Decizia nr. 133/2012

Anexa Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

Dosar nr. 7/2012

HOTĂRÂREA ARBITRALĂ Nr. 8

din data de 9 iulie 2012,

având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind

remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și

producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către

organismele de televiziune a fonogramelor de comerț sau a

reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie

Completul de arbitraj constituit din:

David Alice Mihaela - președinte

Tănăsescu Mihai Alexandru - arbitru

Ciuraru Remus - arbitru

Nemeș Vasile - arbitru

Știolică Florin - arbitru

Pe rol se află soluționarea cererii de arbitraj formulate de către Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), cu sediul în municipiul București, bd. Nicolae Titulescu nr. 88B, sectorul 1, reprezentată legal prin doamna Mihaela Alexandrina Scrioșteanu, la care au achiesat ulterior Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM), cu sediul în municipiul București, str. Jules Michelet nr. 15-17, et. 2, ap. 11, sectorul 1, reprezentată legal prin domnul Ștefan Gheorghiu, în calitate de director general, și Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme (ADPFR), cu sediul în municipiul București, str. Gh. Petrașcu nr. 10, bl. B7, sc. 1, ap. 39, sectorul 3, reprezentată legal de către Daniela Cristina Oprișan, în calitate de administrator general,

în contradictoriu cu Asociația Română de Comunicații Audiovizuale (ARCA), cu sediul în municipiul București, sectorul 1, str. Victor Eftimiu nr. 5-7, et. 9, ap. 58, reprezentată prin domnul George Chiriță, în calitate de director executiv, Societatea Română de Televiziune (SRTV), cu sediul în Calea Dorobanților nr. 191, sectorul 1, municipiul București, reprezentată legal prin domnul Claudiu Săftoiu, președinte - director general, Societatea Comercială PRO TV - S.A. (PROTV), cu sediul în municipiul București, sectorul 2, bd. Pache Protopopescu nr. 109, reprezentată legal prin Elena Petre, în calitate de director executiv, Societatea Comercială ANTENA TV GROUP - S.A. (Antena 1), cu sediul în municipiul București, sectorul 1, Str. Gârlei nr. 18, clădirea Grivco Business Center, reprezentată legal prin domnul Alexandrescu George Sorin, în calitate de director general, Societatea Comercială SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. (Prima TV), cu sediul în municipiul București, sectorul 2, bd. Dimitrie Pompei nr. 9-9A, reprezentată legal prin domnul Noni Mazilescu, în calitate de director.

Cererea de arbitraj formulată de către UPFR are ca temei juridic, așa cum s-a menționat în cererea de inițiere a procedurii, dispozițiile

art. 131^1 și 131^2 din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, și are ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie.

Arbitrajul s-a desfășurat la termenele din data de 14 iunie 2012 (primul termen), 25 iunie 2012, 27 iunie 2012, 2 iulie și 5 iulie 2012.

Dezbaterile au avut loc la data de 5 iulie 2012, fiind consemnate în încheierea de ședință, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Completul, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, în temeiul art. 360^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 9 iulie 2012.

Deliberările au avut loc în data de 9 iulie 2012, la sediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), cu participarea tuturor arbitrilor.

Având în vedere înscrisurile administrate, dezbaterile și concluziile părților, completul de arbitri constată:

Constituirea completului de arbitraj a fost realizată cu respectarea prevederilor

art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, părțile fiind convocate pentru tragerea la sorți în vederea desemnării arbitrilor.

Prin cererea de arbitraj întemeiată pe dispozițiile

art. 131^1 și 131^2 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, UPFR a solicitat stabilirea formei finale a Metodologiei privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie.

UPFR, CREDIDAM și ADPFR arată că la data de 3 mai 2012 a mai fost depusă o cerere de inițiere a procedurii de arbitraj, comună, care nu și-a parcurs nici până la acest moment etapele administrative și, în consecință, părțile sunt de acord cu judecarea cererilor lor în cauza prezentă.

În motivarea cererilor, UPFR, CREDIDAM și ADPFR arată că, în prezent, remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora este stabilită la valori mici, conforme cu o metodologie stabilită de mai bine de 6 ani, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 104/2005 pentru publicarea Metodologiei privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora de către organisme de radiodifuziune și de televiziune, prin gestiune colectivă obligatorie.

