actualizare). Compunerea după plan dat (actualizare). Compunerea după un plan de idei. Compuneri cu început/sfârșit dat. Compunerea pe baza unor cuvinte și a unor expresii date. Compunerea cu titlu dat. Compunerea narativă liberă.

Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text (actualizare). Planul simplu de idei (actualizare). Formularea de întrebări în legătură cu conținutul textului. Planul dezvoltat de idei. Povestirea unor texte scurte după un plan de idei.

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Lexicul

Cuvântul (actualizare). Cuvinte cu formă diferită și sens asemănător (actualizare). Cuvinte cu sens opus (actualizare). Cuvinte cu aceeași formă, dar cu sens diferit.

Morfologie

Verbul: persoană, număr, timp. Substantivul (actualizare): gen, număr. Pronumele personal: persoană, număr, gen. Numeralul (actualizare).

Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen și număr cu substantivul pe care îl determină; poziția în propoziție a adjectivului față de substantiv.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

Sintaxa

Cuvântul – parte de propoziție.

Predicatul (predicatul verbal – fără terminologie).

Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau pronume personal). Acordul predicatului cu subiectul.

Propoziția – comunicarea cu un singur predicat.

ELEMENTE DE ISTORIE ȘI TRADIȚII RROME

Rromii – identitate asumată și identitate atribuită

Istoria orală

Repere ale culturii tradiționale: familia și valorile comunității Neamurile de rromi și ocupațiile tradiționale

Originea și migrarea rromilor

Primele izvoare cunoscute Originea indiană

Așezarea rromilor în spațiul românesc

Un model cultural al rromilor – Rromanipen-ul

Conceptele de pur și impur Obiceiuri în familie

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

OBIECTIV CADRU

STANDARD

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

S1. Desprinderea semnificației globale și a unor informații de detaliu din mesajul ascultat.

S2. Desprinderea sensului unui cuvânt nou prin raportare la contextul mesajului ascultat.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

S3. Adaptarea mesajului la partener, în situații de comunicare dialogată.

S4. Formularea unor enunțuri corecte din punct de vedere fonetic, lexical și gramatical.

S5. Povestirea orală a unui text narativ cunoscut pe baza unui plan de idei.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

S6. Citirea conștientă și corectă a unui text.

S7. Formularea ideilor principale ale unui text narativ.

S8. Identificarea secvențelor narative, descriptive și dialogate dintr-un text citit.

S9. Desprinderea unor trăsături fizice și morale ale personajelor dintr-un text citit.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

S10. Alcătuirea unui plan simplu de idei al unui text narativ.

S11. Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe baza unui plan de idei.

S12. Redactarea unor scurte texte cu destinație specială (felicitare, carte poștală, invitație).

S13. Redactarea unor texte cu respectarea regulilor de despărțire a cuvintelor în silabe, a celor ortografice și de punctuație studiate, a așezării corecte în pagină și a scrisului lizibil.

S14. Redactarea unor texte corecte din punct de vedere lexical și gramatical.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

Promovarea unei atitudini pozitive față de cultura și tradițiile rromilor

S15. Identificarea elementelor de cultură tradițională. S16. Povestirea unor elemente de folclor rrom.

S17. Utilizarea elementelor de folclor în completarea portofoliului personal.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

SUGESTII METODOLOGICE

În vederea prevenirii unui nou abandon școlar în rândul participanților la programul „A doua șansă“ - învățământ primar, profesorii trebuie să folosească, în cadrul activității cu aceste clase, o serie de metode și strategii bine alese și adaptate nevoilor grupului țintă pentru o învățare eficientă. Ca recomandare, activitățile propuse spre desfășurare trebuie să pornească de la experiențele vieții cotidiene ale elevilor, astfel încât să le trezească interesul pentru a învăța.

Programa trebuie adaptată ritmului fiecărui elev, urmărindu-se interesul tuturor elevilor față de activitățile propuse, astfel încât cunoștințele și deprinderile dobândite să poată fi utilizate în situații concrete din viața cotidiană.

Profesorii pot aborda teme transdisciplinare prin care să raporteze cunoștințele elevilor la alte obiecte de studiu, iar proiectarea activităților să fie făcută în funcție de particularitățile și nevoile grupului țintă.

Profesorii nu trebuie să folosească doar metode de lucru specifice adulților (învățarea pe bază de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz), deoarece este de anticipat că acești elevi își formează acum deprinderile de muncă intelectuală și ar putea întâmpina dificultăți în adaptarea la „viața școlară“.

Literele alfabetului limbii rromani vor fi studiate atât pe parcursul nivelului I, cât și pe parcursul nivelului al II-lea. Pe parcursul nivelului I, vor fi studiate toate literele alfabetului rrom, mai puțin literele postpoziționale

(q, θ, ç)

și vocalele preiotate

(ǎ. ě, ǐ, ǒ, ǔ),

care vor fi studiate în nivelul al II-lea.

Nivelul I își propune

alfabetizarea

elevilor și va fi precedată de o scurtă

perioadă prealfabetară .

Pentru

etapa prealfabetară , profesorul trebuie să aibă în vedere faptul că în program pot fi cuprinși

elevi care vorbesc un anumit dialect al limbii rromani, care pronunță alterat anumite cuvinte și care vor avea tendința să păstreze formele dialectale și în exprimarea în scris.

În această situație, sunt necesare exerciții variate în contexte multiple, deoarece renunțarea la vechile deprinderi în favoarea formării altora noi necesită timp și efort sporit în comparație cu învățarea în situația școlarului mic . Prin urmare, se va pune accent pe utilizarea sinonimelor cuvintelor dialectale , pe pronunțarea articulată a cuvintelor și pe dezvoltarea auzului fonematic. Metoda analizei și sintezei fonetice se va aplica în situații de învățare adaptată experienței, nevoilor și intereselor grupului țintă: convorbiri pe bază de imagini, reprezentând mediul

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

apropiat, povestiri ale unor întâmplări din viața personală, simulări ale unor situații reale sau imaginare, dialoguri alcătuite din 3-4 replici.

Simultan se vor determina și exersa deprinderile de mânuire a instrumentelor de scris, capacitatea de orientare în spațiul de scriere și de citire, se vor testa eventualele deprinderi de scriere a literelor de mână și de tipar. În această etapă se vor corecta deficiențele din exprimarea orală, se vor corela și fixa cunoștințele pe care elevii le-au dobândit din experiența personală sau de la alte discipline de studiu și se vor forma deprinderi de activitate independentă și de grup, se vor forma și dezvolta deprinderile de a acționa ordonat și de a respecta normele școlare.

Alfabetizarea propriu-zisă se va realiza după ritmul individual al fiecărui elev. Predarea citit- scrisului se va face integrat, după etapele cunoscute.

Dacă pe parcursul nivelurilor I-II, elevul descoperă

„tainele citit-scrisului“

în limba rromani, pe parcursul nivelurilor III-IV, elevul va descoperi

„bogățiile limbii rromani“

ce reies din explorarea textelor literare și nonliterare.

