Statut · Uniunea Naționala a Notarilor Publici din România

Statutul

STATUT Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România

prezumat în vigoare

Emitent
Uniunea Naționala a Notarilor Publici din România
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 59 din 11 februarie 1999
Citează
1 act
Structură
81 de articole · 55.258 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Capitolul 1 Dispoziții generale

Articolul 1

Uniunea Naționala a Notarilor Publici este organizația profesională a notarilor publici din România.

Articolul 2

Uniunea Naționala a Notarilor Publici din România, denumita în continuare Uniunea, are drept scop reprezentarea și apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi și acționează pentru asigurarea prestigiului și autorității profesiei de notar public.

Articolul 3

Uniunea are, potrivit legii, personalitate juridică de la data constituirii ei și a adoptării statutului de către primul Congres al notarilor publici.

Uniunea are sigiliu și sigla proprii.

Sediul Uniunii este în București, Str. Calarasilor nr. 177, sectorul 3.

Articolul 4

Din structura Uniunii fac parte Camerele Notarilor Publici, numite în continuare Camere, în compunerea cărora intra toți notarii publici care funcționează în circumscripția fiecărei Curți de apel.

Relațiile decurgând din drepturile și obligațiile notarilor publici față de Uniune și Camere deriva din calitatea lor de membri și se întemeiază pe colegialitate.

Capitolul 2 Obiectul și principiile de funcționare a Uniunii

Articolul 5

Uniunea coordonează în plan național activitatea notarilor publici și urmărește respectarea regulilor deontologice în activitatea acestora.

Articolul 6

Uniunea asigura cadrul corespunzător pentru perfecționarea nivelului profesional, a calității actelor întocmite și a intaririi autorității instituției notarului public, prin:

a) informarea cu privire la practica judiciară, notarială și doctrina de specialitate în materie;

b) organizarea unor centre în care se vor desfășura colocvii semestriale, precum și desfășurarea unor reuniuni, simpozioane și a altor forme de intalniri la nivel zonal, național și internațional, la care se vor prezenta și se vor analiza practici, metode sau principii pentru perfecționarea activității notariale;

c) editarea unor publicații proprii pe probleme de doctrina, practica, drept comparat, breviarul legislativ al actelor emise de Uniune, aspecte din activitatea organelor reprezentative ale Uniunii, participarea la reuniuni, schimburi de experienta în țara și în străinătate;

d) organizarea controlului profesional, financiar și administrativ;

e) elaborarea unor sinteze de probleme rezultate din controlul profesional, financiar și administrativ;

f) unificarea practicii notariale și aplicarea unitară a legii prin opinii exprimate în special cu privire la: activitatea notarială, conduita notarilor, pregătirea și formarea profesională a stagiarilor, evidente notariale, condiții de funcționare a birourilor notariale și de conservare a arhivelor acestora, furnizarea datelor statistice;

g) introducerea și însușirea tehnicilor noi în activitatea notarială;

h) stimularea notarilor publici prin asigurarea condițiilor de exprimare a opiniilor cu caracter profesional în publicațiile Uniunii, ale Uniunii Internaționale a Notariatului Latin, în alte publicații de specialitate, precum și delegarea acestora la manifestări naționale și internaționale de interes notarial.

Articolul 7

În scopul îmbunătățirii sistemului legislativ, al actualizării și oportunității acestuia potrivit dezvoltării și dinamicii social-economice în domeniile de referința, Uniunea, prin structurile sale, formulează propuneri autorităților sau persoanelor cu inițiativa legislativă pentru proiecte de legi sau acte ale Guvernului și ale ministerelor, participând la elaborarea acestora.

Articolul 8

Funcționarea Uniunii se bazează pe următoarele principii:

a) Uniunea și Camerele își desfășoară activitatea prin autofinanțare realizată din contribuția membrilor săi și din alte surse, potrivit prezentului statut;

b) Uniunea și Camerele nu pot fi angajate politic prin acțiunile membrilor săi;

c) organele de conducere ale Uniunii și ale Camerelor asigura apărarea intereselor profesionale ale membrilor lor, rezolvarea problemelor Uniunii și ale Camerelor și raporturile acestora cu membrii lor printr-o continua și colegiala colaborare, în mod egal, fără privilegii și discriminări;

d) actele Uniunii și ale Camerelor, emise în baza atribuțiilor ce le-au fost conferite de

Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , denumita în continuare lege de regulamentul de aplicare a acesteia, denumit în continuare regulament, și de prezentul statut, sunt obligatorii și executorii față de membrii săi, în condițiile stabilite de acestea, sub sancțiunea atragerii răspunderii disciplinare;

e) principalul deziderat al Uniunii este de a asigura condițiile necesare pentru perfecționarea profesională a notarilor publici și pentru întărirea autorității instituției notarului public.

Articolul 9

Uniunea, prin structurile sale, va milita permanent pentru realizarea scopului sau, în conformitate cu dispozițiile legale, cu regulile statutare și cu principiile deontologice.

Capitolul 3 Calitatea de membru al Uniunii, drepturile și obligațiile acestuia

Articolul 10

Sunt membri ai Uniunii toți notarii publici cuprinși în Camere, care își desfășoară activitatea pe teritoriul României.

Articolul 11

Membrii Uniunii au următoarele drepturi:

a) de a alege și de a fi aleși în organele reprezentative ale Uniunii și ale Camerelor, în condițiile prevăzute în prezentul statut; dreptul la vot nu poate fi delegat;

b) să se adreseze nemijlocit tuturor organelor Uniunii și ale Camerelor și sa primească informațiile solicitate;

c) sa participe la manifestările organizate de Uniune și de Camera din care fac parte;

d) sa poarte însemnele Uniunii;

e) sa beneficieze de un concediu de odihnă anual de 30 de zile lucrătoare;

f) să aibă acces la toate datele care privesc organizarea administrativă a activității notariale atât la nivelul Camerelor, cat și al Uniunii;

g) sa li se acorde pentru merite deosebite recompense, diplome de onoare și de excelenta, la propunerea Colegiului director al Camerei sau, după caz, a Consiliului Uniunii;

h) sa beneficieze de asigurări sociale de stat în condițiile legii.