Mai arată UPFR că, în esență, remunerația datorată are aceeași natură juridică, indiferent de împrejurarea că radiodifuzorul este organism de radio sau televiziune, și invocă în acest sens

Decizia civilă nr. 153A din 12 mai 2011

a Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze de proprietate intelectuală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011.

Inițiatorii arbitrajului mai arată că, dacă de la data publicării metodologiei respective au trecut peste 6 ani, sunt incidente dispozițiile

art. 131^3 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Completul arbitral reține:

Cu privire la divergențele invite între părți cu ocazia definirii noțiunii de "fonogramă de comerț", completul constată că există diferențe între conținutul noțiunilor "fonograme de comerț" și "fonograme publicate în scop comercial", însă completul arbitral este învestit cu stabilirea metodologiei astfel cum a fost exprimată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 211/2011 privind constituirea Comisiei pentru negocierea Metodologiei privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie.

Sunt fonograme de comerț, în sensul

art. 123^1 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, fonogramele cuprinzând interpretări, execuții sau alte sunete ori reprezentări digitale ale acestora, a căror fixare a fost realizată, în principal, în scopul punerii acestora la dispoziția publicului prin vânzarea suporturilor pe care sunt fixate respectivele interpretări. Acest aspect este, de altfel, clarificat în

Decizia civilă nr. 153/A din 12 mai 2011 , pronunțată de către Curtea de Apel București, Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală în Dosarul nr. 10.141/2/2010.

Cu privire la punctul al 2-lea al metodologiei propuse, completul constată că nu există divergențe.

Cu privire la punctul al 3-lea al metodologiei propuse, completul constată că forma propusă de către UPFR și îmbrățișată de către CREDIDAM este întemeiată și urmează a o admite ca atare.

Cu privire la punctul al 4-lea al metodologiei propuse, completul reține susținerile SRTV ca fiind întemeiate, în sensul că, atunci când un utilizator deține mai multe posturi de televiziune, însă organizarea acestuia este unică, fără bugete de venituri și cheltuieli distincte pentru fiecare post de televiziune, atunci acest utilizator are obligația de a plăti remunerația stabilită în baza unui calcul global per fiecare utilizator, neputând evidenția o bază de calcul distinctă pentru fiecare post de televiziune deținut. Astfel, forma finală a punctului 4 va avea următorul conținut: "în situația în care un utilizator deține mai multe posturi de televiziune, acesta are obligația de a plăti remunerația stabilită în mod unic, prin cumularea veniturilor brute lunare și ponderii utilizării fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, corespunzătoare tuturor posturilor de televiziune deținute. În acest caz, utilizatorul are obligația de a evidenția baza de calcul pentru toate posturile de televiziune deținute.

În situația în care un utilizator deține mai multe posturi de televiziune gestionate distinct, în sensul că au o organizare distinctă și o evidențiere distinctă a veniturilor brute lunare, acesta este obligat să plătească remunerația stabilită pentru fiecare post de televiziune, în raport cu veniturile brute lunare și ponderea utilizării fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora corespunzătoare fiecărui post de televiziune deținut. În acest caz, utilizatorul are obligația de a evidenția baza de calcul distinct pentru fiecare post de televiziune deținut."

Cu privire la punctul al 5-lea al metodologiei propuse, completul reține că baza de calcul este constituită din totalitatea veniturilor brute lunare ale utilizatorului, mai puțin taxa pe valoare adăugată (TVA), obținute din activitatea de radiodifuzare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, veniturile din publicitate, barter, abonamente, anunțuri și informații, apeluri telefonice și SMS-uri suprataxate, sponsorizări, concursuri și jocuri radiodifuzate, închirieri de spații de emisie și alte contribuții financiare publice sau private, autorizații de recepție, venituri din radiodifuzări realizate la comandă, venituri provenite din asocieri sau alte activități corelate cu cea de radiodifuziune. Completul reține susținerile SRTV și CREDIDAM, în sensul că în baza de calcul nu sunt incluse și alocațiile bugetare, motivat de prevederile

art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, care arată care sunt veniturile asupra cărora se aplică baza de calcul, prin raportare la prevederile

art. 41 și 42 din Legea nr. 41/1994

privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care menționează expres destinațiile speciale ale alocației bugetare.