Pe parcursul celor patru niveluri se va urmări dezvoltarea progresivă a competențelor esențiale ale comunicării orale și scrise, precum și cunoașterea valorilor spirituale rrome care să le confere deschidere spre spațiul intercultural, făcându-se referire la elementele de istorie și tradiții ale rromilor.

Învățarea se va realiza în ritmul propriu al fiecărui elev, în funcție de cunoștințele anterioare în domeniul limbii rromani. Se va urmări ca fiecare elev, la absolvirea programului, să fie capabil să comunice corect în limba rromani, să citească și să scrie litere, cuvinte, propoziții, enunțuri, texte.

Se recomandă ca pentru exersarea citirii și scrierii să existe materiale suport care să corespundă cerințelor grupului țintă. Acestea pot fi planșe, articole din ziare sau reviste, afișe, cântece, alfabetarul limbii rromani etc.

Cadrul didactic trebuie să-și proiecteze astfel activitățile, încât la sfârșitul fiecărui nivel elevii să atingă standardele de evaluare propuse.

Evaluarea trebuie să evidențieze progresul înregistrat de elev în raport cu sine însuși pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute în programă. Este important să fie evaluată nu numai cantitatea informației de care dispune elevul, ci, mai ales, ce poate el să facă utilizând ce știe sau ce intuiește.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

Folosirea mai frecventă a metodelor de autoevaluare și de evaluare prin consultare, în grupuri mici, vizează verificarea modului în care elevii își exprimă liber opinii proprii sau acceptă diversitatea opiniilor celorlalți, capacitatea de a-și susține și motiva propunerile.

În funcție de specificul activității desfășurate în clasă, pot fi folosite mai multe tipuri de evaluare:

Observarea sistematică

a activității elevilor

−

pentru a fi cât mai eficientă, cadrul didactic trebuie să aibă un caiet în care să consemneze periodic observațiile sistematice.

Teste de evaluare

prin care să li se solicite elevilor răspunsuri scurte, la alegere, formulări de propoziții, dictări, transcrieri.

Activități practice

în care sunt exersate capacitățile de comunicare orală și scrisă (realizarea de afișe, o revistă a clasei, „un colț care să ne reprezinte“, minidicționar, simularea unor interviuri etc.).

Autoevaluarea

- permite elevilor să-și aprecieze progresul, făcându-i să conștientizeze greșelile și să le poată preîntâmpina în viitor.

Portofoliul elevului

va furniza informații asupra evoluției sale pe parcursul instruirii. El poate conține:

fișe de lucru individuale;

teste de evaluare;

fișa de înregistrare a ritmului citirii;

grafice cu rezultatele unor activități;

produse realizate;

fotografii ale activităților.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

BIBLIOGRAFIE

Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Național pentru Curriculum,

Programele Școlare de Limba și literatura rromani pentru clasele I – a II-a , aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/ 05.08.2003, București, 2003.

Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Național pentru Curriculum,

Programa Școlară de Limba și literatura rromani pentru clasa a III-a , aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 5198/ 01.11.2004, București, 2004.

Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Național pentru Curriculum,

Programa Școlară de Limba și literatura rromani pentru clasa a IV-a , aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/ 20.04.2005, București, 2005.

Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Național pentru Curriculum,

Programa Școlară de Istoria și tradițiile minorității rromilor din România pentru clasele a VI-a – a VII-a , aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 5097/09.09.2009, București, 2009.

Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Național pentru Curriculum,

Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de Limba și literatura română – învățământ primar și gimnazial , Editura Aramis, București, 2002.

Mirena Cionca, Gheorghe Sarău, Mihaela Zătreanu, Firuța Tacea,

Curriculum pentru limba și cultura rromani – în cadrul programului „A doua șansă“,

derulat de FUNDAȚIA PENTRU O SOCIETATE DESCHISĂ în colaborare cu rețeaua de învățământ din România.

Daniela Chircu, Camelia Stặnescu,

Limba rromani 1-2, Ghidul cadrului didactic,

Ministerul Educației și Cercetặrii, Centrul Step by Step, București, 2006.

Daniela Chircu, Camelia Stặnescu,

Limba rromani 3-4, Ghidul cursantului,

Ministerul Educației și Cercetặrii, Centrul Step by Step, București, 2006.

Daniela Chircu,

Limba rromani 3-4, Ghidul cadrului didactic,

Ministerul Educației și Cercetặrii, Centrul Step by Step, București, 2006.

10.

Gabriela Iaurum,

Intervenții de remediere a dificultăților de scris-citit , Editura Corint, București, 2000.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba rromani



I-IV

AUTORI

Prof.

Daniela Chircu Cristil,

Școala cu clasele I-VIII, nr. 3, Zimnicea Prof.

Ionel Cordovan , Școala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor

COORDONATORI

Prof.

Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Asociația CEDP Step by Step, București

Prof.

Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua șansă“ – învățământ primar, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

REFERENȚI

Prof. Dr.

Gheorghe Sarău

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, consilier pentru limba rromani și rromi în Direcția Generală Învățământ în Limbile Minorităților, Relația cu Parlamentul și Partenerii Sociali din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

Cercetător științific dr.

Dan Ion Nasta

Șef Laborator Curriculum, Institutul de Științe ale Educației

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

pentru clasele cu predare în limba română

pentru programul „A doua șansă“ - învățământ primar NIVELURILE I - IV

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5528

București, 2011

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculumul de

Limba și literatura rromani

este destinat elevilor înscriși în clasele de nivel I-IV în care predarea se face în limba română și cadrelor didactice care predau limba maternă rromani în cadrul programului „A doua șansă“ – învățământ primar.

Programul „A doua șansă“ – învățământ primar este destinat tuturor copiilor/ tinerilor/ adulților care nu au finalizat nivelul primar, care au depășit cu cel puțin patru ani vârsta de școlarizare corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învățământ.

Programa ia în considerare particularitățile de vârstă ale elevilor, apartenența lor culturală și este astfel concepută, încât să permită:

dezvoltarea progresivă la elevi a competențelor esențiale ale comunicării orale și scrise în limba comună rromani;

dobândirea de noi cunoștințe în ceea ce privește limba rromani, conform potențialului

și nevoilor elevilor;

asigurarea accesului la resursele limbii și culturii rromani;

diversificarea strategiilor de predare-învățare-evaluare;

transdisciplinaritatea/ pluridiscipinaritatea;

cunoașterea de către elevi a valorilor spirituale rrome;

deschideri/ oportunități noi spre interculturalitate.

Obiectivele cadru

sunt aceleași ca în programa de limba și literatura rromani destinată ciclului primar din învățământul de masă.

Obiectivele de referință

au fost astfel formulate încât să ofere un echilibru între exprimarea orală și cea scrisă și, de asemenea, să surprindă în progresie ce este esențial în activitatea de învățare. Obiectivele asigură elevilor formarea și dezvoltarea deprinderilor elementare de citire, scriere, de comunicare a ideilor prin vorbire și exprimare scrisă.

Conținuturile învățării

sunt în concordanță cu obiectivele de referință propuse și sunt adaptate grupului țintă căruia i se adresează.

