Decizia nr. 1238/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b), art. 94 alin. (1) și

art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Florica-Rodica Câmpean în Dosarul nr. 3.179/97/2010 al Tribunalului Hunedoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului nr. 4.619D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Astfel, se apreciază că pensia anticipată reprezintă o facilitate acordată de legiuitor celui care dorește încetarea raporturilor de muncă, iar admiterea cumulului dintre veniturile realizate din pensia anticipată și din prestarea unei activități remunerate ar duce la denaturarea finalității urmărite de legiuitor prin reglementarea pensiilor anticipate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.179/97/2010, Tribunalul Hunedoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b), art. 94 alin. (1) și

art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Florica-Rodica Câmpean într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b) și

art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

creează o discriminare între pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate, de pe o parte, și cei ai unei pensii pentru limită de vârstă, pentru nevăzători sau pentru invaliditate de gradul III, întrucât numai aceștia din urmă pot cumula pensia acordată cu salariul. Astfel, autorul excepției arată că, deși este în continuare apt de muncă, nu poate desfășura activități salarizate în condiții de cumul. Totodată, se arată că discriminarea este evidentă și între beneficiarii unei pensii anticipate sau anticipate parțiale care nu dețin funcții elective și cei care dețin asemenea funcții (consilieri locali sau județeni), întrucât numai aceștia din urmă pot cumula pensia anticipată sau anticipată parțială cu "salariul".

Se arată că

art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000

este neconstituțional, întrucât prevede că, în cazul pensiei anticipate, vârsta standard de pensionare este cea la care asiguratul ar avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă în raport cu data nașterii, și nu vârsta standard de pensionare existentă în momentul depunerii cererii de pensionare anticipată. Prin urmare, se apreciază că folosirea acestui criteriu pentru calculul pensiei anticipate este discriminatorie.

Tribunalul Hunedoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât textele legale criticate nu mai sunt în vigoare.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b), art. 94 alin. (1) și

art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, care, la data sesizării, aveau următorul cuprins:

- Art. 41 alin. (5): "(5) Asigurații care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru obținerea unei pensii pentru limită de vârstă, cu excepția pensiei anticipate și a pensiei anticipate parțiale, își pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului, în condițiile legii";

- Art. 92 alin. (1) lit. b): "(1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care: [...]

b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I și II, cu excepția persoanelor care exercită funcția de consilier local sau consilier județean;";

- Art. 94 alin. (1): "(1) Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:

a) copiii urmași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) și b);

b) nevăzătorii;

c) pensionarii pentru limită de vârstă;

d) pensionarii de invaliditate de gradul III;

e) beneficiarii unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parțiale care exercită funcția de consilier local sau consilier județean;

f) pensionarii de invaliditate care exercită funcția de consilier local sau consilier județean.";

- Art. 167 alin. (2): "(2) Pentru perioada aprilie 2001-noiembrie 2014 vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare, în înțelesul art. 49 și 50, sunt cele prevăzute în anexa nr. 3, la care asiguratul ar avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă în raport cu data nașterii."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 4 alin. (2) privind criteriile de nediscriminare, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private. Totodată, se susține că sunt încălcate și prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție.

Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată următoarele:

I. Obiectul litigiului îl constituie o contestație formulată împotriva deciziei de pensionare; astfel, în mod concret, prin această acțiune se solicită recalcularea drepturilor cuvenite cu titlu de pensie anticipată parțială, precum și acordarea retroactivă a drepturilor bănești aferente; de asemenea, distinct s-au mai solicitat daune morale și cheltuieli de judecată. În acest context Curtea reține că, prin acțiunea introductivă, nu s-au formulat pretenții care să vizeze menținerea/reluarea în plată a pensiei anticipate parțiale ca urmare a angajării în raporturi de muncă a persoanei în cauză. Prin urmare, raportat la natura controlului de constituționalitate realizat pe calea excepției de neconstituționalitate, respectiv un control concret, se constată că dispozițiile legale criticate nu vizează pretențiile deduse judecății instanței a quo, ci o situație abstractă în care, eventual, s-ar afla, la un moment dat, autorul excepției. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate formulată în privința art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b) și

art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

este inadmisibilă, întrucât nu respectă condiția de admisibilitate prevăzută de teza ultimă a

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , respectiv legătura cu soluționarea cauzei.

II. În privința dispozițiilor

art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 , Curtea observă că acestea produc în continuare efecte juridice în privința situației personale a autorului excepției atât timp cât ele au fost în vigoare, respectiv până la 31 decembrie 2010, când

Legea nr. 19/2000

a fost abrogată prin

Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.

Fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de

art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea, pe fond, reține că legiuitorul este liber să opteze în privința modalității de calcul al pensiilor. În ceea ce privește modalitatea de calcul al pensiilor anticipate și anticipate parțiale, acesta a ținut cont de situația personală a asiguratului, și nu de situația personală a altor asigurați de la un anumit moment dat. O atare opțiune legislativă este justificată de faptul că pensia este un drept personal care se acordă în funcție de situația concretă a asiguratului atât sub aspectul vârstei standard pe pensionare, cât și sub cel al stagiului de cotizare. Prin urmare, criteriul pentru calculul pensiei anticipate sau anticipate parțiale este unul corect și nu este de natură a cauza discriminări în cadrul pensionarilor beneficiari ai pensiilor anticipate și anticipate parțiale.

Nu în ultimul rând, Curtea observă că pensionarii pentru limită de vârstă se află într-o altă situație juridică diferită față de pensionarii beneficiari de pensii parțiale sau anticipate parțiale determinată de condițiile distincte de acordare a pensiilor de care beneficiază, astfel încât și modalitatea de calcul al pensiei acestora diferă, fără însă a se face abstracție nici în acest caz de situația personală a asiguratului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b) și

art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Florica-Rodica Câmpean în Dosarul nr. 3.179/97/2010 al Tribunalului Hunedoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.

2. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 septembrie 2011.