Articolul 12

Pentru merite deosebite în promovarea, organizarea și ridicarea prestigiului instituției notarului public Consiliul Uniunii poate acorda calitatea de membru de onoare.

Membrii de onoare ai Uniunii au drepturile prevăzute la art. 11 lit. c), d) și g).

Articolul 13

Obligațiile membrilor Uniunii sunt următoarele:

a) să respecte dispozițiile legii și ale regulamentului;

b) să respecte dispozițiile prezentului statut și hotărârile organelor de conducere ale Uniunii și ale Camerelor;

c) sa rezolve sarcinile ce le-au fost încredințate de organele de conducere, sa conlucreze activ la aplicarea și executarea hotărârilor acestora și sa acționeze pentru realizarea scopului Uniunii;

d) sa participe la manifestările inițiate de organele de conducere, la activitățile profesionale, precum și la ședințele organelor de conducere din care fac parte;

e) să se abțină de la deliberările organelor de conducere în care sunt aleși, în cazul în care, în îndeplinirea unor atribuții ale acestor organe, au un interes propriu;

f) sa achite cu regularitate cotele de contribuție stabilite pentru formarea bugetului Camerelor și al Uniunii;

g) sa păstreze secretul profesional;

h) sa păstreze în cadrul profesiei confidențialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor și voturilor exprimate în organele de conducere;

i) să respecte normele, principiile și îndatoririle deontologiei notariale și să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei.

Capitolul 4 Structura organizatorică

Secțiunea I Uniunea

Articolul 14

Organele de conducere ale Uniunii sunt:

- Congresul notarilor publici;

- Consiliul Uniunii;

- Biroul executiv al Consiliului Uniunii;

- președintele.

Articolul 15

Congresul notarilor publici este constituit din toți membrii Uniunii. Congresul se întrunește în sesiuni ordinare și extraordinare.

Congresul se întrunește în sesiune ordinară o dată la 3 ani și în sesiune extraordinară, la cererea Consiliului Uniunii sau a Camerelor, dacă acestea reprezintă cel puțin o treime din numărul notarilor publici.

Convocarea Congresului notarilor publici se face de către Biroul executiv, la cererea Consiliului Uniunii, cu cel puțin o luna calendaristică înainte de data stabilită pentru ținerea acestuia, iar în sesiune extraordinară, cu cel puțin 10 zile înainte, prin înștiințarea în scris a Camerelor prin publicații în presa, cu menționarea datei, a locului desfășurării și a ordinii de zi.

Congresul este valabil constituit în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi și adopta hotărâri cu majoritatea simpla a membrilor prezenți.

Cvorumul astfel stabilit la începutul sesiunii va fi valabil, cu toate efectele, pe toată durata acesteia.

În cazul în care cvorumul nu este întrunit, prezidiul Congresului, de fața cu cei prezenți, stabilește un nou congres în cel mult 30 de zile. Președintele Uniunii are obligația sa îndeplinească procedura de convocare cu cel puțin 15 zile înainte de data fixată.

Congresul convocat în condițiile prevăzute la alineatul precedent este valabil constituit cu participarea a cel puțin jumătate din numărul membrilor Uniunii și adopta hotărâri cu majoritatea simpla a membrilor prezenți.

Articolul 16

Congresul notarilor publici are următoarele atribuții:

a) adopta Statutul Uniunii și completările sau modificările care i se aduc;

b) adopta Codul deontologic al notarului public și completările sau modificările care i se aduc;

c) adopta Statutul de organizare și funcționare a Casei de Asigurări a Notarilor Publici și completările sau modificările care i se aduc;

d) verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute de statut pentru notarii publici desemnați ca reprezentanți ai Camerelor în Consiliul Uniunii și în Consiliul de disciplina și constata incompatibilitățile, după caz; după verificare, validează în bloc reprezentanții în Consiliul Uniunii și în Consiliul de disciplina;

e) alege președintele și vicepreședinții dintre reprezentanții desemnați de Camere;

f) alege comisia de cenzori a Uniunii;

g) alege președintele Casei de Asigurări a Notarilor Publici;

h) stabilește plafonul cotelor de contribuție a notarilor publici la Camere și la Uniune;

i) analizează și aproba raportul de activitate al Consiliului Uniunii;

j) analizează și aproba raportul de activitate al comisiei de cenzori;

k) ratifica între congrese completările sau modificările aduse statutului de către Consiliul Uniunii ca urmare a hotărârilor Camerelor;

l) adopta însemnele Uniunii;

m) îndeplinește orice alte atribuții date în competența sa prin lege, regulament sau statut.

Articolul 17

Consiliul Uniunii este organ de conducere, constituit din câte un membru titular reprezentant al fiecărei Camere.

Camerele vor alege și câte un membru supleant al titularului lor în Consiliul Uniunii.

În cazul participării la ședințele Consiliului Uniunii a membrului supleant, acesta are toate drepturile și obligațiile membrului titular pe care îl înlocuiește.

Membrul supleant nu îl poate înlocui pe membrul titular al Consiliului Uniunii în calitatea acestuia de membru al Biroului executiv al Consiliului Uniunii.

Articolul 18

Președintele și vicepreședinții vor fi aleși dintre membrii titulari ai Consiliului Uniunii numai prin vot secret.

Desemnarea candidaților propuși se face cu consimțământul acestora.

Candidatul care întrunește majoritatea simpla din numărul voturilor exprimate va fi declarat ales.

Dacă pentru ocuparea funcției exista o singura candidatura, iar candidatul nu obține majoritatea cerută, se organizează un al doilea tur de scrutin cu alt (alți) candidat (candidați), fiind declarat ales candidatul care întrunește majoritatea simpla.

În situația în care pentru ocuparea funcției exista mai multe candidaturi și nici unul dintre candidați nu întrunește majoritatea, se organizează al doilea tur de scrutin cu participarea primilor doi candidați care au obținut cele mai multe voturi. În acest caz va fi declarat ales candidatul care a întrunit cele mai multe voturi.

Alegerile pentru funcțiile de președinte și de vicepreședinte au loc simultan, pe buletine de vot separate.

Orice candidatura se depune pentru o singura funcție.

Articolul 19

Consiliul Uniunii se întrunește trimestrial și ori de câte ori este convocat de către președinte.