Conținuturile sunt accesibile tuturor persoanelor vorbitoare de limba rromani, care au acumulat experiență în domeniul comunicării orale și scrise .

Cadrul didactic, în funcție de particularitățile grupului vizat, are libertatea de a alege ordinea abordării conținuturilor, precum și ritmul în care acestea vor fi parcurse.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

Activitățile de învățare , pentru a fi eficiente, trebuie introduse în contexte specifice vârstei și intereselor grupului țintă. Ele pot fi folosite pe tot parcursul demersului didactic, în scopul realizării obiectivelor propuse. Exemplele de activități de învățare sunt construite astfel încât să pornească de la experiența concretă a elevilor și să se integreze strategiilor didactice adecvate contextelor variate de învățare.

Programa prezintă

sugestii metodologice

specifice predării limbii rromani, pentru a atinge obiectivele prevăzute și pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor.

Standardele curriculare de performanță

Noutatea programei

constă în faptul că:



se adresează elevilor care studiază limba rromani ca limbă maternă în clasele cu predare în limba română;



sunt inserate conținuturi care vizează istoria și tradițiile rromilor;



sunt formulate standarde curriculare de performanță;



finalitățile sunt adaptate particularităților și nevoilor elevilor.

STRUCTURA PROGRAMEI

Programa de

Limba și literatura rromani

cuprinde:



notă de prezentare;



obiective cadru;



obiective de referință;



exemple de activități de învățare;



conținuturile învățării;



sugestii metodologice;



standarde curriculare de performanță;



bibliografie.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

OBIECTIVE CADRU

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA / LECTURA)

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAȚĂ DE CULTURA ȘI TRADIȚIILE RROMILOR

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL I

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1.

Să desprindă semnificația globală a unui mesaj oral

1.2.

Să sesizeze corectitudinea logică a unui enunț audiat

corespunzătoare.

1.3.

Să distingă cuvintele și sensul lor dintr-o propoziție dată

necunoscut prin raportare la context.

exerciții de ascultare și confirmare a înțelegerii mesajului ascultat;

formulări de întrebări și răspunsuri;

exerciții de sintetizare a informației dintr-un mesaj audiat.

exerciții de sesizare a corectitudinii logice a unui mesaj audiat;

exerciții de selectare a enunțului corect din punct de vedere logic dintr-o serie de enunțuri date;

exerciții de corectare a exprimărilor greșite din punct de vedere logic;

exerciții de ordonare a cuvintelor pentru obținerea unor propoziții corecte din punct de vedere logic;

exerciții de punere în corespondență a conținutului unui mesaj cu imaginea

exerciții de delimitare a cuvintelor într-o propoziție dată;

exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

1.4.

Să manifeste atenție pentru a asculta mesaje formulate de diferite persoane

exerciții de ascultare a unor mesaje formulate de diferite persoane;

conversații de grup pe teme curente;

simulare de convorbiri telefonice.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1.

Să construiască enunțuri logice potrivite unor situații familiare

2.2.

Să pronunțe clar și corect sunetele și cuvintele

2.3.

Să

ofere

sinonimul

din

limba

comună pentru cuvintele dialectale

2.4.

Să manifeste inițiativă și o atitudine degajată în comunicarea orală

povestirea unor fapte, întâmplări personale;

descrierea unor obiecte;

povestirea unor texte cunoscute, audiate.

exerciții de pronunțare corectă a sunetelor limbii rromani;

exerciții de pronunțare corectă a cuvintelor;

exerciții de reglare a vitezei și intensității vorbirii;

jocuri de cuvinte.

exerciții de vocabular;

alcătuire de propoziții.

exerciții de inițiere și menținere a unui dialog;

joc de rol;

conversație în grup pe teme date;

exerciții de utilizare a formulelor de adresare și a salutului.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

(CITIREA / LECTURA)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1.

Să identifice litere, grupuri de litere specifice alfabetului limbii rromani

3.2.

Să desprindă semnificația globală a

unui text citit

3.3.

Să citească în ritm propriu un text scurt

exerciții de recunoaștere a literelor, grupurilor de litere pe suport tipărit;

exerciții de citire selectivă.

răspunsuri la întrebări pe marginea textului citit;

exerciții de tipul „adevărat“/ „fals“.

exerciții de citire a unui text cu respectarea semnelor de punctuație;

exerciții de lectură individuală;

exerciții de accentuare și de intonare.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

Să scrie corect litere, silabe și cuvinte (excepție: litere, silabe și cuvinte care conțin literele postpoziționale și diftongi)

unor cuvinte date.

4.2.

Să scrie corect și lizibil propoziții scurte, corecte din punct de vedere

gramatical

exerciții de copiere/ transcriere;

exerciții de dictare;

completare de rebusuri simple (cu suport imagistic);

completare de text lacunar (litere și silabe în cuvinte, cuvinte în propoziții);

exerciții de formare de propoziții prin ordonarea

alcătuirea unor propoziții simple;

exerciții de autocorectare.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

4.3.

Să manifeste interes pentru expri- marea scrisă

jocuri de denumire, ordonare a imaginilor;

exerciții de realizare a jurnalului clasei;

exerciții de redactare a unor mesaje în scopuri personale;

completare de rebusuri.

PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAȚĂ DE CULTURA ȘI

TRADIȚIILE RROMILOR

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

5.1.

Să manifeste curiozitate pentru aprofundarea limbii rromani ca limbă maternă

desfășurate în cadrul comunității.

exerciții de comunicare orală și scrisă pe baza unui suport vizual;

citirea și ilustrarea unor povești tradiționale;

prezentarea unor elemente de folclor rrom în cadrul activităților clasei;

participarea la diferite evenimente culturale

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

FORMAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ



Cartea. Familiarizarea cu materialul tipărit.



Literele mici și mari ale alfabetului limbii rromani cu grafie și valori comune în limba română:

a, b, d, e, f, g, h, i, l, m, n, o, p, r, s, t, u, v, z.



Literele specifice alfabetului limbii rromani (cu excepția literelor postpoziționale

q, θ, ç,

a diftongilor

ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ

și a grupurilor de litere aspirate

ćh, kh, ph, th ).



Citirea cuvintelor.



Citirea propozițiilor enunțiative, interogative și exclamative.



Textul. Titlul.

FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE

Comunicarea orală

Comunicarea ‒ schimb de informații între persoane. Formularea mesajului oral

Cuvântul – utilizarea corectă a cuvintelor din vocabularul activ.

Propoziția – formularea de propoziții logice din punct de vedere gramatical.

Componentele comunicării dialogate ‒ situații concrete de comunicare pe baza unui suport vizual sau auditiv.

Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

Literele mici și mari ale alfabetului limbii rromani.

Despărțirea cuvintelor în silabe.

Respectarea spațiului dintre cuvinte.

Ortografia

Scrierea cu literă mare a inițialei primului cuvânt din propoziție și a substantivelor proprii.

Punctuația

Semnele de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Sunetul – litera.

