Decizia nr. 1508/2011

Acsinte Gaspar - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 191 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheza Kovacs în Dosarul nr. 2.524/296/2010 al Judecătoriei Satu Mare și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.765D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 6.332 din 16 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.524/296/2010, Judecătoria Satu Mare a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 191 pct. 1 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost ridicată de Gheza Kovacs într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii în constatarea nulității unui contract de împrumut cu garanție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu fac distincția necesară asupra faptelor cu privire la care notarul poate fi scutit de a fi audiat ca martor. În aceste condiții, justițiabilul se află în imposibilitatea de a proba împrejurările în care s-a încheiat un act notarial contestat.

Judecătoria Satu Mare consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 191 pct. 1 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 191 pct. 1 din Codul de procedură civilă, prevederi care au următorul conținut: "Sunt scutiți de a fi martori:

1. slujitorii cultelor, medicii, moașele, farmaciștii, avocații, notarii publici și orice alți muncitori pe care legea îi obligă să păstreze secretul cu privire la faptele încredințate lor în exercițiul îndeletnicirii."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 191 pct. 1 din Codul de procedură civilă se referă la situațiile în care respectivele persoane sunt obligate să păstreze secretul cu privire la faptele încredințate în exercițiul îndeletnicirii lor, legiuitorul bucurându-se de atributul exclusiv al stabilirii normelor privind procedura de judecată, cu respectarea dispozițiilor constituționale.

Curtea mai observă că dispozițiile

art. 37 din Legea nr. 36/1995

vin să întărească prevederile criticate ale Codului de procedură civilă, ele statuând că: "Notarii publici și personalul birourilor notariale au obligația să păstreze secretul profesional cu privire la actele și faptele despre care au luat cunoștință în cadrul activității lor, chiar și după încetarea funcției, cu excepția cazurilor în care legea sau părțile interesate îi eliberează de această obligație."

Așadar, instituirea normei criticate a avut drept rațiune, în ceea ce privește notarii publici, tocmai protejarea datelor sau informațiilor confidențiale de care aceștia iau cunoștință pe perioada exercitării funcțiilor lor. De altfel, prin chiar formula jurământului depus de notarii publici în fața ministrului justiției și a președintelui Uniunii Naționale a Notarilor Publici sau a reprezentanților acestora, potrivit

art. 19 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 18 octombrie 2011, aceștia se obligă să păstreze secretul profesional.

În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile art. 191 pct. 1 din Codul de procedură civilă apar ca fiind pe deplin justificate pe plan constituțional, având în vedere specificul activităților desfășurate de notarii publici.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 191 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheza Kovacs în Dosarul nr. 2.524/296/2010 al Judecătoriei Satu Mare.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 noiembrie 2011.