În plus, completul reține susținerile reprezentanților organismelor de gestiune colectivă care demonstrează că veniturile brute lunare ale utilizatorului includ și alte elemente legate de activitatea de radiodifuzare.

Cu privire la celelalte două alineate ale punctului al 5-lea, completul constată că nu există divergențe, motiv pentru care le reține astfel cum acestea sunt propuse de către părți: intră în baza de calcul și veniturile societăților terțe, în special ale societăților de producție de programe și servicii de programe de televiziune și de achiziție ori intermediere de spațiu de publicitate, în măsura în care aceste venituri sunt încasate pentru activitatea de radiodifuzare a utilizatorului, prin transferul veniturilor de la utilizator la respectivele societăți, contrar uzanțelor cinstite în raporturile comerciale, specifice domeniului respectiv.

În lipsa veniturilor, baza de calcul o constituie totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator pentru activitatea de radiodifuziune (cum ar fi cheltuieli de personal, cheltuieli pentru servicii prestate de terți, achiziții de orice fel etc.) în trimestrul pentru care remunerația este datorată.

Cu privire la forma de metodologie propusă la punctele 6 și 7, completul constată că nu există divergențe de opinie, drept care le menține în forma propusă.

În ceea ce privește punctul al 8-lea (teza a II-a) al metodologiei propuse, completul arbitral reține ca temeinică și legală propunerea UPFR în sensul că stabilește o penalitate de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, apreciind-o ca rezonabilă și echitabilă, cu atât mai mult cu cât o penalitate în acest cuantum este uzitată în relațiile contractuale care au drept obiect plata unor sume de bani.

Cu privire la punctul al 9-lea al metodologiei propuse, completul observă că la alin. (1) lit. a) nu există divergențe, iar cu privire la lit. b), completul stabilește ca formă a metodologiei baza de calcul al sumelor virate conform modalității prezentate la pct. 4. Completul arbitral înlătură alineatul al 3-lea al metodologiei propuse de către SRTV, cu motivarea că informațiile ce trebuie conținute în playlist nu sunt facultative. Nefurnizarea acestor informații se poate datora doar unor cauze obiective.

Menține alin. (2) al punctului 9 al formei de metodologie propusă de către UPFR, având în vedere forma finală a punctului 4 al metodologiei, astfel cum a fost redactat mai sus.

De asemenea, menține alin. (3) al punctului 9 al formei de metodologie propusă de către UPFR, față de care completul constată că nu există divergențe de opinie.

Menține punctele 10 și 11 ale formei de metodologie propusă de către UPFR, nefiind contestate ca formă și conținut.

Cu privire la punctul al 12-lea, completul arbitral reține ca formă finală propunerea SRTV, în sensul că gradul de utilizare a fonogramelor de comerț și a reproducerilor acestora de către posturile de televiziune va putea fi verificat pe baza informațiilor rezultate din raportările utilizatorilor. În situația în care apar divergențe, acestea se soluționează prin compararea informațiilor prezentate de către fiecare dintre părți, inclusiv prin verificarea înregistrărilor emisiunilor radiodifuzate. Raționamentul acestei forme este dat de faptul că la punctul al 9-lea alin. (1) lit. b) din metodologie se statutează obligativitatea utilizatorilor de a furniza în scris baza de calcul al sumelor virate, existând astfel posibilitatea ca organismele de gestiune să verifice doar veridicitatea acestora.

Punctul al 13-lea al metodologiei propuse de către UPFR este menținut în forma exprimată de aceasta, fiind în conformitate cu dispozițiile

art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

În ceea ce privește punctul al 14-lea al metodologiei propuse de către UPFR, completul arbitral reține că există identitate cu privire la formele propuse în metodologii, drept urmare completul le reține în această formă.