Silaba. Cuvântul. Propoziția

ELEMENTE DE ISTORIE ȘI TRADIȚII RROME

Rromii – identitate asumată și identitate atribuită

Istoria orală

Originea și migrarea rromilor

Primele izvoare cunoscute

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Desprinderea semnificației globale a unui mesaj audiat.

Identificarea dintr-un enunț oral a cuvintelor, silabelor și sunetelor care îl compun.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Pronunțarea clară și corectă a sunetelor, cuvintelor și enunțurilor.

Construirea de enunțuri logice potrivite unor situații date.

Utilizarea în comunicare a formulelor de salut și prezentare.

Identificarea sinonimelor din limba comună pentru cuvintele dialectale.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Identificarea literelor și a grupurilor de litere specifice alfabetului limbii rromani.

Asocierea corectă a formei cuvintelor cu sensul lor.

Citirea corectă, cu voce tare, în ritm propriu a unor enunțuri.

Formularea răspunsurilor la întrebări care vizează informațiile esențiale din enunțuri citite.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Transcrierea corectă și lizibilă a unor enunțuri.

Scrierea corectă după dictare a propozițiilor enunțiative.

Redactarea unor propoziții enunțiative cu respectarea regulilor ortografice studiate.

Promovarea unei atitudini pozitive față de cultura și tradițiile rromilor

Identificarea unor elemente de cultură tradițională.

Relatarea unor obiceiuri tradiționale din cadrul comunității.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL II- LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1.

Să desprindă informațiile esențiale dintr-un mesaj ascultat

1.2.

Să sesizeze schimbarea semnificației mesajului transmis, ca urmare a modificării intonației sau a topicii folosite în transmiterea acestuia

1.3.

Să sesizeze cuvintele necunoscute care împiedică înțelegerea mesajului oral

necunoscute dintr-un mesaj receptat.

1.4.

Să asculte cu atenție mesaje transmise de diferiți interlocutori în situații diferite

marea comportamentului de ascultător activ.

exerciții de sesizare a elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat;

exerciții de formulare de întrebări pentru înțelegerea unor mesaje ascultate;

exerciții de tipul adevărat/fals.

exerciții de selectare a enunțului corect dintr-o serie de enunțuri formulate oral;

exerciții de semnalare a greșelilor de exprimare în enunțuri formulate de interlocutori;

exerciții de intonare diferită a aceluiași enunț;

exerciții de schimbare a topicii unor enunțuri.

exerciții de formulare de întrebări pentru stabilirea sensului cuvintelor necunoscute;

exerciții de identificare și semnalare a cuvintelor

exerciții de ascultare a dialogurilor pe teme familiare și de interes comun;

exerciții de formulare de întrebări pentru aflarea unor informații de interes propriu;

exerciții de tipul emițător - receptor, vizând for-

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1.

Să îmbine enunțuri în mesaje proprii corespunzătoare unor situații date

ordonarea unor enunțuri date.

2.2.

Să pronunțe articulat mesaje folo- sind intonația corespunzătoare conținutului acestora

2.3.

Să

construiască

enunțuri

sinonimele cuvintelor dialectale

2.4.

Să inițieze dialoguri pe teme familiare

exerciții de construire a unor enunțuri corespun- zătoare unor situații reale sau fictive date;

exerciții de obținere a unor mesaje coerente, prin

exerciții de reproducere a unor enunțuri cu accent pe pronunția clară și articulată;

exerciții de schimbare a topicii unor enunțuri cu sau fără schimbarea înțelesului acestora;

exerciții de pronunție corectă a cuvintelor care conțin aglomerări de consoane sau literele aspirate;

exerciții de schimbare a sensului unui enunț, prin schimbarea intonației;

jocuri de rol, mimă/pantomimă.

exerciții de vocabular;

alcătuire de propoziții.

dialoguri pe teme de interes comun grupului;

activități de exprimare a propriei păreri în legătură cu un anumit fapt sau cu atitudinea unei persoane;

jocuri de rol.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

(CITIREA / LECTURA)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1.

Să identifice litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte și enunțuri în textul scris cu litere de tipar

careuri, tabele etc.

3.2.

Să desprindă informații esențiale dintr-un scurt text citit

plărilor prezentate într-un scurt text narativ.

3.3.

Să citească corect un text scurt

exerciții de lărgire a câmpului vizual prin identificarea silabelor în cuvinte, prin iden- tificarea cuvintelor în structura propozițiilor;

exerciții de recunoaștere a cuvintelor care se repetă într-un text;

exerciții de recunoaștere a literelor cu frecvența cea mai mare într-un șir de cuvinte;

exerciții de delimitare a cuvintelor scrise contopit într-o propoziție;

exerciții de identificare a cuvintelor în

exerciții de citire selectivă;

exerciții de identificare a informațiilor esențiale dintr-un text citit;

exerciții de recunoaștere a personajelor unui text citit;

exerciții de identificare a ordinii întâm-

exerciții de citire a cuvintelor pe silabe;

exerciții de citire integrală a cuvintelor cu utilizare frecventă;

exerciții de citire selectivă;

exerciții de citire în lanț;

exerciții de citire independentă (în șoaptă, în gând sau cu voce tare).

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

Să scrie corect litere, silabe și cuvinte care conțin toate literele alfabetului

greșelilor de scriere.

4.2.

Să formuleze în scris enunțuri, folosind cuvinte noi sau mai puțin cunoscute

enunțuri proprii.

4.3.

Să manifeste interes pentru exprimarea scrisă

exerciții de scriere a unor litere, silabe, cuvinte;

exerciții de transcriere și copiere a unor cuvinte și propoziții;

exerciții de apreciere corectă a spațiului dintre cuvinte;

exerciții de corectare și autocorectare a

exerciții de completare a unor propoziții, folosind cuvântul cel mai potrivit dintr-un șir de cuvinte date;

exerciții de identificare a sinonimelor și anto- nimelor unui cuvânt dat (fără terminologie);

exerciții de integrare a cuvintelor noi în

jocuri de denumire/ ordonare a imaginilor;

exerciții de realizare a jurnalului clasei;

exerciții de redactare a unor mesaje în scopuri personale;

completare de rebusuri.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAȚĂ DE CULTURA

ȘI TRADIȚIILE RROMILOR

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

5.1.

Să manifeste interes pentru aprofundarea limbii rromani ca limbă maternă

exerciții de comunicare orală și scrisă pe baza unui suport vizual;

citirea și ilustrarea unor povești tradiționale;

prezentarea unor elemente de folclor rrom în cadrul activităților clasei;

participarea la diferite evenimente culturale

desfășurate în cadrul comunității.

5.2.

Să utilizeze elementele de cultură tradițională în diferite contexte

exerciții de identificare a principalelor obiceiuri tradiționale rrome;

relatarea desfășurării obiceiurilor tradiționale, așa cum decurg în comunitățile din care fac parte;

organizarea unor activități cu caracter

intercultural.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

4. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

FORMAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ



Cartea. Elementele unei cărți.



Literele mici și mari ale alfabetului limbii rromani cu grafie și valori comune în limba română (actualizare).



Grupurile de litere aspirate:

ćh, kh, ph, th.



