Decizia nr. 1624/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 și ale art. 404^2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Eugenia Blaj în Dosarul nr. 33.752/299/2009 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 894D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, având în vedere

deciziile Curții Constituționale nr. 467 din 28 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.084 din 22 noiembrie 2004, precum și nr. 627 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 30 iunie 2009, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 1.149R din 9 mai 2011, pronunțată în Dosarul nr. 33.752/299/2009, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 și ale art. 404^2 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost invocată de Eugenia Blaj într-un dosar având ca obiect soluționarea unui recurs formulat împotriva unei sentințe civile, cererea de chemare în judecată având ca obiect o contestație la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia consideră că reglementările criticate sunt neconstituționale, întrucât în faza executării silite se îngrădește dreptul la apărare creditorului, având în vedere că desființarea actelor de executare silită nu este de natură să determine, în mod automat, restabilirea situației anterioare, [cu atât mai mult cu cât restabilirea situației anterioare nu presupune numai ca executarea silită să fie nelegală] pentru aceasta fiind necesară și îndeplinirea condiției ca executarea silită să fie efectuată fără un drept, respectiv fără un titlu executoriu.

De asemenea, se permite debitorului să obțină un titlu executoriu împotriva creditorului, fără a se recurge la competența de drept comun a instanțelor judecătorești. În plus, se mai afirmă că, pentru a se respecta principiul egalității cetățenilor în fața legii și dreptul la un proces echitabil, este necesar ca restabilirea situației anterioare să se poată dispune doar în cadrul unui proces separat, distinct.

Tribunalul București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, deoarece regulile de competență și de procedură sunt de competența legiuitorului, iar prin reglementarea întoarcerii executării silite în cadrul contestației la executare nu se încalcă nicio regulă sau principiu cu caracter constituțional. Dimpotrivă, reglementarea este obiectiv justificată, fiind firesc ca o executare silită anulată să nu poată produce niciun efect, nulitatea trebuind să fie în mod obligatoriu însoțită și de înlăturarea consecințelor produse de actul anulat.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 404^1 și ale art. 404^2 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

- Art. 404^1: "În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.

Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit.

În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcție de rata inflației, cu excepția situației când își găsește aplicare art. 449.";

- Art. 404^2: "În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării.

Dacă instanța care a desființat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul.

Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. 1 și 2, cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind liberul acces la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, art. 129 alin. (1) privind folosirea căilor de atac.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale atacate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale.

Astfel, prin

Decizia nr. 719 din 31 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 5 septembrie 2011, a reținut că dispozițiile art. 404^1 din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită. Desființarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanța judecătorească, în urma examinării temeiniciei și legalității lor. La soluționarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instanțele judecătorești sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptățit să obțină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită. În această privință, art. 404^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că «Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit». Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justiție valorificarea creanțelor sale și, la nevoie, executarea silită a acestora, iar debitorul și orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justiție, titlul executoriu și executarea silită însăși.

Pe de altă parte, Curtea a mai statuat că procedura contestației la executare asigură garanții suficiente pentru protecția dreptului de proprietate al tuturor părților implicate în proces, prin însuși faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestației și desființării titlului executoriu sau a însăși executării silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare acesteia.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 și ale art. 404^2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Eugenia Blaj în Dosarul nr. 33.752/299/2009 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 decembrie 2011.