Consiliul Uniunii își desfășoară activitatea cu participarea a două treimi din numărul membrilor săi.

Hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate.

Articolul 20

Consiliul Uniunii are următoarele atribuții principale:

a) propune numărul notarilor publici și al birourilor notariale în circumscripția fiecărei judecătorii, precum și, după caz, actualizarea anuală a acestora, pe baza hotărârilor primite de la Camere, în raport cu numărul notarilor în exercițiu, cu cerințele locale rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor, volumul solicitărilor, după numirea notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public;

b) organizează concursuri pentru ocuparea locurilor vacante de notari publici și elaborează norme de desfășurare și de promovare a acestora;

c) propune ministrului justiției numirea, suspendarea, revocarea și încetarea calității de notar public în condițiile legii și ale regulamentului;

d) elaborează norme privind condițiile-cadru de încheiere a contractului individual de muncă și cu privire la formarea profesională a notarului stagiar și stabilește condițiile de desfășurare și promovare a examenelor de notari publici;

e) stabilește onorariile minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, precum și, după caz, actualizarea acestora și le propune spre aprobare ministrului justiției;

f) examinează și aproba bilanțul contabil și execuția bugetului de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar încheiat, precum și raportul comisiei de cenzori asupra gestiunii economico-financiare a Uniunii;

g) aproba bugetul de venituri și cheltuieli al Uniunii pentru exercițiul financiar următor, prezentat de Biroul executiv;

h) aproba cotele de contribuție a notarilor publici la Camere, precum și a Camerelor la Uniune, în limitele stabilite de Congresul notarilor publici;

i) soluționează contestațiile împotriva hotărârilor Consiliului de disciplina;

j) reprezintă Uniunea în raporturile cu terții pe plan intern și internațional, prin președintele sau sau printr-un alt reprezentant desemnat de acesta;

k) stabilește modelul sigiliului notarilor publici și îl supune aprobării ministrului justiției, precum și modelul unitar al firmelor birourilor notariale și ale Camerelor;

l) exercita controlul profesional-administrativ asupra Camerelor și birourilor notarilor publici, precum și asupra calității actelor notariale, cel puțin o dată la 2 ani;

m) stabilește indemnizația de conducere a președintelui și indemnizațiile vicepreședinților;

n) stabilește indemnizațiile membrilor Consiliului Uniunii;

o) stabilește structura organizatorică și numărul personalului de specialitate și administrativ al Uniunii, limitele de salarizare a acestuia, precum și condițiile de încheiere a contractului individual de muncă;

p) desemnează prin vot 2 membri ai săi în componenta Biroului executiv al Consiliului Uniunii;

q) repartizează sarcinile și responsabilitățile vicepreședinților și ale celorlalți membri ai Consiliului Uniunii;

r) organizează și coordonează activitatea de editare a Buletinului notarilor publici și a altor publicații privind activitatea notarială și desemnează redactorul-șef;

s) elaborează norme de evidenta financiar-contabila, în condițiile legii și ale regulamentului, atât pentru activitatea notarială, cat și pentru activitățile proprii;

t) tine, prin aparatul propriu, evidenta notarilor publici și a birourilor notariale și centralizează datele statistice privind activitatea notarială, pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor;

u) avizează cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor în circumscripția altei judecătorii, în condițiile prezentului statut;

v) rezolva neînțelegerile dintre Camere, precum și dintre Camere și membrii acestora, în legătură cu exercitarea atribuțiilor profesionale stabilite de lege, regulament și statut;

w) aproba afilierea Uniunii la organizații internaționale profesionale ale notarilor publici și cotele de contribuție la acestea;

x) convoacă, în cazul prevăzut la art. 41, Adunarea generală a Camerei;

y) accepta donațiile și legatele făcute Uniunii; aproba sponsorizări;

z) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, regulament, de Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici și de prezentul statut.

În cazul atribuțiilor prevăzute la lit. a), e), f), g), h), m), n), o) și x), hotărârile se adoptă cu majoritate calificată de două treimi din numărul voturilor exprimate de membrii Consiliului Uniunii.

Articolul 21

Membrii Consiliului Uniunii răspund pentru prejudiciile cauzate prin hotărârile adoptate în legătură cu administrarea și gestionarea patrimoniului Uniunii, în funcție de votul exprimat.

Articolul 22

La nivelul Consiliului Uniunii funcționează comisiile permanente care sunt organe de lucru ale acestora, înființate în scopul de a pregati temeinic lucrările Congresului notarilor publici sau ale Consiliului Uniunii, pentru fundamentarea teoretică a hotărârilor și pentru asigurarea aplicării corespunzătoare a acestora.

Articolul 23

Consiliul Uniunii constituie următoarele comisii permanente:

a) Comisia pentru stabilirea numărului notarilor publici, a numărului notarilor stagiari și a tarifului onorariilor minimale pentru serviciile prestate de notarii publici;

b) Comisia de învățământ și formare profesională a notarilor publici;

c) Comisia de control a activității notarilor publici, de unificare a practicii notariale și de aplicare unitară a legii;

d) Comisia de organizare a colaborării interne și externe;

e) Comisia de disciplina, mediere și deontologie profesională;

f) Comisia de pregătire a congreselor și a reuniunilor cu caracter științific;

g) Comisia pentru activitatea financiară, statistica și logistica.

Consiliul Uniunii poate înființa și alte comisii speciale.

Articolul 24

Componenta comisiilor permanente se stabilește de către Consiliul Uniunii pe baza acordului prealabil al notarilor publici propuși, urmărindu-se, pe cat posibil, ca membrii fiecărei comisii să fie desemnați astfel încât să fie reprezentate toate Camerele.

Comisiile permanente își desfășoară activitatea în mod continuu, pe baza unor norme proprii aprobate de Consiliul Uniunii. Președintele comisiei va informa Consiliul Uniunii despre activitatea acesteia.

În cazul în care problema înscrisă pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Uniunii necesita prezenta președintelui unei comisii permanente, acesta va fi invitat la dezbateri cu drept de vot consultativ.

Articolul 25

Biroul executiv al Consiliului Uniunii se compune din președinte, cei 2 vicepreședinți și din 2 membri aleși de Consiliul Uniunii.

