Decizia nr. 1471/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și

art. 3 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Livia-Iuliana A. Sbârcea în Dosarul nr. 2.964/96/2010 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.786D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 4.787D/2010 - 4.790D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Jakab Attila-Arpad, Mioara Ungureanu, Nagy Benedict și Elvira Bota în dosarele nr. 2.959/96/2010, nr. 2.967/96/2010, nr. 2.911/96/2010 și nr. 2.953/96/2010 ale Tribunalului Harghita - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 4.786D/2010 - 4.790D/2010, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor 4.787D/2010 - 4.790D/2010 la Dosarul nr. 4.786D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 2 decembrie 2010, pronunțate în dosarele nr. 2.964/96/2010, nr. 2.959/96/2010, nr. 2.967/96/2010, nr. 2.911/96/2010 și nr. 2.953/96/2010, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și

art. 3 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepția a fost ridicată de Livia-Iuliana A. Sbârcea, Jakab Attila-Arpad, Mioara Ungureanu, Nagy Benedict și Elvira Bota cu prilejul soluționării contestațiilor formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care prevăd transformarea pensiilor speciale în pensii în înțelesul

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, precum și recalcularea pensiilor speciale cuvenite sau aflate în plată prin utilizarea algoritmului de calcul prevăzut de

Legea nr. 19/2000 , sunt contrare principiului constituțional al neretroactivității legii civile. Astfel, consideră că noile prevederi de lege nu pot afecta pensiile deja aflate în plată, ci trebuie să se aplice numai pensiilor ce se vor stabili în viitor, începând cu data intrării în vigoare a

Legii nr. 119/2010 . Totodată, arată că dreptul de pensie constituie un "bun" în înțelesul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar afectarea sa, prin dispozițiile art. 1 și

art. 3 din Legea nr. 119/2010 , dobândește semnificația încălcării prevederilor internaționale amintite, precum și a celor ale art. 44 din Constituție. De asemenea, susțin că prevederile de lege criticate aduc atingere și art. 47 din Constituție, precum și art. 20 alin. (1) din același act normativ fundamental, prin raportare la dispozițiile art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În sfârșit, consideră că sunt încălcate și o serie de prevederi ale Cărții drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Tribunalul Harghita - Secția civilă arată că, prin

deciziile nr. 871/2010

și nr. 873/2010, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile criticate ale

Legii nr. 119/2010

sunt conforme cu prevederile Legii fundamentale, în raport cu criticile formulate. În același timp însă arată că restrângerea dreptului la pensie, dacă acesta este privit ca un drept ce se regăsește în patrimoniul unei persoane, legal constituit la momentul dobândirii, constituie o atingere adusă art. 44 alin. (1) și art. 20 alin. (1) din Constituție, precum și art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă

deciziile nr. 873/2010

și nr. 871/2010, dar și

Decizia nr. 1.237/2010 , în care Curtea Constituțională, analizând a priori constituționalitatea

Legii nr. 263/2010 , s-a referit și la dispozițiile

Legii nr. 119/2010 , subliniind caracterul tranzitoriu, limitat în timp, al acestora.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 și

art. 3 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Examinând însă criticile formulate de autorul excepției, precum și normele de lege care au legătură cu soluționarea cauzei, Curtea apreciază că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 lit. f) și

art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 119/2010 , care au următorul conținut:

- Art. 1 lit. f): "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: [...]

f) pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor;";

- Art. 3 alin. (1) și (2): "(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) În situația pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare."

Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la dreptul la un nivel de trai decent și dreptul la pensie, precum și art. 20 prin raportare la art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind proprietatea. De asemenea, consideră că sunt încălcate și dispozițiile art. 6 privind dreptul la siguranță, art. 17 privind proprietatea, art. 25 referitor la dreptul persoanelor în vârstă, art. 34 privind securitatea socială și art. 54 referitor la interzicerea abuzului de drept din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că unele dintre criticile formulate în prezenta cauză au mai fost supuse analizei instanței de contencios constituțional. Astfel, pronunțându-se asupra conformității Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor cu dispozițiile constituționale privind dreptul de proprietate privată, dreptul la pensie și principiul neretroactivității legii civile, Curtea, prin Deciziile nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reținut, în esență, că "pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, "ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. [...] Conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor, și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita".

Cu același prilej Curtea a statuat că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de «bun», ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii".

Cu privire la prevederile invocate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, act distinct ca natură juridică de celelalte tratate internaționale invocate, Curtea, prin

Decizia nr. 871/2010 , a reținut că acestea, de principiu, sunt aplicabile în controlul de constituționalitate în măsura în care asigură, garantează și dezvoltă prevederile constituționale în materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte în măsura în care nivelul lor de protecție este cel puțin la nivelul normelor constituționale în domeniul drepturilor omului. În consecință, Curtea a constat că prevederile cuprinse în Cartă nu sunt cu nimic afectate pentru toate considerentele sus-menționate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. f) și

art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Livia-Iuliana A. Sbârcea, Jakab Attila-Arpad, Mioara Ungureanu, Nagy Benedict și Elvira Bota în dosarele nr. 2.964/96/2010, nr. 2.959/96/2010, nr. 2.967/96/2010, nr. 2.911/96/2010 și nr. 2.953/96/2010 ale Tribunalului Harghita - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 noiembrie 2011.