Decizia nr. 59/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c), art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Andreea Costin - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1-4 și
art. 7 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Coca Grosu în Dosarul nr. 11.010/86/2010 al Tribunalului Suceava - Secția civilă, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 472D/2011.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 473D/2011-478D/2011 și nr. 710D/2011-713D/2011, care au ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1-4 și
art. 7 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepții ridicate de Gabriela Rotariu, Doinița Curcă, Aurora Țăran, Didina Sfichi, Viola Văcuș, Aneta Jaucă, Viorica Funduianu, Otilia Mihai, Ileana Costea și Ileana I. Holeiciuc în dosarele nr. 11.008/86/2010, nr. 11.007/86/2010, nr. 10.855/86/2010, nr. 10.897/86/2010, nr. 10.896/86/2010, nr. 10.913/86/2010, nr. 10.900/86/2010, nr. 10.914/86/2010, nr. 10.909/86/2010 și nr. 11.073/86/2010 ale Tribunalului Suceava - Secția civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 472D/2011-478D/2011 și nr. 710D/2011-713D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarelor nr. 473D/2011-478D/2011 și nr. 710D/2011-713D/2011 la Dosarul nr. 472D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , iar în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, arată că aceasta a mai fost analizată de Curtea Constituțională, în acest sens fiind
Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 . Referitor la distincția privind veniturile care se iau în calcul, dar care nu pot fi dovedite, reprezentantul Ministerului Public arată că aceasta este făcută prin
art. 13 alin. (2) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , care privește metodologia de calcul pentru revizuirea pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 , text de lege care, însă, nu formează obiectul excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 28 martie 2011, 4 aprilie 2011 și 26 mai 2011, pronunțate în dosarele nr. 11.010/86/2010, nr. 11.008/86/2010, nr. 11.007/86/2010, nr. 10.855/86/2010, nr. 10.897/86/2010, nr. 10.896/86/2010, nr. 10.913/86/2010, nr. 10.900/86/2010, nr. 10.914/86/2010, nr. 10.909/86/2010 și nr. 11.073/86/2010, Tribunalul Suceava - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1-4 și
art. 7 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Excepția a fost ridicată de Coca Grosu, Gabriela Rotariu, Doinița Curcă, Aurora Țăran, Didina Sfichi, Viola Văcuș, Aneta Jaucă, Viorica Funduianu, Otilia Mihai, Ileana Costea și Ileana I. Holeiciuc în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiei de serviciu pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că înlăturarea pensiei de serviciu de care se bucura personalul auxiliar din justiție este contrară dispozițiilor constituționale care garantează și ocrotesc dreptul de proprietate privată, precum și celor referitoare la dreptul la pensie.
În acest sens, arată că pensia reprezintă un "bun" în sensul stabilit prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, bucurându-se de protecția art. 1 din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și un drept câștigat, întrucât a fost legal stabilit prin decizia de pensionare și nu a fost supus niciunei condiționări de ordin financiar. Astfel, se aduce atingere principiului constituțional al neretroactivității legii civile, dar și dispozițiilor Legii fundamentale referitoare la limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți. Totodată, arată că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii, deoarece instituie norme mai favorabile sub aspectul condițiilor de recalculare a pensiei pentru militari, polițiști și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor în raport cu celelalte categorii de persoane ale căror pensii sunt supuse recalculării.
Afectarea cuantumului pensiilor deja stabilite este contrară și celor statuate de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005
și
Decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2006 , precum și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, încălcându-se astfel principiul separației puterilor în stat. De asemenea, fiind afectate drepturi dobândite prin hotărâri judecătorești, se aduce atingere dreptului la un proces echitabil, în plus, arată că
prevede dreptul titularului pensiei de a opta pentru cuantumul pensiei mai favorabil în cazul recalculării pensiei, drept confirmat de altfel și prin jurisprudența Curții Constituționale. Cu toate acestea, cu prilejul recalculării pensiilor speciale, nu s-a ținut cont de acest principiu. În sfârșit, se susține că
a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât nu au fost abrogate expres reglementările anterioare referitoare la pensiile speciale, nu au fost respectate normele privind fundamentarea actului normativ și nu a fost avut în vedere impactul socio-economic.