Biroul executiv al Consiliului Uniunii se întrunește în ședința ordinară lunar și în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui, lucrează valabil în prezenta majorității membrilor săi și adopta decizii cu majoritatea simpla a voturilor exprimate, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 26 lit. h), când hotărârile se iau cu votul calificat a două treimi din numărul membrilor săi.

Articolul 26

Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuții principale:

a) asigura activitatea permanenta a Consiliului Uniunii;

b) pregătește proiectele de documente care vor fi prezentate spre dezbatere și aprobare Consiliului Uniunii;

c) elaborează proiectul raportului anual al activității Uniunii;

d) elaborează proiectul de buget anual al Uniunii, asigura gestionarea curenta a patrimoniului, urmărește întocmirea bilanțului financiar-contabil și executa bugetul;

e) întocmește proiectul tarifului minimal de onorariu al notarilor publici;

f) propune Consiliului Uniunii aprobarea cotelor de contribuție a notarilor publici la Camere și contribuția fiecărei Camere la Uniune;

g) aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii și exercită orice alte atribuții stabilite de acesta;

h) în cazuri excepționale, pentru situațiile prevăzute la art. 20 lit. c), d), j), l), r) și s), Biroul executiv poate adopta și hotărâri, acestea urmând a fi examinate și ratificate, după caz, în prima ședința a Consiliului Uniunii.

Membrii Biroului executiv răspund pentru prejudiciile cauzate prin hotărârile adoptate privind gestionarea curenta a patrimoniului, în funcție de votul exprimat.

Articolul 27

Președintele Uniunii are următoarele atribuții principale:

a) reprezintă Uniunea în raporturile cu autoritățile publice din România, cu organizațiile guvernamentale și neguvernamentale, cu cele profesionale și cu alte persoane juridice, iar în plan extern, cu organizațiile naționale și internaționale ale notarilor publici și oriunde va fi invitat oficial în calitate de președinte al Uniunii;

b) angajează personalul de specialitate și administrativ al Uniunii;

c) convoacă și conduce ședințele Consiliului Uniunii și ale Biroului executiv al acestuia;

d) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Uniunii. Președintele poate delega aceasta atribuție unuia dintre vicepreședinți;

e) comunică notarilor publici, prin intermediul Camerelor, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii și, după caz, de Biroul executiv;

f) în absenta, președintele este înlocuit de unul dintre vicepreședinți, pe care îl desemnează în acest scop; în lipsa unei astfel de desemnari, atribuțiile președintelui vor fi preluate de vicepreședintele mai în vârsta.

Funcția de președinte nu poate fi exercitată decât cel mult două mandate.

În exercitarea atribuțiilor sale președintele Uniunii emite dispoziții.

În cazul demisiei, decesului sau al incapacității președintelui, Consiliul Uniunii va alege, prin vot, dintre vicepreședinți, persoana care va prelua atribuțiile președintelui până la organizarea urmatorului congres și, de asemenea, va alege un vicepreședinte în locul devenit astfel vacant.

Numărul membrilor Consiliului Uniunii va fi completat cu reprezentantul Camerei din care a provenit președintele.

Aceeași procedura se aplică și în cazul demisiei, decesului sau al incapacității vicepreședinților.

Pe perioada mandatului atât președintele, cat și vicepreședinții au obligația de a exercita funcția de notar public.

Articolul 28

Comisia de cenzori a Uniunii este compusa din 5 membri, dintre care 3 notari publici, aleși de Congres, și 2 experți contabili desemnați de Consiliul Uniunii. Cenzorii nu pot îndeplini mai multe de doua mandate consecutive.

Cenzorii își exercită personal mandatul încredințat și își desfășoară activitatea potrivit regulamentului propriu aprobat de Consiliul Uniunii.

Comisia de cenzori este obligată sa supravegheze gestiunea patrimoniului Uniunii și verifica execuția bugetului de venituri și cheltuieli al Uniunii. Cenzorul este îndreptățit sa ceara lămuriri tuturor celor care se ocupa de gestiune și sa examineze orice acte și documente privitoare la aceasta gestiune.

Cenzorul are dreptul să obțină de la Biroul executiv al Uniunii, trimestrial, o situație cu privire la exercițiul bugetului și conturile Uniunii.

Comisia de cenzori raportează Consiliului Uniunii și, după caz, Congresului notarilor publici și le aduce la cunoștința acestora neregulile pe care le constata în administrarea și gestionarea patrimoniului Uniunii și încălcările dispozițiilor legale și ale altor acte normative.

Calitatea de cenzor al Uniunii este incompatibilă cu orice alta funcție eligibilă în cadrul Camerelor și al Uniunii.

Articolul 29

Uniunea are patrimoniu și buget proprii.

Fondurile Uniunii sunt formate din contribuții bănești, taxe, bunuri primite prin acte cu titlu gratuit și din beneficiile rezultate din activități economice conexe.

Fiecare notar public, după numirea sa în condițiile legii, va plati o taxa stabilită de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Uniunii.

Cotele de contribuție a notarilor publici se stabilesc de către Consiliul Uniunii, în raport cu veniturile lor brute, fără a putea depăși 5% din acestea.

Cotele de contribuție se plătesc lunar, fără a depăși prima decada a lunii următoare, sub sancțiunea disciplinară prevăzută de lege.

Camerele vor transmite lunar, în condițiile precizate la alin. 5, cotele de contribuție cuvenite Uniunii, până la data de 15 a lunii următoare.

Secțiunea II Camera Notarilor Publici

Articolul 30

Camera Notarilor Publici are, potrivit legii, personalitate juridică și sigiliu propriu. Fiecare Cameră își are sediul în localitatea în care funcționează Curtea de apel.

Articolul 31

Organele de conducere ale Camerei sunt:

- Adunarea generală a notarilor publici;

- Colegiul director;

- președintele.

Funcționarea tuturor organelor Camerei se realizează potrivit prezentului statut și unui regulament propriu.

Articolul 32

Adunarea generală se întrunește trimestrial în ședința ordinară și, ori de câte ori este nevoie, în ședința extraordinară, la convocarea președintelui Colegiului director sau la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor săi ori la solicitarea Consiliului Uniunii, în condițiile prevăzute în prezentul statut.