Compensează cheltuielile arbitrale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

Completul arbitral

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea formulată de către Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), cu sediul în municipiul București, bd. Nicolae Titulescu nr. 88B, sectorul 1, la care au achiesat ulterior Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM), cu sediul în municipiul București, str. Jules Michelet nr. 15-17, et. 2, ap. 11, sectorul 1, și Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme (ADPFR), cu sediul în municipiul București, str. Gh. Petrașcu nr. 10, bl. B7, sc. 1, ap. 39, sectorul 3, în contradictoriu cu Asociația Română de Comunicații Audiovizuale (ARCA), cu sediul în municipiul București, sectorul 1, str. Victor Eftimiu nr. 5-7, et. 9, ap. 58; Societatea Română de Televiziune (SRTV), cu sediul în Calea Dorobanților nr. 191, sectorul 1, municipiul București; S.C. PRO TV S.A. (PROTV), cu sediul în municipiul București, sectorul 2, bd. Pache Protopopescu nr. 109; S.C. ANTENA TV GROUP S.A. (Antena 1), cu sediul în municipiul București, sectorul 1, Str. Gârlei nr. 18, clădirea Grivco Business Center; S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. (Prima TV), cu sediul în municipiul București, sectorul 2, bd. Dimitrie Pompei nr. 9-9A.

Stabilește următoarea:

METODOLOGIE

privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau

executanți și producătorilor de fonograme

pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor

de comerț sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie

1. Pentru utilizarea directă sau indirectă a fonogramelor de comerț ori a reproducerilor acestora prin radiodifuzare, organismele de televiziune au obligația să plătească o remunerație unică echitabilă organismelor de gestiune colectivă ale artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme.

Sunt fonograme de comerț în sensul

art. 123^1 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, fonogramele cuprinzând interpretări, execuții sau alte sunete ori reprezentări digitale ale acestora, a căror fixare a fost realizată, în principal, cu scopul distribuirii sau comunicării acestora către public.

2. Utilizarea prin radiodifuzare de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, aduse anterior la cunoștința publică și ale căror drepturi conexe patrimoniale se află în termenele de protecție prevăzute de lege, se poate face numai în baza unei autorizații sub formă de licență neexclusivă eliberată de organismele de gestiune colectivă desemnate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) drept colector pentru artiștii interpreți sau executanți și producătorii de fonograme.

În virtutea calității de colector, organismele de gestiune ale artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme reprezintă și titularii de drepturi care nu le-au acordat mandat, prin gestiune colectivă obligatorie, conform

art. 123^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

În cazul utilizării fonogramelor în spoturi publicitare, în spoturi de promovare a unui post de televiziune, în generice de emisiuni sau în rubrici proprii ale acestora, producătorul spoturilor, respectiv realizatorul emisiunii sau al rubricii proprii are obligația de a obține acordul expres al producătorului de fonograme.

3. Organismele de televiziune, denumite utilizatori, au obligația să plătească trimestrial organismelor de gestiune colectivă desemnate de ORDA drept colectori pentru artiștii interpreți sau executanți și pentru producătorii de fonograme o remunerație reprezentând drepturile conexe patrimoniale pentru utilizarea fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, stabilită prin aplicarea unui procent corespunzător ponderii fonogramelor de comerț sau reproducerilor acestora în cadrul programelor de televiziune, conform tabelului de mai jos, la baza de calcul prevăzută la pct. 4.

Pondere fonograme în programe

2011 și următ.

Până în 10% inclusiv

1,2%

Peste 10% până la 50% inclusiv

2,4%

Peste 50%

3,4%

Ponderea utilizării fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora se determină prin raportarea duratei cumulate a fonogramelor sau a reproducerilor acestora care au fost radiodifuzate de utilizator la durata totală de emisie a postului de televiziune respectiv.

Organismele de televiziune care, potrivit specificului serviciului de programe, utilizează, direct sau indirect, într-o proporție minimă, fonogramele de comerț sau reproducerile acestora (de exemplu, servicii de programe sportive, informative etc.) vor plăti o remunerație ce reprezintă procentul de 1,2% din veniturile obținute din activitatea de radiodifuzare, încadrându-se la o pondere de fonograme de până în 10%.

