Decizia nr. 1379/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Gheorghe Popa în Dosarul nr. 8.409/30/2010 al Tribunalului Timiș - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 599D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 600D/2011 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Nicolae Costică în Dosarul nr. 8.411/30/2010 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 599D/2011 și nr. 660D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 600D/2011 la Dosarul nr. 599D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 23 februarie 2011, pronunțate în dosarele nr. 8.411/30/2010 și nr. 8.409/30/2010, Tribunalul Timiș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepția a fost ridicată de Gheorghe Popa și Nicolae Costică cu prilejul soluționării unor acțiuni civile având ca obiect cererea de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că dreptul la pensie, drept fundamental, este preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, prin contribuția la sistemul asigurărilor sociale de stat. Corelativ, statul este obligat ca, în perioada pasivă a vieții asiguratului, să plătească o pensie al cărei cuantum se stabilește în funcție de legislația în vigoare la momentul ieșirii la pensie. Astfel, dreptul la pensie reprezintă o creanță asupra statului, fiind un "bun" în sensul stabilit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Recalcularea pensiilor speciale constituie, prin urmare, o încălcare a dreptului de proprietate, dar și a principiului neretroactivității legii civile. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 57/2006

și

Decizia nr. 120/2007 , referitor la interdicția legiuitorului de a afecta cuantumul pensiilor aflate în plată. De asemenea, consideră că cele reținute de instanța de contencios constituțional prin

Decizia nr. 873/2010 , referitor la statutul special al magistraților, sunt aplicabile și în privința personalului auxiliar din justiție, care are aceleași obligații și interdicții ca magistrații.

Tribunalul Timiș - Secția civilă arată că nu își poate exprima opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate, întrucât numai Curtea Constituțională are competența de a stabili conformitatea dispozițiilor de lege cu textele constituționale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziții potrivit cărora, "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: [...] g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă."

Autorii excepției consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 11 alin. (2) referitor la tratatele ratificate de Parlament, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, invocă încălcarea dreptului la pensie, dreptului de proprietate și a principiului neretroactivității legii civile, drepturi consacrate de art. 47 alin. (2), art. 44 și art. 15 alin. (2) din Constituție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia nu indică dispozițiile din tratatele internaționale pretins a fi încălcate. Or, Curtea nu are competența de a formula propriile critici, la care, ulterior, să și răspundă. Astfel, o enumerare a dispozițiilor constituționale referitoare la tratatele internaționale la care România este parte nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituționalitate, nefiind respectate exigențele

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .

Cât privește critica referitoare la încălcare dreptului la pensie, a dreptului de proprietate și a principiului neretroactivității legii civile, Curtea observă că aceste aspecte au mai constituit obiect al analizei de constituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reținut că "pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și anume pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituție". De asemenea, Curtea a arătat că "în conceptul de «drepturi câștigate» pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestații deja încasate s-ar fi încălcat dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție."

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Cât privește incidența în cauză a considerentelor deciziei amintite referitoare la statutul specific al magistraților, Curtea constată că, deși ținut de obligații și interdicții asemănătoare acestora, personalul auxiliar din justiție are un statut diferit de cel al magistraților. Astfel, deși ambele categorii profesionale sunt dedicate înfăptuirii justiției, rolul lor este, în mod evident, diferit, doar judecătorii fiind aceia care au rolul de "a spune dreptul". De asemenea, procurorii sunt cei chemați ca, în procesul de înfăptuire a justiției, să apere interesele generale, ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Cât privește personalul auxiliar,

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, arată că, "În înfăptuirea actului de justiție, munca personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești constituie un sprijin pentru judecători și procurori, competența acestei categorii de personal și îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfășurare a întregii activități a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea".

În plus, Curtea reține că independența judecătorilor, respectiv imparțialitatea procurorilor se bucură de o consacrare constituțională în art. 124 alin. (3) și art. 132 alin. (1), în timp ce, pentru personalul auxiliar, Constituția nu are astfel de prevederi. Incontestabil, toate categoriile de pensii speciale la care se referă

Legea nr. 119/2010

au fost justificate de împrejurări deosebite ținând de statutul și activitatea desfășurată de persoanele beneficiare. Cu toate acestea, Curtea, prin

Decizia nr. 873/2010 , a reținut doar neconstituționalitatea dispozițiilor referitoare la magistrați, întrucât numai în cazul acestora statutul profesional special era consacrat la nivel constituțional.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Gheorghe Popa și Nicolae Costică în dosarele nr. 8.409/30/2010 și nr. 8.411/30/2010 ale Tribunalului Timiș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 octombrie 2011.