Literele postpoziționale:

q, θ, ç.



Diftongii : ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ .



Citirea și pronunțarea cuvintelor care conțin litere postpoziționale.



Textul. Titlul. Citirea textelor scurte (50 de cuvinte).

FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE

Comunicarea orală

Comunicarea. Elementele comunicării orale (emițător, receptor, mesaj). Formularea mesajului oral

Cuvântul – cuvinte cu sens opus, cuvinte cu sens asemănător.

Propoziția – intonarea propozițiilor enunțiative, interogative și exclamative.

Dialogul – formule elementare de inițiere, menținere și încheiere a dialogului.

Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

Literele mici și mari ale alfabetului limbii rromani.

Literele postpoziționale:

q, θ, ç.

Diftongii : ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ . Grupurile de litere aspirate:

ćh, kh, ph, th.

Prezentarea și scrierea corectă a combinațiilor de litere.

Despărțirea cuvintelor în silabe.

Așezarea textului în pagină.

Ortografia

Scrierea grupurilor de litere:

ke, ki, ge, gi, ćh, kh, ph, th, rr .

Punctuația

Semnele de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Lexicul

Cuvântul. Sensul cuvintelor. Noțiuni de fonetică - Sunetul și litera. Alfabetul limbii rromani.

ELEMENTE DE ISTORIE ȘI TRADIȚII RROME

Rromii – identitate asumată și identitate atribuită

Istoria orală

Neamurile de rromi și ocupațiile tradiționale

Originea și migrarea rromilor

Primele izvoare cunoscute Originea indiană

Un model cultural al rromilor – Rromanipen-ul

Conceptele de pur și impur Obiceiuri în familie

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Desprinderea informațiilor esențiale dintr-un mesaj audiat.

Sesizarea corectitudinii logice a unui enunț audiat.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Respectarea intonației și accentului în timpul vorbirii.

Formularea unor enunțuri corecte din punct de vedere lexical și gramatical.

Susținerea unui convorbiri, utilizând formulele de inițiere, menținere și încheiere a dialogului.

Construirea de enunțuri logice cu sinonimele cuvintelor dialectale.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Identificarea cuvintelor și expresiilor necunoscute dintr-un text citit.

Citirea corectă și coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute de maximum 50 de cuvinte.

Formularea răspunsurilor la întrebări care vizează informații esențiale dintr-un text citit.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Transcrierea unor fragmente de texte cu respectarea regulilor de așezare în pagină.

Scrierea după dictare a unor enunțuri, cu respectarea regulilor de ortografie și punctuație studiate.

Redactarea unor enunțuri cu respectarea regulilor de ortografie și punctuație învățate.

Promovarea unei atitudini pozitive față de cultura și tradițiile rromilor

Identificarea unor elemente de cultură tradițională.

Relatarea unor obiceiuri tradiționale din cadrul comunității.

Scrierea unei povești culese din comunitate.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL III-LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1.

Să desprindă semnificația globală a unui mesaj clar articulat, emis cu viteză normală

1.2.

Să recepteze corect mesajul în funcție de condițiile comuni- cării

înțelegerii diferitelor mesaje emise.

1.3.

Să sesizeze corectitudinea unui enunț oral

1.4.

Să identifice sensul unui cuvânt nou prin raportare la un mesaj emis clar și rar

set de definiții date.

selectare și ordonare de imagini;

selectarea imaginii potrivite semnificației mesajului audiat;

exerciții de recunoaștere a semnificației textului audiat, pe baza unor imagini prezentate;

jocuri de simulare a mesajului audiat anterior.

exerciții de corectare prin semnalizare;

exerciții de executare a unor comenzi emise de diferiți interlocutori;

jocuri

rol,

pantomime

pentru

demonstrarea

exerciții de percepție fonică a intonației propoziției;

exerciții de semnalare a unor pronunții greșite;

exerciții de identificare și corectare a unor îmbinări de cuvinte incorecte în cadrul unui enunț.

exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la context;

corelarea cuvântului cu explicația sa corectă dintr-un

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1.

Să utilizeze cuvinte, sintagme, expresii noi în enunțuri proprii, accentuând corect cuvintele

2.2.

Să redea prin cuvinte proprii conținutul unui fragment dintr-un text citit sau dintr-un mesaj audiat

audiat.

2.3.

Să utilizeze corect, în enunțuri proprii, elementele de con- strucție a comunicării studiate

părților de vorbire.

2.4.

Să-și adapteze vorbirea la diferite situații de comunicare, în funcție de partenerul de dialog

alcătuire de propoziții cu ajutorul unor cuvinte, sintagme, expresii date;

dialoguri în perechi / grup;

exerciții de accentuare corectă în limba română;

jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice: sinonime, antonime (fără menționarea terminologiei).

formularea întrebărilor de clarificare a aspectelor pe care nu le-au înțeles din textul citit sau din mesajul ascultat;

formularea răspunsurilor la întrebările ce vizează informațiile esențiale sau de detaliu ce se desprind din fragmentul de text citit sau din mesajul audiat;

exerciții de trecere din vorbire directă în vorbire indirectă;

povestirea liberă a unui fragment citit sau a mesajului

exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și a celor dezvoltate, a propozițiilor enunțiative (propriu-zise și exclamative) și interogative (fără folosirea terminologiei);

exerciții de integrare corectă, în enunțuri proprii, a

exerciții de dialog cu persoane diferite;

jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire: inițierea, menținerea și încheierea unui dialog; recunoașterea și descrierea unei persoane sau a unui obiect; utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte și

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

întâmplări; exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane;

conversații cu unul sau mai mulți interlocutori pe

teme cunoscute.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

(CITIREA / LECTURA)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1.

Să identifice elemente de bază ale organizării în pagină a textului literar/ nonliterar

3.2.

Să desprindă ideile principale dintr-un text citit

principale din textele citite.

3.3.

Să citească în mod conștient și corect un text scurt cunoscut

3.4.

Să recunoască în texte diferite elemente de construcție a comunicării studiate

exerciții de identificare a părților de vorbire studiate.

exerciții de recunoaștere a titlului, autorului, alineatelor;

exerciții de sesizare a așezării textului în raport cu ilustrația;

exerciții de recunoaștere a diferitelor tipuri de litere.

citire selectivă;

exerciții de delimitare a unui text narativ în fragmente logice;

exerciții de identificare și de formulare a ideilor

exerciții de accentuare și intonare corectă;

exerciții de citire pe roluri;

exerciții de citire a textelor scurte, respectând intonația impusă de semnele de punctuație.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

Să respecte regulile de despărțire în silabe, ortografia și punctuația într-un text propriu

4.2.

Să povestească în scris fragmente dintr-un text citit

dintr-un text citit.

4.3.

Să așeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alineate și spațiul liber între cuvinte, scrierea

lizibilă

4.4.