Convocarea adunării generale în ședința ordinară se face cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită pentru ținerea acesteia, iar în ședința extraordinară, cu cel puțin 7 zile înainte, prin înștiințarea membrilor săi, cu menționarea datei, a locului desfășurării și a ordinii de zi.

Prezenta notarilor publici la adunările generale este obligatorie.

Articolul 33

Adunarea generală este legal constituită în prezenta majorității membrilor săi.

Notarul public suspendat nu poate participa cu drept de vot la adunarea generală.

În cazul în care numărul legal nu este întrunit, Colegiul director, de fața cu cei prezenți, stabilește o noua adunare generală în termen de cel mult 7 zile.

Adunarea generală, convocată în condițiile alineatului precedent, își va putea desfășura activitatea în prezenta cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi. Adunarea generală adopta hotărâri cu votul majorității celor prezenți, cu excepțiile prevăzute în prezentul statut.

Articolul 34

Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuții principale:

a) alege pentru un mandat de 3 ani Colegiul director compus din președinte, vicepreședinte și 3-5 membri și stabilește indemnizația acestora;

b) îi alege și îi revoca pe membrii Colegiului director, pe reprezentantul Camerei și pe supleantul acestuia în Consiliul Uniunii.

Revocarea se va putea hotărî, la cererea majorității membrilor Consiliului ori a majorității membrilor Adunării generale a Camerei, pentru inactivitate, comportament necorespunzător în exercitarea funcției sau a calității de notar public, de natura sa aducă atingere intereselor Uniunii, Camerei sau prestigiului instituției notariale;

c) stabilește anual numărul de notari stagiari din circumscripția sa și condițiile de încheiere a contractului individual de muncă, la propunerea Colegiului director;

d) propune Consiliului Uniunii numărul de notari publici din circumscripția fiecărei judecătorii din raza sa de activitate, precum și actualizarea anuală a acestuia, potrivit criteriilor prevăzute la art. 20 lit. l) din prezentul statut și art. 26 lit. c) din lege;

e) alege comisia de cenzori a Camerei și stabilește indemnizația cenzorilor;

f) aproba bugetul anual și raportul comisiei de cenzori și de descărcare de gestiune;

g) îi alege și îi revoca pe reprezentantul Camerei și pe supleantul acestuia în Consiliul de disciplina al Uniunii;

h) îi alege și îi revoca pe reprezentantul Camerei și pe supleantul acestuia în Consiliul de administrație al Casei de Asigurări a Notarilor Publici;

i) analizează anual activitatea Colegiului director;

j) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament și de prezentul statut.

Hotărârile cu privire la îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. b), c), d), e) și f) se adoptă cu votul calificat a două treimi din numărul celor prezenți.

Articolul 35

Alegerea președintelui, a vicepreședintelui, precum și a reprezentanților și supleanților acestora în Consiliul Uniunii și în Consiliul de disciplina se face de către Adunarea generală a Camerei, prin vot secret, dintre notarii cu prestigiul moral și profesional nestirbit.

Desemnarea candidaților pentru funcțiile de președinte, vicepreședinte și de membru al Colegiului director al Camerei se va face dintre notarii publici cu o vechime de cel puțin 5 ani în profesia de notar.

Candidatul pentru funcția de reprezentant al Camerei în Consiliul Uniunii trebuie să aibă cel puțin 5 ani vechime în profesia de notar, pe care a exercitat-o în mod continuu.

Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii nu poate fi și președintele acesteia.

Pentru funcția de reprezentant în Consiliul de disciplina candidații vor avea o vechime în profesia de notar de minimum 5 ani, aceștia neputând îndeplini alte funcții eligibile.

Articolul 36

Colegiul director al Camerei lucrează legal în prezenta majorității membrilor săi și adopta hotărâri cu majoritatea simpla a voturilor exprimate.

Articolul 37

Colegiul director al Camerei se întrunește în ședințe ordinare lunar sau în ședințe extraordinare, la convocarea președintelui.

Articolul 38

Colegiul director al Camerei are următoarele atribuții:

a) primește cererile solicitanților pentru ocuparea posturilor de notari publici, împreună cu documentația necesară în acest scop, și le înaintează Consiliului Uniunii cu cel puțin 10 zile înainte de data stabilită pentru concurs, dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege;

b) primește contestațiile formulate împotriva rezultatelor concursului și le înaintează Consiliului Uniunii;

c) întocmește recomandările și confirmările prevăzute de regulament privind îndeplinirea condițiilor legale pentru numirea notarului public și înregistrarea biroului notarial;

d) primește certificatul de înregistrare a biroului notarial, eliberat de primul grefier al Curții de apel, și îl comunică de îndată Consiliului Uniunii și compartimentului de specialitate notarială din Ministerul Justiției;

e) avizează cererile de angajare a notarilor stagiari de către notarul public și verifica semestrial stadiul pregătirii și al formării profesionale a notarilor stagiari;

f) soluționează sesizările împotriva notarilor publici și propune, după caz, luarea măsurilor legale și statutare;

g) deleagă, în cazurile prevăzute de lege și de regulament, un notar public, cu acordul acestuia, din aceeași circumscripție a judecătoriei sau dintr-o alta circumscripție, care să asigure funcționarea unui birou notarial pentru îndeplinirea actelor care sunt de competența teritorială a acelui birou;

h) avizează cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor în cadrul aceleiași circumscripții și face recomandări Consiliului Uniunii de avizare a cererilor de schimbare a sediilor în circumscripția altei judecătorii;

i) reprezintă Camera în relațiile cu terții, prin președinte, iar în lipsa acestuia, prin vicepreședinte;

j) difuzează Buletinul notarilor publici; aduce la cunoștința notarilor publici din circumscripția sa măsurile privind unificarea practicii notariale;

k) exercita acțiunea disciplinară împotriva notarilor publici;

l) în vederea exercitării controlului profesional administrativ desemnează notarii publici care vor verifica birourile notariale din circumscripție o dată pe an.

Controlul se va face de către un notar public dintr-o alta circumscripție a judecătoriei decât cea în care funcționează notarul public controlat. Toți notarii publici sunt supuși controlului.