4. În situația în care un utilizator deține mai multe posturi de televiziune, acesta are obligația de a plăti remunerația stabilită în mod unic, prin cumularea veniturilor brute lunare și ponderii utilizării fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, corespunzătoare tuturor posturilor de televiziune deținute. În acest caz, utilizatorul are obligația de a evidenția baza de calcul pentru toate posturile de televiziune deținute.

În situația în care un utilizator deține mai multe posturi de televiziune gestionate distinct, în sensul că au o organizare distinctă și o evidențiere distinctă a veniturilor brute lunare, acesta este obligat să plătească remunerația stabilită pentru fiecare post de televiziune, în raport cu veniturile brute lunare și ponderea utilizării fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora corespunzătoare fiecărui post de televiziune deținut. În acest caz, utilizatorul are obligația de a evidenția baza de calcul distinct pentru fiecare post de televiziune deținut.

5. Baza de calcul asupra căreia se aplică procentele prevăzute în tabel este constituită din totalitatea veniturilor brute lunare ale utilizatorului, mai puțin taxa pe valoare adăugată (TVA), obținute din activitatea de radiodifuzare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, veniturile din publicitate, barter, abonamente, anunțuri și informații, apeluri telefonice și SMS-uri suprataxate, sponsorizări, concursuri și jocuri radiodifuzate, închirieri de spații de emisie, alte contribuții financiare publice sau private, autorizații de recepție, venituri din radiodifuzări realizate la comandă, venituri provenite din asocieri sau alte activități corelate cu cea de radiodifuziune.

Intră în baza de calcul și veniturile societăților terțe, în special ale societăților de producție de programe și servicii de programe de televiziune și de achiziție ori intermediere de spațiu de publicitate, în măsura în care aceste venituri sunt încasate pentru activitatea de radiodifuzare a utilizatorului, prin transferul veniturilor de la utilizator la respectivele societăți, contrar uzanțelor cinstite în raporturile comerciale, specifice domeniului respectiv.

În lipsa veniturilor, baza de calcul o constituie totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator pentru activitatea de radiodifuziune (cum ar fi cheltuieli de personal, cheltuieli pentru servicii prestate de terți, achiziții de orice fel etc.) în trimestrul pentru care remunerația este datorată.

6. Sumele rezultate din aplicarea procentelor la baza de calcul nu pot fi mai mici decât echivalentul în lei, calculat la cursul BNR din ziua scadenței, a 500 euro/trimestru, reprezentând remunerația minimă datorată de utilizatori pentru fiecare post de televiziune local sau regional deținut, respectiv a 1.000 euro/trimestru, reprezentând remunerația minimă datorată de utilizatori pentru fiecare post de televiziune național deținut.

7. Remunerațiilor prevăzute de prezenta metodologie li se adaugă și cota de TVA.

8. Remunerația se plătește trimestrial până la data de 26 a primei luni următoare trimestrului pentru care este datorată. Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalizări de 0,1% aferente sumelor neachitate la termen, calculate pe zi de întârziere.

9. Utilizatorii au obligația să comunice organismelor de gestiune colectivă ale artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme, până la data de 25 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, un raport care va cuprinde:

a) lista completă, în format electronic (excel, tabelar), a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora radiodifuzate, conform modelului de playlist din tabelul de mai jos. Aceste liste constituie baza de repartizare a remunerațiilor încasate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor conexe prevăzute în prezenta metodologie.

*Font 8*

Nr.

crt.

Data

difu-

zării

Ora

difu-

zării

Minute

difu-

zate

Se-

cunde

difu-

zate

Titlu

piesă

Autor

muzică

Artist

Orches

tră/

Forma-

ție/

Grup

Nr.

ar-

tiști

Album

Nr.

cata-

log

Label

Pro-

ducă-

tor

Țara

Anul

înre-

gis-

tră-

rii

Tipul

înre-

gis-

tră-

rii

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

Tipul înregistrării se referă la înregistrarea originală, remixată, remasterizată etc.;

b) baza de calcul al sumelor virate conform modalității prezentate la pct. 4.

În situația prevăzută la pct. 4, utilizatorul are obligația de a raporta informațiile prevăzute la pct. 9 pentru fiecare post de televiziune deținut în vederea stabilirii remunerației corespunzătoare fiecărui post de televiziune.