Să manifeste interes pentru redactarea corectă și îngrijită a compunerilor și a textelor cu destinație specială

exerciții de aplicare a regulilor de despărțire în silabe în dictări și autodictări, transcrieri, copieri sau în scrierea unor enunțuri proprii;

exerciții de folosire corectă a majusculei;

exerciții de utilizare corectă a semnelor de punctuație.

exerciții de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă;

exerciții de formulare în scris a răspunsurilor la întrebări;

exerciții de povestire în scris a unor fragmente

exerciții de scriere caligrafică;

antrenament de așezare corectă în pagină și de respectare a scrierii cu alineate;

exerciții de distanțare și de marcare a titlului.

alcătuire de enunțuri scurte și de mesaje scrise în diferite situații de comunicare;

exerciții de redactare a unor felicitări;

copieri, transcrieri, dictări;

exerciții de evaluare/autoevaluare a redactării îngrijite și corecte a diverselor tipuri de texte.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAȚĂ DE CULTURA ȘI

TRADIȚIILE RROMILOR

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

5.1.

Să utilizeze limba comună rromani în diferite contexte

exerciții de comunicare orală și scrisă;

discuții pe baza unui suport vizual;

exerciții de inițiere în tehnica interviului;

proiecte de istorie orală;

portofoliu de folclor rrom.

5.2.

Să utilizeze elementele de cultură tradițională în diferite contexte

exerciții de identificare a principalelor obiceiuri tradiționale rrome;

relatarea desfășurării obiceiurilor tradiționale așa cum decurg în comunitățile din care fac parte;

dezbateri pe teme cu specific tradițional;

activități interculturale.

5.3.

Să manifeste interes față de creația populară specifică etniei

culegerea unor elemente de folclor rrom din cadrul comunității cu ocazia diferitelor evenimente tradiționale (șezători);

prezentarea unor elemente de folclor în cadrul activităților la clasă (programe artistice);

exerciții de inițiere în tehnica interviului;

proiecte de istorie orală;

portofoliu de folclor rrom.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

4. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

FORMAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ/CITIRE



Cartea ( actualizare: așezarea textului în pagină). Cuprinsul.



Textul. Titlul. Autorul.



Textul literar.



Textul narativ. Recunoașterea personajelor. Delimitarea textului în fragmente logice.



Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.

FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE

Comunicarea orală

Dialogul (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situații concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică).

Realizarea următoarele acte de vorbire:

inițierea, menținerea și încheierea unui dialog;

recunoașterea și descrierea unei persoane sau a unui obiect;

utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;

formulare de întrebări/ răspunsuri;

povestirea unor fapte și întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei dat;

exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

Comunicarea scrisă. Procesul scrierii

Organizarea textului scris

Așezarea corectă a textului în pagină: plasarea titlului, folosirea alineatelor (actualizare).

Ortografia

Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupuri de litere:

ph, th, kh, ćh . Scrierea cuvintelor care conțin litere ca:

ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ, ć, ź, з, θ, q, ç, ä .

Scrierea cuvintelor care conțin

și

j, h

și

Utilizarea ortogramelor

anθ-o/ anθ-i/ anθ-e; k-o/ k-i/ k-e .

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

Punctuația

Semnele de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, virgula, două puncte.

Contexte de realizare:

Scrierea funcțională (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictări. Felicitarea.

Scrierea imaginativă. Compunerea unor scurte texte (7-12 enunțuri) pe baza unui suport vizual, după o ilustrație sau după un șir de ilustrații, după benzi desenate, șir de întrebări.

Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări.

Povestirea scrisă a unor fragmente de text. Planul simplu de idei.

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Lexicul

Cuvântul. Cuvinte cu formă diferită și sens asemănător, cuvinte cu sens opus – fără menționarea terminologiei.

Morfologie

Cuvântul – parte de vorbire.

Substantivul: substantive comune și substantive proprii; numărul.

Adjectivul: acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină. Numeralul: recunoașterea numeralelor cardinale; scrierea corectă a numeralelor simple.

ELEMENTE DE ISTORIE ȘI TRADIȚII RROME

Rromii – identitate asumată și identitate atribuită

Istoria orală

Neamurile de rromi și ocupațiile tradiționale

Originea și migrarea rromilor

Primele izvoare cunoscute Originea indiană

Un model cultural al rromilor – Rromanipen-ul

Conceptele de pur și impur Obiceiuri în familie

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Desprinderea informațiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat.

Desprinderea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la sensul global al enunțului audiat.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Utilizarea calității expresive a limbajului și a elementelor de comunicare nonverbală în transmiterea mesajelor.

Relatarea prin enunțuri scurte a unor fapte, întâmplări, pe baza unui suport (plan de întrebări, idei, ilustrații, cuvinte de sprijin etc.).

Utilizarea formulelor de solicitare și permisiune adaptate la interlocutor.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Identificarea în contexte date a părților de vorbire studiate.

Citirea corectă și coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute.

Formularea ideilor principale ale unui text narativ.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări adresate.

Scrierea după dictare a unor scurte texte, cu respectarea regulilor de despărțire în silabe, a celor ortografice și de punctuație învățate, a așezării în pagină și a scrisului lizibil.

Redactarea unor scurte texte cu destinație specială (felicitarea, invitația).

Promovarea unei atitudini pozitive față de cultura și tradițiile rromilor

Identificarea elementelor de cultură tradițională.

Valorificarea elementele de folclor rrom prin organizarea unor programe artistice.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL IV-LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1.

Să decodeze sensul global al unui mesaj dialogat, emis cu viteză normală

interlocutorilor dintr-un text dialogat.

1.2.

Să desprindă ideile principale

dintr-un mesaj clar articulat cu viteză normală

1.3.

Să sesizeze structurile gramaticale corecte / incorecte dintr-un mesaj ascultat

adjectivului și a substantivului determinat.

1.4.

Să deducă sensul cuvintelor necunoscute din diferite mesaje orale

exerciții de tip „adevărat“/ „fals“;

alegerea unei imagini care sugerează semnificația mesajului dintr-un set de imagini date;

reprezentarea

prin

pantomimă

mesajelor

exerciții de discriminare a esențialului de detaliu;

exerciții de recunoaștere a unor momente semnificative dintr-un mesaj audiat.

exerciții de tip „adevărat“/ „fals“;

exerciții de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice și sintactice) corecte de cele incorecte, prin semnalizare, bifare;

exerciții de semnalare a corectitudinii/in- corectitudinii gramaticale apărute în exprimarea proprie sau a colegilor;

exerciții de sesizare a dezacordurilor între forma

exerciții de sesizare a cuvintelor/expresiilor care împiedică înțelegerea mesajului audiat;

exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la context;

relaționarea cuvintelor necunoscute cu definiția lor.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1.

Să alcătuiască mesaje corecte din punct de vedere grama- tical, respectând intonația și accentul

2.2.

Să construiască pe baza planului de idei un text oral scurt

unui plan de idei dat.

2.3.

Să redea prin cuvinte proprii conținutul unui text citit sau al unui mesaj audiat

citite sau a unor mesaje audiate.

2.4.

