Decizia nr. 1085/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 5/2001 19 iulie 2001 privind procedura somației de plată
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și
art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Danik 93 Interaf" - S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 6.024/280/2010 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența în materie a Curții, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 27 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 6.024/280/2010, Judecătoria Pitești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și
art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată.
Excepția a fost invocată de Societatea Comercială "Danik 93 Interaf" - S.R.L. din Pitești într-un dosar având ca obiect emiterea unei somații de plată.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale întrucât, prin instituirea unei proceduri speciale față de prevederile Codului de procedură civilă în ceea ce privește un anumit tip de creanțe (cele certe, lichide și exigibile), părțile sunt private de o serie de mijloace procesuale de care ar fi putut beneficia potrivit dreptului comun în susținerea pretențiilor sau apărărilor lor, neputându-se vorbi de un proces echitabil. Această procedură specială poate fi justificată prin faptul că soluționarea pe calea dreptului comun a acestor categorii de litigii ar dura prea mult. Dacă statul nu poate asigura condițiile materiale și personalul necesar soluționării cu celeritate a litigiilor de drept comun, acest lucru nu înseamnă că justițiabilii trebuie supuși unei proceduri sumare și adeseori injuste, cum este somația de plată.
De asemenea, prin limitarea categoriilor de probe care pot fi administrate în cadrul acestor proceduri speciale doar la înscrisuri, dublate, eventual, de lămuririle și explicațiile părților, se aduce o gravă atingere dreptului la un proces echitabil. Având în vedere că soluția adoptată de către instanță în cadrul procedurii somației de plată constituie titlu executoriu, până la pronunțarea instanței de drept comun, debitorul supus executării ca efect al ordonanței ce conține somația de plată poate suferi prejudicii ireparabile. Administrarea unei singure categorii de probe limitează considerabil posibilitatea asigurării unei apărări efective a părților. Pentru a-și susține concret interesele, părțile au nevoie ca în cauză să fie administrat un probatoriu suficient de cuprinzător pentru a lămuri aspectele de fapt și de drept ale speței.
Judecătoria Pitești - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 1 alin. (1) și ale
art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 295/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul conținut:
- Art. 1 alin. (1): "Procedura somației de plată se desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.";
- Art. 6 alin. (1): "Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în condițiile art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum și a explicațiilor și lămuririlor părților, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și art. 24 privind dreptul la apărare din Constituția României, precum și dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității art. 1 alin. (1) și
art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , prin raportare la aceleași texte din Constituție și cu o motivare similară, s-a pronunțat prin numeroase decizii, precum
Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003,
Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004,
Decizia nr. 274 din 24 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 10 august 2004,
Decizia nr. 162 din 25 februarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 13 aprilie 2010, și
Decizia nr. 731 din 2 iunie 2011 , nepublicată la momentul pronunțării prezentei decizii*).
--------------
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011.
Cu acele prilejuri, respingând excepția de neconstituționalitate, Curtea a reținut, în esență, că
Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
reglementează o procedură specială și accelerată, derogatorie de la normele procedurii civile, care urmărește recuperarea într-un timp cât mai scurt a creanțelor certe, lichide și exigibile, ce reprezintă obligații contractuale de plată a unor sume de bani. Acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă utilizabile la înscrisuri, în prima fază, completate ulterior cu explicațiile și lămuririle date de părți, limitarea fiind deopotrivă valabilă pentru ambele părți, în condiții identice pentru exercitarea dreptului la apărare. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părți urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. Modul în care instanțele judecătorești admit sau resping cererile de probațiune reprezintă o problemă de aplicare, iar nu de constituționalitate a textului de lege. Împotriva hotărârii de respingere a cererii în anulare debitorul poate declara recurs, care se judecă conform normelor dreptului comun, iar împotriva titlului executoriu poate formula contestație la executare, de asemenea, potrivit normelor Codului de procedură civilă. Totodată, textele de lege criticate conțin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, evident cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin deciziile menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și
art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Danik 93 Interaf" - S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 6.024/280/2010 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.