Controlul se referă la toate lucrările, gestiunea și conduita notarului public și va conține îndrumările necesare pentru remedierea aspectelor negative constatate și propuneri, după caz, pentru exercitarea acțiunii disciplinare de către Colegiul director al Camerei.

Actul constatator al controlului efectuat se întocmește în patru exemplare. Câte un exemplar al actului constatator se va inainta de către Colegiul director al Camerei ministrului justiției, Consiliului Uniunii și notarului public verificat, iar al patrulea exemplar se va păstra în arhiva Colegiului director al Camerei;

m) desemnează biroul notarial din circumscripția fiecărei judecătorii, care va tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale înregistrate în întreaga circumscripție teritorială, registrul de renunțări la succesiune și care primește sesizările secretarilor consiliilor locale pentru deschiderea procedurilor succesorale, cu excepția municipiului București și a altor circumscripții în care se va stabili ca aceste registre să fie păstrate la Camera;

n) stabilește modul de repartizare a cauzelor succesorale vacante;

o) stabilește organigrama secretariatului, schema de funcții și de salarizare, precum și condițiile de angajare a personalului de specialitate și administrativ;

p) prezintă adunării generale rapoarte privind modul în care au fost realizate veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetul Camerei și informează în acest sens birourile notariale;

q) asigura, prin personalul propriu de specialitate și administrativ, efectuarea lucrărilor de personal, a dosarelor de pensie, concedii și alte drepturi de asistența socială privind personalul angajat al Camerei;

r) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament și de prezentul statut.

Articolul 39

Președintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuții:

a) reprezintă Camera în raporturile cu terții;

b) aduce la îndeplinire hotărârile Colegiului director și rezolva lucrările curente;

c) angajează personalul de specialitate și administrativ al secretariatului Camerei;

d) prezintă periodic adunării generale și Colegiului director al Camerei rapoarte privind activitatea desfășurată și propuneri pentru îmbunătățirea activității;

e) convoacă și conduce ședințele Adunării generale și ale Colegiului director ale Camerei;

f) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Camerei. Președintele poate delega aceasta atribuție vicepreședintelui;

g) comunică notarilor publici actele normative ale Colegiului director și actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii și, după caz, de Biroul executiv;

h) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament și de prezentul statut.

Președintele Colegiului director al Camerei nu se subordonează reprezentantului Consiliului Uniunii.

Funcția de președinte nu poate fi exercitată decât cel mult pe parcursul a doua mandate. Vicepreședintele exercita atribuțiile președintelui în lipsa acestuia, precum și responsabilitățile stabilite de Colegiul director sau de adunarea generală.

Articolul 40

Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii are următoarele drepturi și obligații:

a) participa de drept la ședințele Colegiului director;

b) are acces la toate documentele Camerei;

c) are dreptul la o indemnizație stabilită de Consiliul Uniunii;

d) participa din partea Camerei la toate ședințele Consiliului Uniunii;

e) prezintă Consiliului Uniunii propunerile Adunării generale a Camerei și apara interesele acesteia;

f) informează cu regularitate Adunarea generală și Colegiul director ale Camerei despre toate hotărârile adoptate de Consiliul Uniunii;

g) întocmește trimestrial rapoarte de activitate și le supune aprobării adunării generale;

h) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Adunarea generală a Camerei.

Articolul 41

Încălcarea dispozițiilor legii, ale regulamentului și ale prezentului statut, îndeplinirea în mod necorespunzător sau neîndeplinirea atribuțiilor de către membrii Colegiului director al Camerei atrag revocarea lor din funcție de către adunarea generală.

În acest scop, Consiliul Uniunii va face o cercetare prealabilă, cu audierea celui în cauza, și, dacă se considera necesar, cu majoritatea calificată de două treimi din numărul membrilor, va convoca adunarea generală în ședința extraordinară.

Articolul 42

Camera are patrimoniu și buget proprii.

Fondurile Camerei sunt formate din contribuții bănești, taxe, bunuri mobile, imobile și din beneficii rezultate din activități economice conexe.

Pentru înscrierea la concursul de ocupare a unui post de notar public candidatul va plati o taxa stabilită de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Camerei în circumscripția căreia se afla postul vacant de notar public pentru care candidatul s-a înscris la concurs.

Articolul 43

Comisiile de cenzori ale Camerelor sunt compuse din 3 membri, dintre care 2 notari publici și un expert contabil.

Comisiile de cenzori ale Camerelor verifica modul de executare a bugetelor Camerelor și prezintă anual un raport adunărilor generale.

Personalul cu atribuții financiar-contabile al Camerei este obligat sa pună la dispoziție comisiei de cenzori toate evidentele și datele necesare pentru efectuarea verificărilor.

Secțiunea III Biroul notarului public

Articolul 44

Notarul public își exercită funcția în cadrul unui birou individual, prin asociere sau în societăți civile profesionale.

Articolul 45

Biroul notarial va avea un sediu corespunzător pentru desfășurarea activității cu publicul și pentru depozitarea, păstrarea și conservarea în foarte bune condiții a arhivei.

Notarul public asigura securitatea biroului sau prin măsuri de protecție împotriva incendiilor, efractiilor sau a altor cauze previzibile.

Articolul 46

Programul de activitate al biroului notarial este obligatoriu de cel puțin 8 ore zilnic, din care 6 ore activitate cu publicul, în fiecare zi lucrătoare. Orice modificare a programului de lucru, determinata de motive obiective, se va comunică Colegiului director al Camerei.

Articolul 47

Biroul notarului public și societatea civilă profesională nu sunt persoane juridice.

Articolul 48

Toate neînțelegerile de natura patrimonială dintre notarii publici și cele privind formele asociative de desfășurare a activității notariale urmează a fi rezolvate pe cale amiabila.

În caz de nesoluționare a litigiului pe cale amiabila, notarul public este obligat sa ceara concilierea președintelui Camerei, în termen de cel mult 20 de zile.

Dacă concilierea nu stinge litigiul dintre părți, ele sunt obligate sa recurgă la arbitrajul prevăzut la art. 340-370 din Codul de procedură civilă, arbitrii putând fi numai notari cu cel puțin 10 ani vechime în profesie, pe care au exercitat-o în mod efectiv și continuu.

