Decizia nr. 1462/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25 și 79 din Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Nechifor Moldoveanu în Dosarul nr. 3.527/114/2009 al Curții de Apel Ploiești - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.480D/2010.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsește partea Ministerul Apărării Naționale, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul excepției arată că excepția de neconstituționalitate pe care a invocat-o s-a referit și la dispozițiile

art. 3 din Legea nr. 138/1999 , însă instanța de judecată nu a sesizat Curtea Constituțională și cu privire la aceste dispoziții. Cât privește critica de neconstituționalitate, arată că prevederile de lege criticate creează o situație diferită, discriminatorie între persoanele care au lucrat în condiții speciale față de cele care au lucrat în condiții deosebite, fiind luate în considerare la stabilirea pensiei venituri diferite. De asemenea, arată că, efect al acelorași prevederi de lege, care au un caracter limitativ, nu mai poate beneficia de pensia suplimentară cuvenită pentru munca depusă în condiții deosebite.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.527/114/2009, Curtea de Apel Ploiești - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25 și 79 din Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat.

Excepția a fost ridicată de Nechifor Moldoveanu cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 171 din 1 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul Buzău.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile

art. 79 din Legea nr. 164/2001

sunt discriminatorii, întrucât nu iau în calcul la stabilirea cuantumului pensiei toate componentele soldei lunare brute avute în plată, așa cum se întâmplă în cazul persoanelor care au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă. De asemenea, arată că dispozițiile

art. 25 din Legea nr. 164/2001

sunt neconstituționale, deoarece limitează procentul de calcul al pensiei la 100% din baza de calcul. Mai mult, pensia suplimentară este inclusă în calculul pensiei totale, nefiind evidențiată separat, deși a contribuit suplimentar la fondul de pensii.

Curtea de Apel Ploiești - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată, în esență, că data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a unei noi reglementări în materie, generează situații juridice diferite care impun ori justifică un tratament juridic diferențiat. Stabilirea componentelor dreptului la pensie reprezintă opțiunea legiuitorului, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție. Astfel, legiuitorul este în drept să modifice și să completeze reglementările referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie ori de câte ori consideră că situația economică a țării ori resursele financiare existente permit sau impun anumite reglementări, însă orice reglementare nouă se aplică numai de la data intrării sale în vigoare. O nouă legislație referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislației anterioare în vigoare.

Legea nr. 164/2001

urmărește înlăturarea în timp a discrepanțelor existente între persoanele pensionate în perioade diferite de timp. Existența unor astfel de discrepanțe nu îndreptățește însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina. Cât privește plafonarea cuantumului pensiei, arată că nu se poate reține existența unei discriminări între pensionarii din sistemul public de pensii și pensionarii militari, aceștia din urmă beneficiind oricum de pensii mai avantajoase.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât

Legea nr. 164/2001

a fost abrogată prin dispozițiile

art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 .

Pentru aceleași temeiuri arătate de Guvern, Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 25 și 79 din Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, dispoziții potrivit cărora:

- Art. 25: "Pensia militară de stat stabilită și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.";

- Art. 79: "(1) Pensiile militare stabilite în baza legislației anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează astfel:

a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcției maxime exercitate și gradului militar, avute la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea instituțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), metodologie conform căreia acordarea gradației se va face în raport cu vechimea în serviciu sau cea avută la data trecerii în rezervă;

b) în cazul în care cuantumul pensiei obținut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menține cuantumul pensiei în plată;

c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 77 alin. (3) și (4).

(2) Sumele rezultate ca diferență între pensiile în plată și pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eșalonat începând cu anul 2002, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public de pensii, după cum urmează:

a) pentru anul 2002, 10% din cuantumul diferenței, începând cu 1 ianuarie 2002, și 10% începând cu 1 iulie 2002;

b) pentru anul 2003, 20% din cuantumul diferenței, începând cu 1 ianuarie 2003, 20% începând cu 1 iulie 2003 și 20% începând cu luna noiembrie 2003;

c) pentru anul 2004, 20% din cuantumul diferenței, începând cu 1 iulie 2004."

Curtea constată că, ulterior sesizării cu excepția de neconstituționalitate,

Legea nr. 164/2001

a fost abrogată prin

art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate, și care sunt aplicabile litigiului în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate în virtutea principiului "tempus regit actum", pot constitui obiect al excepției de neconstituționalitate chiar dacă acestea au fost abrogate sau și-au încetat aplicarea, Curtea urmează a analiza constituționalitatea dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată, care sunt aplicabile în cauză.

Cât privește dispozițiile

art. 3 din Legea nr. 138/1999 , invocate de autorul excepției în ședință publică, Curtea constată că aceste dispoziții nu pot constitui obiect al excepției de neconstituționalitate, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 .

Autorul excepției consideră că prevederile actelor normative criticate contravin următoarelor texte din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie.

Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25 din Legea nr. 164/2001 , Curtea constată că acestea au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu aceleași texte din Constituție și aceleași critici. Astfel, prin

Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că "prevederile

art. 25 din Legea nr. 164/2001

instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment.

Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor

art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 , nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate adusă

art. 79 din Legea nr. 164/2001 , Curtea constată că aceasta privește existența unei discriminări între persoanele care au desfășurat activitatea în condiții speciale și celelalte cadre militare care au obținut și alte venituri specifice grupei de muncă, sub aspectul veniturilor pe care le-au realizat și care se iau în calcul la stabilirea pensiei cu prilejul actualizării acesteia. Astfel, doar persoanele care au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă beneficiază de luarea în calcul a tuturor veniturile realizate.

Față de aceste critici, Curtea reține că, în realitate, critica autorului excepției nu vizează însuși conținutul art. 79 din Legea nr. 146/2001, întrucât nu acest text de lege stabilește care sunt componentele soldei lunare brute și nici nu prevede un tratament juridic diferit între categoriile de persoane amintite. Componentele care stau la baza soldei lunare brute sunt stabilite de

art. 3 din Legea nr. 138/1999

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999. Curtea Constituțională nu a fost sesizată, însă, cu excepția de neconstituționalitate a acestui text de lege.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25 și 79 din Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Nechifor Moldoveanu în Dosarul nr. 3.527/114/2009 al Curții de Apel Ploiești - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 noiembrie 2011.