Raportul va fi transmis electronic (excel, tabelar) și va fi însoțit de o adresă de înaintare purtând numele reprezentantului legal, semnătura și ștampila utilizatorului, adresa prin care va fi confirmată pe propria răspundere veridicitatea informațiilor ce sunt conținute în raport.

10. La solicitarea scrisă a organismelor de gestiune colectivă, utilizatorul are obligația de a comunică acestora copii certificate pe propria răspundere de reprezentantul legal de pe documentele cuprinzând informațiile pe baza cărora s-a determinat baza de calcul, copii certificate de pe documentele necesare pentru determinarea cuantumului remunerațiilor, precum și informațiile aferente privind fonogramele utilizate. Utilizatorul care a primit din partea organismelor de gestiune colectivă o asemenea cerere va avea un termen de maximum 10 zile pentru pregătirea și transmiterea documentației solicitate.

11. Organismele de gestiune colectivă au dreptul să ceară un audit extern pentru examinarea corectitudinii calculării remunerației de către un auditor agreat de toate părțile.

12. Gradul de utilizare a fonogramelor de comerț și a reproducerilor acestora de către posturile de televiziune va putea fi verificat pe baza informațiilor rezultate din raportările utilizatorilor. În situația în care apar divergențe, acestea se soluționează prin compararea informațiilor prezentate de fiecare dintre părți, inclusiv prin verificarea înregistrărilor emisiunilor radiodifuzate.

13. Pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de prezenta metodologie, utilizatorii datorează daune materiale cuantificate la triplul sumelor legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, în condițiile

art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

În situația în care nu pot fi determinate remunerațiile datorită refuzului din partea utilizatorului de a transmite la termen informațiile solicitate și/sau documentele financiar-contabile, în condițiile pct. 9, sumele legal datorate vor fi stabilite în raport cu situațiile financiare publicate la registrul comerțului.

14. Prezenta metodologie va putea fi modificată numai după 3 ani de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția cazului în care dispozițiile

Legii nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, avute în vedere la elaborarea prezentei metodologii, sunt modificate înainte de împlinirea acestui termen, caz în care organismul de gestiune colectivă al producătorilor de fonograme sau utilizatorul vor putea solicita inițierea unei noi proceduri de negociere.

Compensează în totalitate cheltuielile de arbitraj.

Pronunțată astăzi, 9 iulie 2012, la sediul Corpului de Arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în București.

Cu apel în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Completul de arbitri

David Alice Mihaela

Tănăsescu Mihai Alexandru

Ciuraru Remus

Nemeș Vasile

Știolică Florin

ÎNCHEIERE DE ȘEDINȚĂ

din data de 5 iulie 2012, ora 12,00

Arbitraj având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie

La întâlnirea care a avut loc la sediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) din Calea Victoriei nr. 118, sectorul 1, municipiul București, au fost prezenți următorii arbitri:

● Tănăsescu Mihai Alexandru

● Știolică Florin

● David Alice Mihaela

● Nemeș Vasile

● Ciuraru Remus

Sunt prezenți reprezentanți ai Uniunii Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), Asociației pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme (ADPFR), Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM), Societății Române de Televiziune (SRTV), conform listei de prezență anexate.

Secretariatul General al Corpului de Arbitri comunică arbitrilor și părților prezente înscrisurile depuse de UPFR la data de 3 iulie 2012, reprezentând practică europeană.

În ședință publică, reprezentantul SRTV depune înscrisuri reprezentând

Hotărârea Guvernului nr. 617/2012

privind suspendarea executării silite a creanțelor fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală față de Societatea Română de Televiziune și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2012

privind unele măsuri pentru asigurarea furnizării serviciului public de televiziune.

SRTV precizează că se află într-o situație critică de natură a pune în discuție însăși existența SRTV, cu posibilitatea de adoptare a unui alt statut ori de a fi înființată o societate mult mai mică; mai arată că au 6 luni pentru a putea achita datoriile fiscale și a reeșalona celelalte datorii, drept pentru care solicită a beneficia de o situație distinctă față de celelalte televiziuni; nu își pot asuma decât o remunerație pe care o pot achita doar pe o perioadă de 6 luni ori solicită a se adoptă soluția de la drepturile de autor din 1999, când remunerația se stabilea direct prin negociere cu organismele de gestiune colectivă.