În cazul în care părțile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului, ele îl vor sesiza pe președintele Camerei, care va desemna 3 notari publici din Camera, dintre care părțile vor alege un arbitru. Dacă părțile nu cad de acord asupra unuia dintre aceștia, cauza va fi soluționată de tribunalul arbitral compus din toți cei 3 notari publici desemnați de președinte.

Oficiul de arbitrare este gratuit.

Notarul public desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacă cererea este justificată, președintele va desemna un alt arbitru.

Articolul 49

Indiferent de forma de desfășurare a activității, în mod individual sau prin asociere, atribuțiile intrinseci profesiei și răspunderea pentru actele notariale revin exclusiv notarului public care le-a îndeplinit, în conformitate cu dispozițiile legale.

Articolul 50

Notarii publici sunt obligați să respecte reglementările legale și statutare în materie financiar-contabila, sub sancțiunea atragerii răspunderii disciplinare și civile.

Articolul 51

Patrimoniul biroului notarului public are regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei sale.

Patrimoniul biroului notarilor publici asociați are regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societății civile fără personalitate juridică, constituită în acest scop.

Creanțele personale ale notarului public nu pot fi realizate prin urmărirea patrimoniului biroului notarilor asociați, decât după partajul intervenit cu ceilalți asociați.

Articolul 52

Schimbarea sediilor birourilor notarilor publici dintr-o localitate în alta, în aceeași circumscripție sau într-o alta circumscripție, se face la cerere, în limita numărului de locuri vacante de notari publici, reactualizat prin ordin al ministrului justiției, avându-se în vedere și opțiunile notarilor stagiari care au promovat examenul de notari publici.

După soluționarea cererilor de schimbare a sediilor în condițiile alin. 1 vor fi publicate locurile rămase vacante în vederea ocupării lor prin concursul de verificare a cunoștințelor, organizat de Consiliul Uniunii.

Notarii publici pot cere schimbarea sediilor birourilor lor numai după 3 ani de activitate în localitatea unde au fost numiți prin ordin al ministrului justiției, cu următoarele excepții:

- stabilirea domiciliului într-o alta localitate, ca urmare a căsătoriei;

- reîntregirea familiei în localitatea în care celălalt soț a trebuit să își schimbe domiciliul prin transfer sau alte cazuri asemănătoare;

- asocierea notarului public pentru un sediu comun aflat într-o alta localitate, precum și încetarea calității de asociat și revenirea la sediul anterior al biroului individual;

- alte cauze temeinic justificate, care impun schimbarea domiciliului notarului public într-o alta localitate.

Schimbarea sediului biroului notarial în circumscripția altei judecătorii se face prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Uniunii, iar în cadrul aceleiași circumscripții, cu avizul Camerei Notarilor Publici.

Secțiunea IV Notarul stagiar

Articolul 53

Pot fi notari stagiari persoanele care îndeplinesc condițiile expres prevăzute de dispozițiile legii, fără a depăși 5 ani de la data obținerii diplomei de licență.

Articolul 54

Pot angaja notari stagiari numai notarii publici care au o vechime de 5 ani în profesia de notar.

Notarul public poate angaja în aceeași perioadă un singur notar stagiar.

Articolul 55

Notarul stagiar este angajat prin contract de muncă individual, încheiat pe durata determinata cu notarul public, în condițiile prevăzute de lege, regulament și de prezentul statut.

Angajarea notarului stagiar se face în urma unei convorbiri pe teme de drept, susținută în fața Colegiului director al Camerei, în prezenta notarului public în biroul căruia va fi angajat.

În cazul în care sunt mai multe cereri pentru notari stagiari decât numărul aprobat de adunarea generală, soluționarea acestora se va face prin concurs, în condițiile stabilite de Colegiul director al Camerei.

Articolul 56

În cazul încetării calității notarului public sau al suspendării exercitării funcției acestuia pe o perioadă mai mare de 6 luni, obligațiile din contractul individual de muncă al notarului stagiar vor fi preluate de Camera, sub aspectul plății salariului, Colegiul director al Camerei nominalizand notarul public în biroul căruia își va desfășura activitatea notarul stagiar până la susținerea examenului de notar public.

Prevederile alin. 1 nu sunt aplicabile în cazul în care un alt notar public îl angajează pe notarul stagiar, preluand contractul individual de muncă.

Capitolul 5 Răspunderea notarului public

Articolul 57

Notarul public răspunde pentru modul în care își legalitatea raporturilor juridice pe care le constata și la exercitarea drepturilor și ocrotirea intereselor subiectilor de drept care solicită încheierea actelor notariale.

Articolul 58

Răspunderea civilă sau disciplinară a notarului public poate fi angajata în condițiile legii.

Articolul 59

Acțiunea disciplinară se judeca de Consiliul de disciplina constituit la nivelul Uniunii.

Consiliul de disciplina este compus din 15 membri, câte unul din fiecare Cameră, desemnați de către Adunarea generală a Camerei pe durata dintre doua congrese ordinare ale Uniunii, confirmati de către Congresul Uniunii.

Consiliul de disciplina își desfășoară activitatea în mod independent și nu se subordonează Consiliului Uniunii.

Articolul 60

După confirmarea congresului, Consiliul de disciplina își desemnează președintele și vicepreședintele.

Articolul 61

Consiliul de disciplina judeca în complet de 3 membri, prezidat de un președinte desemnat de către președintele Consiliului de disciplina.

Articolul 62

Ședințele de judecată se țin la sediul Uniunii.

Președintele Consiliului de disciplina poate dispune ca ședințele de judecată să se desfășoare și la sediul Camerei din care face parte notarul public judecat.

La ședințele de judecată poate asista orice notar public din Camera al carei membru este judecat.

Articolul 63

Lucrările cu caracter tehnic ale Consiliului de disciplina vor fi efectuate de un secretar.

Articolul 64

Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor care îi revin în calitate de membru al Consiliului de disciplina, notarul public poate fi revocat de către Adunarea generală a Camerei din care face parte, la cererea președintelui Consiliului de disciplina.

În asemenea situații, președintele Consiliului va convoca întregul Consiliu de disciplina, care se va pronunța asupra propunerii de revocare, urmând a sesiza, după caz, Adunarea generală a Camerei.

