Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 401/2012

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. h) și art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

prezumat în vigoare

Data actului
3 mai 2012
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 498 din 19 iulie 2012
Citează
7 acte
Structură
0 articole · 16.978 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 (prevederi anume) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. h) și

art. 3 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Silviu Mic în Dosarul nr. 6.445/100/2010 al Tribunalului Maramureș - Secția civilă și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 274D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 512D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 , excepție ridicată de Ioan Ignat în Dosarul nr. 3.525/102/2010 (nr. vechi 6.710/2010) al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul parțial identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 274D/2011 și nr. 512D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 512D/2011 la Dosarul nr. 274D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 6.445/100/2010, Tribunalul Maramureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. h) și

art. 3 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepția a fost ridicată de Silviu Mic cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.

Prin Încheierea din 1 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 3.525/102/2010 (nr. vechi 6.710/2010), Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepția a fost ridicată de Ioan Ignat cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei Casei Județene de Pensii Mureș de recalculare a pensiei.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textele de lege criticate, care prevăd transformarea pensiilor de serviciu în pensii contributive, în înțelesul

Legii nr. 19/2000 , cu efectul reducerii cuantumului pensiei, contravin dispozițiilor art. 53 și art. 47 alin. (1) și (2) din Constituție. În acest sens, arată că simpla necesitate de reducere a cheltuielilor bugetare, generată de criza economică și de imperativul de a respecta acordul cu Fondul Monetar Internațional pentru primirea de către România a tranșelor de împrumut, nu justifică limitarea dreptului la pensie. De asemenea, consideră că Guvernul nu a evaluat și alte măsuri posibile și a alocat în mod nejustificat sume unor companii de stat, amplificând criza existentă prin măsuri economice ineficiente. Totodată, arată că dreptul la pensie este asimilat unui "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel că diminuarea cuantumului pensiei are și semnificația încălcării dreptului de proprietate. Autorii excepției susțin și faptul că textele de lege criticate sunt retroactive, deoarece afectează drepturi câștigate în temeiul legislației anterioare. În sfârșit, arată că dispozițiile

Legii nr. 119/2010

creează un paralelism legislativ în materia pensiilor de serviciu, întrucât, deși modifică regimul acestora, nu abrogă reglementările anterioare diferite.

Tribunalul Maramureș - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

Tribunalul Mureș - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, prevederile de lege criticate fiind contrare principiului constituțional al neretroactivității legii civile. Astfel, consideră că o aplicare retroactivă a legii ar înfrânge principiul securității juridice, fiind totodată o aplicare vădit eronată și arbitrară. În acest sens, arată că dispozițiile

Legii nr. 119/2010

dispun că pensiile de serviciu (drepturi născute în temeiul legislației anterioare) devin pensii de drept comun, născându-se astfel drepturi noi, dar cu același cuantum. Aceste din urmă pensii se supun recalculării. Pensiile aflate în plată nu ar putea fi recalculate retroactiv, cu consecința reducerii cuantumului acestora. În sprijinul celor arătate invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin

deciziile nr. 3/1993 , nr. 5/1993, nr. 375/2005, nr. 46/2002, nr. 466/2004, nr. 57/2006 și nr. 120/2007. În concluzie, arată că pensia de serviciu reprezintă un drept constituit încă din perioada activă a individului, supus unui statut profesional special și riguros, acestuia corespunzându-i obligația statului ca în perioada pasivă a vieții persoanei să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie generat de principiul mutualității.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 lit. h) și

art. 3 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziții potrivit cărora:

- "Art. 1: Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: [...]

h) pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi.";

- "Art. 3: (1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) În situația pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

(3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului."

Autorii excepției consideră că aceste texte de lege contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 alin. (2) teza întâi și alin. (3) referitor la dreptul de proprietate și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. De asemenea, consideră că sunt încălcate art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la limitarea folosirilor restrângerilor drepturilor, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție referitor la proprietate și art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție referitor la interzicerea generală a discriminării.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 *), nepublicată până la data pronunțării în prezenta cauză, dispozițiile

art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010

au fost declarate neconstituționale "în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi". Întrucât, însă, autorii excepției de neconstituționalitate nu au făcut parte din această categorie de personal al Curții de Conturi, Curtea urmează a analiza pe fond criticile de neconstituționalitate invocate, temeiurile de respingere ca devenită inadmisibilă a excepției prevederilor

art. 1 alin. h) din Legea nr. 119/2010 , potrivit dispozițiilor

art. 29 alin. (3) și (5) din Legea nr. 47/1992 , nefiind incidente.

-----------

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012.

Analizând textele de lege criticate, Curtea constată că acestea au mai constituit obiect al analizei de constituționalitate în raport cu aceleași dispoziții din Constituție și argumente asemănătoare celor invocate în prezenta cauză.

Astfel, răspunzând criticilor de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului de proprietate și a principiului neretroactivității legii civile, Curtea, prin

Decizia nr. 1.270 din 27 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, și

Decizia nr. 1.380 din 18 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 29 noiembrie 2011, a reținut că pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului, care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.

Totodată, Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de "bun", ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.

De asemenea, prin

Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a arătat că dispozițiile art. 53 din Constituție sunt lipsite de relevanță, "întrucât dreptul la pensie vizează pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat".

În ceea ce privește criticile referitoare la existența unei reglementări paralele în materia acordării dreptului la pensie de serviciu, Curtea, prin decizia mai sus amintită, a reținut că "legiuitorul a menținut, într-adevăr, în vigoare reglementările referitoare la stabilirea pensiei de serviciu, însă, prin art. 12 al legii criticate, a stabilit că «persoanele ale căror drepturi la pensie sunt stabilite, în condițiile legii, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege». Această reglementare are semnificația faptului că legile care stabilesc pensii speciale trebuie interpretate coroborat cu această nouă și ultimă lege. Eo ipso această situație nu produce efecte neconstituționale, întrucât actele normative în cauză cuprind și alte referiri cu privire la condițiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească persoana în cauză pentru a dobândi calitatea de pensionar potrivit statutelor speciale pe care le au; practic, condițiile de pensionare specifice pensiilor speciale rămân în vigoare, fiind mai favorabile decât cele prevăzute de

Legea nr. 19/2000 , iar noua lege reglementează numai cuantumul pensiei la care beneficiarii acesteia sunt îndrituiți."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Cât privește criticile referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor, Curtea constată că autorii excepției nu arată în ce mod textele de lege supuse controlului de constituționalitate creează discriminări. Întrucât Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în motivarea criticii de neconstituționalitate, urmează ca susținerile referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale și internaționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării să fie respinse ca fiind inadmisibile.

De asemenea, criticile referitoare la măsurile pe care statul ar fi trebuit să le adopte în sensul prevenirii și combaterii crizei economice și la modul de distribuire a banilor publici nu pot fi supuse analizei Curții Constituționale, acestea neconstituind veritabile aspecte de neconstituționalitate, ci chestiuni ce țin de politica socială și economică a statului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,*)

-----------

referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. h) și

art. 3 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Silviu Mic în Dosarul nr. 6.445/100/2010 al Tribunalului Maramureș - Secția civilă și de Ioan Ignat în Dosarul nr. 3.525/102/2010 (nr. vechi 6.710/2010) al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 mai 2012.

*) A se vedea opinia separată de la

Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.