Decizia nr. 28/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție invocată de Gheorghe Apăvloaiei în Dosarul nr. 4.155/62/2011 al Tribunalului Brașov - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.201D/2011.

La apelul nominal răspunde partea Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin consilierul juridic doamna Daniela Hudelcu, cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.202D/2011 - nr. 1.206D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție invocată de Valeria Neagu, Constantin Neagu, Floare Apăvloaiei, Ioana Lucia Voicu și, respectiv, Eduard Mastacan în dosarele nr. 4.157/62/2011, nr. 4.158/62/2011, nr. 4.159/62/2011, nr. 4.160/62/2011, și respectiv, nr. 10.042/62/2011 ale Tribunalului Brașov - Secția civilă.

La apelul nominal, în toate aceste dosare, răspunde partea Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin consilierul juridic doamna Daniela Hudelcu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate invocate în dosarele nr. 1.201D/2011 - nr. 1.206D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Partea prezentă nu se opune conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor.

Reținând identitatea de obiect, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 1.202D/2011 - nr. 1.206D/2011 la Dosarul nr. 1.201D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată, în esență, că asigurările sociale de sănătate din România sunt obligatorii pentru toți cetățenii români cu domiciliul în țară, precum și pentru cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau își au domiciliul în țară. În acest context, organizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate presupune solidaritate între beneficiari, ce se manifestă prin participarea activă a tuturor asiguraților la constituirea fondurilor, în funcție de veniturile fiecăruia. Modificarea textului de lege criticat, prin

art. I pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2010 , a urmărit extinderea bazei de colectare a contribuțiilor pentru asigurările de sănătate, în scopul echilibrării bugetului Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate, concomitent cu menținerea exceptărilor de la plata acestor contribuții pentru categoriile de persoane fără venituri, cu venituri reduse sau defavorizate. Astfel, pensionarii cu venituri din pensii până la 740 de lei nu au obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, iar în privința celor ale căror venituri depășesc suma de 740 de lei, textul de lege criticat instituie o cotă de contribuție de 5,5%, aplicată asupra întregii pensii, fără însă a putea rezultă o pensie netă mai mică de 740 de lei. În acest context, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dat fiind faptul că nivelul diferit al contribuției, stabilit în funcție de veniturile realizate, este justificat în mod rezonabil de situația deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari, față de cele ale căror venituri sunt mai reduse. Invocă

Deciziile Curții Constituționale nr. 934/2006

și nr. 775/2009.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, dat fiind faptul că este criticat modul de interpretare și aplicare a legii, aspect ce excedează competenței Curții Constituționale. Pe fond, arată că textul de lege criticat este expresia principiului contributivității în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale cuprinse în art. 56 - Contribuții financiare. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauzele Stec și alții împotriva Regatului Unit și Domalewski împotriva Poloniei.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 13 octombrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 4.155/62/2011, nr. 4.157/62/2011, nr. 4.158/62/2011, nr. 4.159/62/2011, nr. 4.160/62/2011 și nr. 10.042/62/2011, Tribunalul Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție invocată de Gheorghe Apăvloaiei, Valeria Neagu, Constantin Neagu, Floare Apăvloaiei, Ioana Lucia Voicu și Eduard Mastacan în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor de reținere din pensie a cotei de 5,5%, reprezentând contribuția la asigurările sociale de sănătate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederea legală criticată încalcă dreptul de proprietate și instituie o discriminare între pensionarii ale căror venituri sunt mai mari de 740 de lei, venituri asupra cărora legiuitorul a impus reținerea unei cote de 5,5%, reprezentând contribuția la asigurările sociale de sănătate, și pensionarii ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu această sumă, scutiți de obligația de plată a acestei contribuții; consideră că această cotă de 5,5% ar trebui să fie aplicată doar asupra pensiilor ce depășesc suma de 740 de lei, iar nu asupra întregii pensii. Arată că, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, principiul egalității exclude un tratament diferit pentru situații comparabile.

Tribunalul Brașov - Secția civilă consideră că, stabilind obligația plății unei contribuții bănești lunare, pentru asigurările sociale de sănătate, sub forma cotei unice de 5,5%, prevederile

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

nu instituie nici privilegii și nici discriminări. Cuantumul diferit al contribuției, stabilit în raport cu veniturile realizate, este justificat în mod rezonabil de situația deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari, față de cele ale căror venituri sunt mai reduse. Pe de altă parte, soluția legislativă criticată este justificată și de principiul solidarității și subsidiarității în colectarea și utilizarea fondurilor, precum și de principiul constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale, prevăzut de art. 56 alin. (2) din Legea fundamentală. Invocând Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 12 aprilie 2006, pronunțată în Cauza Stec și alții împotriva Regatului Unit, instanța de judecată consideră că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată, arătând că art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu vizează un drept de a dobândi proprietatea în sistemul de securitate socială, iar, pe de altă parte, în aplicarea politicilor economice și sociale, statul dispune de o largă marjă de apreciere.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, în temeiul art. 56 alin. (1) și (2) din Constituție, cetățenii au obligația de a contribui prin taxe și impozite la cheltuielile publice, iar, pe de altă parte, textul de lege criticat se aplică tuturor pensionarilor aflați în aceeași situație, și anume, acelora cu pensii ce depășesc cuantumul de 740 de lei. Invocă

Deciziile Curții Constituționale nr. 934/2006 , nr. 775/2009 și nr. 343/2011.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie prevederile

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, astfel cum a fost modificat prin

art. I pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, potrivit cărora: "(2) Contribuția datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezultă o pensie netă mai mică de 740 de lei."

În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi și art. 44 - Dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

stabilesc obligația de reținere a contribuției la sistemul de asigurări sociale de sănătate, sub forma unei cote unice de 5,5%, aplicată asupra veniturilor din pensii ce au un cuantum mai mare de 740 de lei.

Analizând susținerile autorilor excepției, Curtea constată că aceasta nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de interpretare și aplicare a legii, aspect asupra căruia poate decide instanța de judecată, învestită cu soluționarea litigiului.

Faptul că unele case județene de pensii aplică această cotă de 5,5%, asupra întregii pensii, iar altele asupra diferenței ce depășește suma de 740 de lei nu ține de constituționalitatea textului de lege criticat, ci de modul de interpretare și aplicare a acestuia. Or, în temeiul

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță "numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului."

Interpretarea în vederea aplicării unitare a reglementării criticate ar putea face obiectul unui recurs în interesul legii, potrivit art. 329 și următoarele din Codul de procedură civilă și ale art. 126 alin. (1) din Constituție.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție invocată de Gheorghe Apăvloaiei, Valeria Neagu, Constantin Neagu, Floare Apăvloaiei, Ioana Lucia Voicu și, respectiv, Eduard Mastacan în dosarele nr. 4.155/62/2010, nr. 4.157/62/2011, nr. 4.158/62/2011, nr. 4.159/62/2011, nr. 4.160/62/2011 și, respectiv, nr. 10.042/62/2011 ale Tribunalului Brașov - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 ianuarie 2012.