Articolul 65

Consiliul de disciplina are competența de a judeca abaterile prevăzute de lege, săvârșite de notari publici, indiferent de calitatea pe care o au în structurile organizatorice ale Uniunii și Camerei, pentru:

a) întârziere sau neglijența în efectuarea lucrărilor;

b) lipsa nejustificată de la birou;

c) nerespectarea secretului profesional;

d) comportament care aduce atingere onoarei sau probitatii profesionale.

Articolul 66

Titularul acțiunii disciplinare este Colegiul director al Camerei, care se poate autosesiza sau poate fi sesizat, după caz, de către ministrul justiției sau de organele de control ale Consiliului Uniunii, prin președinte.

Colegiul director, din oficiu sau la sesizare, are obligația ca, în termen de 60 de zile de la data la care a luat cunoștința de săvârșirea unei abateri, să efectueze cercetarea prealabilă, sa ancheteze notarul public în cauza și sa îi aducă la cunoștința acestuia conținutul dosarului, urmând a promova sau nu acțiunea disciplinară.

În cazul în care a fost sesizat de către organele prevăzute la primul alineat, în cadrul aceluiași termen de 60 de zile Colegiul director are obligația de a comunică acestora rezultatul cercetării prealabile și măsurile dispuse.

Dacă se constată că notarul public cercetat a săvârșit una dintre abaterile disciplinare prevăzute de lege, Colegiul director sesizează Consiliul de disciplina.

Refuzul notarului public cercetat de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal și nu împiedica finalizarea cercetării.

Articolul 67

În cazul în care Consiliul de disciplina este sesizat, președintele acestuia înregistrează cauza, fixează termenul ședinței, desemnează completul, locul desfășurării ședinței și citeaza părțile și, după caz, martorii.

În cazul în care, deși legal citat, notarul public judecat nu se prezintă la termen, judecarea se face în lipsa.

Colegiul director este reprezentat de președinte, vicepreședinte sau de unul dintre membrii săi.

Notarul public împotriva căruia a fost promovata acțiunea disciplinară are dreptul sa cunoască toate actele dosarului, să solicite probe în apărare și să fie asistat de un alt notar ori de un avocat.

Articolul 68

Judecarea abaterii disciplinare de către completul de judecată al Consiliului de disciplina se desfășoară după cum urmează:

- președintele completului prezintă conținutul sesizării;

- se asculta părțile și se admit probele solicitate;

- declarațiile părților și ale martorilor se consemnează în scris și vor fi semnate de cei în cauza și de președintele completului de judecată;

- în caz de amânare a judecării cauzei, se redactează o încheiere, arătându-se motivele care au determinat amânarea.

Încheierea se semnează de către președintele completului de judecată și de secretar.

Articolul 69

După administrarea probelor președintele da cuvântul părților.

În cazul în care notarul public supus judecării este asistat de un avocat sau de un alt notar, se va da cuvântul și acestuia, în calitate de apărător.

Articolul 70

Dacă se constată că notarul public judecat a săvârșit abaterea, completul dispune aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 41 din lege.

În cazul în care notarul public nu a fost găsit vinovat, precum și atunci când sesizarea a fost facuta peste termen, completul dispune respingerea acțiunii disciplinare și închiderea dosarului.

Articolul 71

Hotărârea Consiliului de disciplina se ia cu majoritatea voturilor completului și se comunică părților în termen de 15 zile.

Hotărârea cuprinde numărul dosarului, numele membrilor completului și al secretarului, numele și, după caz, domiciliul sau sediul părților, susținerile acestora, descrierea în esenta a abaterii disciplinare, probele administrative, textele de lege aplicate, soluția și data pronunțării, indicarea caii de atac și mențiunea dacă pronunțarea s-a făcut în prezenta sau în lipsa părților.

Hotărârea se semnează de către președintele completului și de secretar și se comunică părților.

Articolul 72

Împotriva hotărârii părțile pot face contestație la Consiliul Uniunii în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile lipsa și de la pronunțare pentru cei care au fost prezenți.

Hotărârea Consiliului Uniunii poate fi atacată în justiție, potrivit legii.

Articolul 73

Toate cheltuielile efectuate în legătură cu soluționarea cauzei vor fi suportate potrivit normelor dreptului comun.

Articolul 74

Nerespectarea prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinară.

Articolul 75

Notarul public sancționat disciplinar nu poate exercita funcții eligibile pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a măsurii sanctionatorii.

Capitolul 6 Dispoziții finale și tranzitorii

Articolul 76

Aprobarea statutului și primele alegeri ale organelor de conducere ale Uniunii și ale Camerelor se vor face de către primul congres al notarilor publici și, după caz, de adunarea generală, prezidate de cel mai în vârsta dintre notarii publici prezenți.

Pregătirea, verificarea și validarea alegerilor se vor face de către o comisie ad-hoc.

Articolul 77

Consiliul Uniunii și, după caz, Colegiul director al fiecărei Camere vor elabora norme privind organizarea și desfășurarea Congresului notarilor publici și, respectiv, adunărilor generale ale Camerelor, în caz de alegere sau de revocare a președinților, vicepreședinților, membrilor Consiliului Uniunii sau ai Colegiului director al Camerelor ori a cenzorilor.

Articolul 78

Arhiva Uniunii și arhivele Camerelor se vor păstra în condițiile și la termenele stabilite de dispozițiile legale privind fondul arhivistic național.

Articolul 79

Dispozițiile art. 59-64 din prezentul statut vor intra în vigoare la data aprobării de către ministrul justiției a modificărilor Regulamentului de punere în aplicare a

Legii nr. 36/1995 , data până la care rămân în vigoare dispozițiile corespunzătoare din Statutul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 iulie 1996.

Articolul 80

Corelarea prevederilor prezentului statut cu actele normative ulterioare privind activitatea notarială, precum și modificările impuse de situații deosebite se vor face de către Consiliul Uniunii, în baza hotărârilor Camerelor, urmând să fie ratificate la primul congres al notarilor publici.

Articolul 81

După adoptare, statutul Uniunii va fi comunicat ministrului justiției și va fi publicat în Monitorul Oficial al României.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.