Tribunalul Suceava - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate formulată este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul a comunicat punctul său de vedere în dosarele nr. 710D/2011-713D/2011 și apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, se mai arată că, în momentul de față, este aplicabilă numai
în privința sistemului de pensii publice, aspect subliniat și prin
Decizia Curții Constituționale nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 . Pe fond, invocă Deciziile Curții Constituționale nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, precum și
Decizia nr. 1.612 din 15 decembrie 2010 . Guvernul nu a transmis punctul său de vedere în dosarele nr. 472D/2011-478D/2011.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 1-4 și
art. 7 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. În realitate, Curtea având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate și faptul că autorii au calitatea de personal auxiliar al instanțelor judecătorești, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 lit. c), art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și
art. 7 din Legea nr. 119/2010 , care au următorul cuprins:
- Art. 1: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare:
[...]
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea;";
- Art. 2: "(1) Pensiile de serviciu anticipate și anticipate parțiale dintre cele prevăzute la
art. 1 devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevăzute la art. 1 lit. c) și f) devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul
Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(3) Pensiile de invaliditate și pensiile de urmaș dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmaș, în înțelesul
Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(4) Pensiile de serviciu, altele decât cele menționate la alin. (1)-(3), dintre cele prevăzute la
art. 1, devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.";
- Art. 3: "(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(2) În situația pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.";
- Art. 4: "(1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează:
[...]
b) într-o perioadă de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h).
(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabilește în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor
Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, și se plătește de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.";
- Art. 7: "(1) Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(2) Pensiilor prevăzute la
art. 2 li se aplică în mod corespunzător dispozițiile din Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, care reglementează aceste categorii de pensii."
Se susține că textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (3)-(5) referitor la statul român, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind dreptul la pensie, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 56 privind contribuțiile financiare, art. 135 referitor la economie și art. 136 privind proprietatea. De asemenea, invocă încălcarea art. 11 și 20 din Constituție prin raportare la dispozițiile art. 6 paragraful 1, art. 14 și 15 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dispoziții referitoare la dreptul la un proces echitabil, interzicerea discriminării și derogarea în caz de urgență, art. 1 din Primul Protocol la Convenția amintită, referitor la dreptul de proprietate, și art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași Convenție, cu privire la interzicerea discriminării, precum și dispozițiile art. 23 din Carta Socială Europeană revizuită privitor la dreptul persoanelor vârstnice la protecție socială.
Este menționată și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și Hotărârea din 26 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Buchen împotriva Cehiei, Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunțată în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, Hotărârea din 18 februarie 2009, pronunțată în Cauza Andrejeva împotriva Letoniei ș.a.
Totodată, este invocată încălcarea art. 148 din Constituție prin raportare la dispozițiile Directivei 86/378/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în regimurile profesionale de securitate socială, ale Directivei 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 de modificare a Directivei 86/378/CEE privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 1 lit. c), art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și
art. 7 din Legea nr. 119/2010
prin raportare la critici de constituționalitate similare, în acest sens fiind
Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, și Decizia nr. 1.380 din 18 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 29 noiembrie 2011.
Cu acel prilej, Curtea a reținut că pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.
Cu același prilej, Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de "bun", ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.
Referitor la critica autorilor excepției de neconstituționalitate privind încălcarea principiului separației puterilor în stat, aceasta nu poate fi reținută pentru aceleași rațiuni circumscrise noțiunii de "drept câștigat" în ceea ce privește pensiile speciale.
În privința pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea reține că stabilirea stagiilor de cotizare și a metodologiei de calcul al pensiei pentru diferitele categorii profesionale prevăzute la
art. 1 din Legea nr. 119/2010
este de competența exclusivă a legiuitorului, care, ținând cont de particularitățile activității desfășurate de către acestea, reglementează reguli specifice, fapt ce nu constituie o discriminare.
Prin
Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, Curtea, în privința cadrelor militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, a statuat că aceștia au beneficiat și continuă să beneficieze de un statut aparte, justificat de natura activității desfășurate, care creează condițiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vătămare corporală și chiar de amenințare a vieții. Principiul egalității, așa cum s-a arătat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, nu presupune uniformitate, ci, dimpotrivă, situații obiectiv diferite justifică și chiar impun instituirea unui tratament juridic diferențiat.