Să-și adapteze vorbirea la diferite situații de comunicare

telefonice, dialoguri formale și informale de diverse

exerciții pentru folosirea corectă a acordului gramatical;

exerciții de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare;

exerciții de reglare a intonației, a vitezei proprii de a vorbi;

jocuri de cuvinte;

exerciții de recitare a unor poezii.

exerciții de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin mesaj;

exerciții de reformulare a unui mesaj;

exerciții de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată;

activități de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior;

exerciții de povestire a unui text cunoscut, pe baza

exerciții de transformare a vorbirii directe în vorbire indirectă;

povestirea orală a unor texte literare/nonliterare

exerciții de dialog cu persoane diferite;

conversații pe teme cunoscute;

exerciții de adaptare a elementelor de comunicare nonverbală la comunicarea verbală în diferite situații de dialog;

exerciții de adaptare a tonului și timbrului potrivit pentru comunicarea unui mesaj oral;

simularea unor situații de comunicare (convorbiri

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor

fapte și întâmplări.

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

(CITIREA / LECTURA)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1.

Să sesizeze rolul ilustrațiilor ce însoțesc un text

ilustrații care completează informația transmisă de diverse texte, afișe sau articole din reviste.

3.2.

Să desprindă idei principale și informații de detaliu dintr-un text citit (literar/nonliterar)

desprinderea informațiilor esențiale și de detaliu dintr-un text citit.

exerciții de recunoaștere a corespondenței dintre mesajul transmis de ilustrație și cel transmis de text;

exerciții de asociere a momentelor dintr-o narațiune cu ilustrațiile corespunzătoare;

exerciții de ordonare a ilustrațiilor după succesiunea momentelor acțiunii prezentate de text;

exerciții de identificare a elementelor prezente în

extragerea ideilor principale conform succesiunii momentelor narative;

exerciții de delimitare a unui text în fragmente logice;

exerciții de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică;

selectarea din text a caracteristicilor fizice și morale ale personajelor;

exerciții de discutare a textelor citite, în funcție de următorii parametri: „cine“ (personajele), „ce face“ (acțiunea), „când“, „unde“ (plasarea acțiunii în timp și spațiu), „cum“ (modul de desfășurare a acțiunii);

exerciții de citire explicativă și selectivă pentru

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

3.3.

Să citească în mod conștient, corect, fluent și expresiv un scurt text cunoscut

3.4.

Să utilizeze diferite elemente de construcție a comunicării

predicat, adjectiv și substantivul determinat.

lectura expresivă;

exerciții de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonației la semnele de punctuație;

exerciții de citire pe roluri;

exerciții de reglare a intensității și volumului vocii, precum și a ritmului vorbirii, corespunzător încărcăturii afective a mesajului;

exerciții de recitare.

exerciții de identificare a părților de vorbire studiate;

exerciții de stabilire a acordurilor gramaticale;

exerciții de transformare a unor propoziții după modele date;

exerciții de formulare de propoziții cu părți de vorbire studiate;

exerciții de completare a unor propoziții lacunare cu părți de vorbire sau de propoziție studiate;

exerciții de identificare a acordului dintre subiect și

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

Să aplice în mod conștient regulile de ortografie, de punctuație

ortografice și de punctuație corespunzătoare;

exerciții de ortografie: de recunoaștere a formei corecte de scriere, selectare, completare, punere în corespondență, compunere de enunțuri;

exerciții de utilizare a cratimei la scrierea ortogramelor și a liniuței de despărțire în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârșitul rândului;

exerciții de utilizare a semnelor de punctuație învățate;

exerciții de completare a enunțurilor cu semnele

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

poștală, invitația.

4.2.

Să povestească un text cunoscut, pornind de la întrebări de sprijin, plan simplu de idei

de enunțuri.

4.3.

Să așeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alineate pentru a marca trecerea

de la o idee la alta

4.4.

Să manifeste interes față de redactarea diverselor tipuri de texte

și îngrijite a diverselor tipuri de texte.

dictări, autodictări, corectare în perechi, autocorectări;

jocuri gramaticale de corectare a greșelilor de ortografie și de punctuație;

redactarea de texte cu destinație specială: cartea

exerciții de împărțire a textului în fragmente logice;

exerciții de formulare a ideilor principale;

exerciții de transformare a secvențelor dialogate în povestire;

exerciții de dezvoltare a ideilor principale într-un șir

exerciții de așezare corectă a textului în pagină;

exerciții de plasare corectă a alineatelor;

exerciții de reconstituire a unui text, prin așezarea în ordine logică a fragmentelor.

exerciții de redactare de texte narative, descriptive, dialogate;

exerciții de redactare a unor invitații, cărți poștale;

exerciții de înlocuire a unor expresii și cuvinte cu echivalențele cerute de context;

exerciții de evaluare / autoevaluare a scrierii corecte

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAȚĂ DE CULTURA

ȘI TRADIȚIILE RROMILOR

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

5.1.

Să utilizeze limba rromani comună în diferite contexte

exerciții de comunicare orală și scrisă;

discuții pe baza unui suport vizual;

exerciții de inițiere în tehnica interviului;

proiecte de istorie orală;

portofoliu de folclor rrom.

5.2.

Să utilizeze elementele de cultură tradițională în diferite contexte

exerciții de identificare a principalelor obiceiuri tradiționale rrome;

relatarea desfășurării obiceiurilor tradiționale așa cum decurg în comunitățile din care fac parte;

dezbateri pe teme cu specific tradițional;

activități interculturale.

5.3.

Să manifeste interes față de creația populară specifică etniei

culegerea unor elemente de folclor rrom din cadrul comunității cu ocazia diferitelor evenimente tradiționale (șezători);

prezentarea unor elemente de folclor în cadrul activităților la clasă (programe artistice);

exerciții de inițiere în tehnica interviului;

proiecte de istorie orală;

portofoliu de folclor rrom.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

4. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

FORMAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ/CITIRE



Cartea (actualizare). Rolul ilustrațiilor.



Textul literar.



Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ. Personajul literar - trăsături fizice, trăsături morale.



Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.



Textul nonliterar: reclama, afișul, articole din publicații ale rromilor.

FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE

Comunicarea orală. Structurarea mesajului

Componentele

comunicării

dialogate

(actualizare).

Adaptarea

particularitățile interlocutorului (actualizare).

Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ (actualizare).

Intonarea

propozițiilor

enunțiative

(propriu-zise

și

exclamative)

și

interogative (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situații concrete sau imaginare (actualizare).

Elemente de comunicare nonverbală – gesturi, mimică (actualizare).

Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

inițierea, menținerea și încheierea unui dialog;

recunoașterea și descrierea unei persoane sau a unui obiect;

utilizarea formulelor de salut, prezentare, permisiune, solicitare;

formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;

povestirea unor fapte și întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei dat;

exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

Comunicarea scrisă. Procesul scrierii

Organizarea textului scris .

Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul inițial al compunerii.

Ortografia și punctuația.

Scrierea corectă a cuvintelor.

Utilizarea ortogramelor:

anθ-o/ anθ-i/ anθ-e; k-o/ k-i/ k-e; p-o/ p-i/ p-e; d-aśti/ n-aśti.

