Decizia nr. 1302/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 20, art. 21 și

art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepție ridicată de Partidul Verde, prin președintele său Silviu Popa, în Dosarul nr. 12.563/01/3/2007 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă, care formează obiectul Dosarului nr. 4.383D/2010 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că autorul acesteia învederează aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii la speță, care excedează competenței Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 12.563/01/3/2007, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20, art. 21 și

art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepție ridicată de Partidul Verde, prin președintele său Silviu Popa, într-o cauză civilă având ca obiect modificarea statutului partidului.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține în esență că, deși scopul textelor de lege criticate este "corect, legal și moral", totuși, prin modul în care acestea sunt formulate, se instituie un control judecătoresc pur formal asupra asocierii, anterior oricărei manifestări exprese de voință a partidului respectiv. Susține că existența în statutul partidului sau în proiectul de modificare a acestuia a unor texte care, "formal și aparent", ar încălca ordinea de drept, "nu este o condiție suficientă pentru respingerea cererii, față de textul art. 40 alin. (2) din Constituție, care cere existența unor manifestări exprese, fățișe, iar nu doar existența unei intenții care s-ar putea sau nu materializa într-un viitor incert". Precizează că textele de lege supuse controlului de constituționalitate pot fi utilizate în scopuri șicanatorii și vexatorii, în dorința de a se împiedica înregistrarea unor statute sau proiecte de modificare a statutului perfect legale și conforme cu ordinea de drept. De aceea, apreciază că acestea devin o piedică în calea înființării unui partid sau a desfășurării normale a vieții unui partid politic.

Tribunalul București - Secția a III-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, libertatea de asociere nefiind restrânsă prin faptul că legiuitorul a stabilit, în vederea apărării ordinii de drept, unele condiții a căror îndeplinire este supusă controlului judecătoresc.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu aduc atingere dreptului de asociere a cetățenilor în partide politice, astfel că nu pun în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale. Arată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul poate institui reguli deosebite în considerarea unor situații diferite, or, importanța domeniului supus reglementării în speță impune reguli stricte în ceea ce privește înregistrarea ori modificarea statutului sau a programului partidului politic. În plus, observă că autorul excepției sesizează necesitatea reformulării textelor de lege ce formează obiectul acesteia, "de o manieră care să stabilească cu maximă precizie controlul care să fie exercitat la înregistrarea unui partid politic sau la înregistrarea proiectului de modificare a unui statut". Or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 20, art. 21 și

art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, care au următorul conținut:

- Art. 20: "(1) Tribunalul București examinează cererea de înregistrare a partidului politic în ședință publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.

(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenție în interes propriu, potrivit Codului de procedură civilă. Cererea de intervenție se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare.";

- Art. 21: "(1) Tribunalul București se pronunță asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2).

(2) Împotriva deciziei Tribunalului București pot face contestație la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2).

(3) Curtea de Apel București va examina contestația în ședință publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia.

(4) Decizia Curții de Apel București este definitivă și irevocabilă.";

- Art. 25 alin. (2): "(2) Orice modificare se comunică Tribunalului București, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) și (3). Tribunalul București o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 și 21."

În opinia autorului excepției, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse la art. 40 - "Dreptul de asociere" și art. 53 - "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia deduce neconstituționalitatea textelor de lege criticate din modalitatea de aplicare a acestora, susținând, de fapt, că acestea pot deveni neconstituționale atunci când sunt invocate în scopuri "șicanatorii sau vexatorii". Aceasta nu reprezintă însă o veritabilă critică de neconstituționalitate, având în vedere că nu textul de lege devine neconstituțional atunci când este utilizat abuziv, ci atitudinea celui care încearcă să îl aplice cu o finalitate ilicită este neconstituțională, contravenind art. 57 din Constituție, potrivit căruia "Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți". În aceste condiții, revine exclusiv instanței de judecată atributul aprecierii cu privire la fondul litigiului, chestiunea criticată de autorul excepției ținând, așadar, de aplicarea și de interpretarea legii la speță, respectiv examinarea cererii de modificare a statutului Partidului Verde.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20, art. 21 și

art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepție ridicată de Partidul Verde, prin președintele său Silviu Popa, în Dosarul nr. 12.563/01/3/2007 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 octombrie 2011.