Mai mult, pentru rațiuni ce vizează uniformitatea reglementării în domeniul pensiilor,
art. 8 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevede la alin. (2) un stagiu complet de cotizare pentru femei și bărbați în acord cu prevederile
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, și care, după 2015, în privința femeilor, gradual până în anul 2030, va fi la un nivel egal cu cel al bărbaților, respectiv de 35 de ani. Însă art. 8 alin. (3) din aceeași anexă prevede că se va lua în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acest stagiu de cotizare este mai favorabil beneficiarului, respectiv 25 de ani în privința grefierilor, astfel cum reiese din
art. 68 din Legea nr. 567/2004
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004. În consecință, rezultă că, de principiu, în privința grefierilor stagiul de cotizare de la alin. (3) anterior referit este mai favorabil datorită numărului mai mic de ani ai stagiului complet de cotizare, astfel încât în privința lor se va putea aplica acest text legal.
În ceea ce privește argumentele referitoare la nerespectarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție din perspectiva existenței unei neconcordanțe între dispozițiile
și prevederile
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea constată că, în jurisprudența sa, s-a pronunțat și cu privire la aceste critici de neconstituționalitate. Astfel, prin
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a arătat că legiuitorul a menținut într-adevăr în vigoare reglementările referitoare la stabilirea pensiei de serviciu, însă, prin art. 12 al legii criticate, a stabilit că "Persoanele ale căror drepturi la pensie sunt stabilite, în condițiile legii, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege". Această reglementare are semnificația faptului că legile care stabilesc pensii speciale trebuie interpretate coroborat cu această nouă și ultimă lege. Eo ipso această situație nu produce efecte neconstituționale, întrucât actele normative în cauză cuprind și alte referiri cu privire la condițiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească persoana în cauză pentru a dobândi calitatea de pensionar potrivit statutelor speciale pe care le au; practic, condițiile de pensionare specifice pensiilor speciale rămân în vigoare, fiind mai favorabile decât cele prevăzute de
Legea nr. 19/2000 , iar noua lege reglementează numai cuantumul pensiei la care beneficiarii acesteia sunt îndrituiți.
De asemenea, Curtea apreciază că sunt lipsite de temeinicie și susținerile referitoare la inexistența unei fundamentări a
Legii nr. 119/2010 , elaborarea actului normativ fiind însoțită de o expunere de motive în care sunt prezentate motivul emiterii actului normativ, impactul socio-economic, impactul financiar, efectele actului normativ asupra legislației în vigoare și consultările efectuate în vederea elaborării legii.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin deciziile menționate, precum și considerentele care le-au fundamentat sunt valabile și în prezenta cauză.
În fine, Curtea constată că dispozițiile procedurale cuprinse la art. 1 lit. c), art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și
art. 7 din Legea nr. 119/2010
nu încalcă cu nimic dispozițiile constituționale invocate, ele reprezentând prevederi de natură tehnică, legiuitorul fiind îndrituit să stabilească modul de transformare a pensiilor de serviciu în pensii în înțelesul Legii nr. 119/2000 și modalitatea concretă de calcul a noilor pensii prin trimiterea generală pe care o face la principiile fostei Legi nr. 19/2000 - în prezent trimiterea, desigur, vizând
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c), art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și
art. 7 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Coca Grosu, Gabriela Rotariu, Doinița Curcă, Aurora Țăran, Didina Sfichi, Viola Văcuș, Aneta Jaucă, Viorica Funduianu, Otilia Mihai, Ileana Costea și Ileana I. Holeiciuc în dosarele nr. 11.010/86/2010, nr. 11.008/86/2010, nr. 11.007/86/2010, nr. 10.855/86/2010, nr. 10.897/86/2010, nr. 10.896/86/2010, nr. 10.913/86/2010, nr. 10.900/86/2010, nr. 10.914/86/2010, nr. 10.909/86/2010 și nr. 11.073/86/2010 ale Tribunalului Suceava - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 31 ianuarie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Andreea Costin ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.