Decizia nr. 1585/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Elena Voinea în Dosarul nr. 7.404/236/2009 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 123D/2011.

La apelul nominal răspunde personal autorul excepției, lipsind părțile Florian Voinea și Angelica Eliza Voinea, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției care lasă la aprecierea Curții Constituționale soluționarea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 1.105 din 27 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 7.404/236/2009, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost ridicată de recurenta Elena Voinea cu ocazia soluționării recursului declarat împotriva Încheierii din 31 martie 2010, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția civilă în contradictoriu cu intimații Florian Voinea și Angelica Eliza Voinea într-o cauză având ca obiect evacuare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 și 21, deoarece consideră necesară citarea părților în cauză.

Instanța de judecată nu își exprimă opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (1) și (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: "Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților și chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgență și cu precădere. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare."

Autorul criticii susțin că acest text de lege contravine prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 21 privind accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă a mai fost supus controlului de constituționalitate în raport cu critici similare. Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 426/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 11 iunie 2007, Curtea a reținut că prin procedura de urgență instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului persoanei la apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiției în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, cum este aceea că ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților, în considerarea unor situații deosebite. Astfel, specificul ordonanței președințiale este dat de faptul că măsurile luate pe această cale presupun urgența, sunt vremelnice, iar instanța de judecată nu poate să judece fondul dreptului. Prin urmare, se constată că este pe deplin justificată soluția legislativă privind posibilitatea judecării ordonanței președințiale și fără citarea părților, dispozițiile art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă fiind constituționale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să conducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția din deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Elena Voinea în Dosarul nr. 7.404/236/2009 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 decembrie 2011.