Punctuația (actualizare). Cratima. Ghilimelele.

Contexte de realizare

Scrierea funcțională (cu scop practic, informativ). Cartea poștală. Invitația.

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Lexicul

Cuvântul (actualizare). Cuvinte cu formă diferită și sens asemănător (actualizare). Cuvinte cu sens opus (actualizare).

Morfologie

Verbul: persoană, număr, timp. Substantivul (actualizare): gen, număr. Pronumele personal: persoană, număr, gen. Numeralul (actualizare).

Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen și număr cu substantivul pe care îl determină; poziția în propoziție a adjectivului față de substantiv.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

Sintaxa

Cuvântul – parte de propoziție.

Predicatul (predicatul verbal – fără terminologie).

Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau pronume personal). Acordul predicatului cu subiectul.

ELEMENTE DE ISTORIE ȘI TRADIȚII RROME

Rromii – identitate asumată și identitate atribuită

Istoria orală

Repere ale culturii tradiționale: familia și valorile comunității Neamurile de rromi și ocupațiile tradiționale

Originea și migrarea rromilor

Primele izvoare cunoscute Originea indiană

Așezarea rromilor în spațiul românesc

Un model cultural al rromilor – Rromanipen-ul

Conceptele de pur și impur Obiceiuri în familie

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

OBIECTIV CADRU

STANDARD

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

S1. Desprinderea semnificației globale și a unor informații de detaliu din mesajul ascultat.

S2. Desprinderea

sensului

unui

cuvânt

nou

prin

raportare la contextul mesajului ascultat.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

S3. Adaptarea mesajului la partener în situații de comunicare dialogată.

S4. Formularea unor enunțuri corecte din punct de vedere fonetic, lexical și gramatical.

S5. Povestirea orală a unui text narativ cunoscut, pe

baza unui plan de idei.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

S6. Citirea conștientă și corectă a unui text.

S7. Formularea ideilor principale ale unui text narativ.

S8. Identificarea secvențelor narative, descriptive și dialogate dintr-un text citit.

S9. Desprinderea unor trăsături fizice și morale ale

personajelor dintr-un text citit.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

S10. Alcătuirea unui plan simplu de idei al unui text narativ.

S11. Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe baza unui plan de idei.

S12. Redactarea unor scurte texte cu destinație specială (felicitare, carte poștală, invitație).

S13. Redactarea de texte cu respectarea regulilor de despărțire a cuvintelor în silabe, a celor ortografice și de punctuație studiate, a așezării corecte în pagină și a scrisului lizibil.

S14. Redactarea unor texte corecte din punct de vedere

lexical și gramatical.

Promovarea unei atitudini pozitive față de cultura și tradițiile rromilor

S15. Identificarea elementelor de cultură tradițională. S16. Povestirea unor elemente de folclor rrom.

S17. Utlizarea elementelor de folclor în completarea

portofoliului personal.

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

SUGESTII METODOLOGICE

Profesorii pot aborda teme transdisciplinare prin care să raporteze cunoștințele elevilor la alte obiecte de studiu, iar proiectarea activităților trebuie făcută în funcție de particularitățile și nevoile grupului țintă.

Profesorii nu trebuie să folosească doar metode de lucru specifice adulților (învățarea pe bază de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz), deoarece este de anticipat că acești elevi își construiesc acum deprinderile de muncă intelectuală și ar putea întâmpina dificultăți în adaptarea la „viața școlară“.

(q, θ, ç),

grupurile de litere aspirate

(ćh, kh, ph, th)

și vocalele preiotate

(ǎ. ě, ǐ, ǒ, ǔ),

care vor fi studiate pe parcursul nivelului

al II-lea.

Nivelul I își propune

alfabetizarea

elevilor și va fi precedată de o scurtă

perioadă prealfabetară .

Pentru

etapa prealfabetară , profesorul trebuie să aibă în vedere faptul că în program pot fi cuprinși

elevi care vorbesc un anumit dialect al limbii rromani, care pronunță alterat anumite cuvinte și care vor avea tendința să păstreze formele dialectale și în exprimarea în scris.

Prin urmare,

se va pune accent pe utilizarea sinonimelor cuvintelor dialectale , pe pronunțarea articulată a cuvintelor și pe dezvoltarea auzului fonematic. Metoda analizei și sintezei fonetice se va aplica în situații de învățare adaptate experienței,

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

nevoilor și intereselor grupului țintă: convorbiri pe bază de imagini reprezentând mediul apropiat, povestiri ale unor întâmplări din viața personală, simulări ale unor situații reale sau imaginare, dialoguri alcătuite din 3-4 replici.

Simultan se vor determina și exersa deprinderile de mânuire a instrumentelor de scris, capacitatea de orientare în spațiul de scriere și de citire, se vor testa eventualele deprinderi de scriere a literelor de mână și de tipar. În această etapă, se vor corecta deficiențele din exprimarea orală, se vor corela și fixa cunoștințele pe care elevii le-au dobândit din experiența personală sau de la alte discipline de studiu și se vor forma deprinderi de activitate independentă și de grup, se vor forma și dezvolta deprinderile de a acționa ordonat și de a respecta normele școlare.

Alfabetizarea propriu-zisă se va realiza după ritmul individual al fiecărui elev. Predarea citit-scrisului se va face integrat, după etapele cunoscute.

Având în vedere că elevul studiază în paralel alfabetul limbii române, se va trece la prezentarea, scrierea literelor cu grafie și valori comune în limba rromani și în limba română, apoi la învățarea progresivă – în funcție de frecvența tipică limbii rromani – a literelor cu grafie și cu valori diferite în limba română în raport cu limba rromani.

Dacă pe parcursul nivelurilor I-II, elevul descoperă

„tainele citit-scrisului“

în limba rromani, pe parcursul nivelurilor III-IV, elevul va descoperi

„bogățiile limbii rromani“

ce reies din explorarea textelor literare și nonliterare.

Cadrul didactic trebuie să-și proiecteze astfel activitățile, încât la sfârșitul fiecărui nivel elevii să atingă standardele propuse.

Evaluarea trebuie să evidențieze progresul înregistrat de elev în raport cu sine însuși pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute în programă. Este important să fie evaluată nu numai

Programa școlară



Limba și literatura rromani



Clase cu predare în limba română



I-IV

cantitatea informației de care dispune elevul, ci, mai ales, ce poate el să facă utilizând ce știe sau ce intuiește.

Trebuie realizat un echilibru între evaluarea scrisă și evaluarea orală. Evaluarea scrisă presupune un volum mai mare de timp pentru aprecierea tuturor elevilor și blocaje datorate emoției sau timidității. Cu toate acestea, ea demonstrează stadiul de formare a unor competențe prin intervenția cu întrebări ajutătoare și comportamentul comunicativ și de interrelaționare.

În funcție de specificul activității desfășurate la clasă, pot fi folosite mai multe tipuri de evaluare:

Observarea sistematică

a activității elevilor ‒ pentru a fi cât mai eficientă, cadrul didactic trebuie să aibă un caiet în care să consemneze periodic observațiile sistematice.