Nemaifiind chestiuni prealabile ori excepții de invocat, Completul arbitral acordă cuvântul pe fond.

UPFR solicită admiterea propunerii de metodologie astfel cum a fost formulată. Arată că dreptul de radiodifuzare este prevăzut de

Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, indiferent dacă este al societăților de radiodifuziune ori de televiziune, de aceea a fost depusă

Decizia nr. 153A din 12 mai 2011

a Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze de proprietate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011 vizând stabilirea remunerației pe radio. Mai arată că este esențială natura gestiunii colective, invocând

art. 123^1 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, - gestiune obligatorie; precizează că SRTV este de acord cu acest tip de gestiune, în timp ce Asociația Română de Comunicații Audiovizuale (ARCA), Societatea Comercială SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. (Prima TV), Societatea Comercială PRO TV - S.A. (PROTV), Societatea Comercială ANTENA TV GROUP - S.A. (Antena 1) susțin gestiunea colectivă facultativă prevăzută la

art. 123^2 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare. Curtea de Apel definește fonogramele de comerț ca reprezentând punerea la dispoziție prin vânzare - gestiune obligatorie, iar fonogramele publicate în scop comercial - fie promovează un post de radio, fie sunt utilizate pentru publicitate ori pentru promovarea unui terț - gestiune facultativă, pentru care prevede un alt procent pe lângă cel pentru fonograme de comerț, lucru care nu se regăsește în propunerea de metodologie.

UPFR mai arată că fonogramele de librărie ale SRTV nu sunt realizate cu scopul distribuirii, prin urmare sunt de acord cu exceptarea acestora de la plata remunerațiilor aferente.

UPFR susține că noțiunea de fonogramă de comerț este utilizată pentru a evoca regimul juridic al gestiunii colective obligatorii, iar prin destinația și modul de folosire ale acestora nu pot fi gestionate individual de producători ori de artiștii interpreți și executanți, motiv pentru care a fost avută în vedere la elaborarea metodologiei ce face obiectul prezentului arbitraj gestiunea colectivă obligatorie.

În privința tarifelor, UPFR solicită a fi avută în vedere Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 104/2005 pentru publicarea Metodologiei privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora de către organisme de radiodifuziune și de televiziune, prin gestiune colectivă obligatorie convenită de părți la momentul respectiv, declarațiile utilizatorilor depuse la dosarul cauzei (opis II înscrisuri); arată că propunerea UPFR este pe 3 trepte de utilizare pe baza ponderilor de utilizare declarate de televiziuni, având în vedere specificul posturilor tv. Solicită a fi avute în vedere procentele stabilite prin

Decizia Curții de Apel București nr. 153A/2011 , publicată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011, și Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 453/2006, unde ARCA a fost de acord cu treptele de utilizare și practica europeană depusă la dosar.

UPFR mai arată că alocațiile bugetare și veniturile societăților terțe trebuie incluse în baza de calcul, solicitând a fi avute în vedere

Decizia Curții de Apel București nr. 271A din 2 noiembrie 2007 , publicată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 41/2008 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a

Deciziei civile nr. 271A din 2 noiembrie 2007

și a Încheierii privind îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul

Deciziei civile nr. 271 din 2 noiembrie 2007

ale Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 189/2010 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale din data de 12 aprilie 2010 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind remunerațiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice, menținută de Curtea de Apel București,

Decizia Curții de Apel București nr. 153A/2011 , publicată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011. Este esențial faptul că veniturile respective sunt generate și sunt susținute de activitatea de radiodifuzare, trebuind să existe o strânsă legătură între aceste venituri și activitatea de radiodifuzare.

UPFR solicită în mod imperios declararea de către utilizatori în mod distinct baza de calcul și ponderea pe fiecare post de televiziune din grupul respectiv, pentru echitate atât pentru utilizatori, cât și pentru titulari. De asemenea, solicită a fi prevăzute în forma finală a metodologiei inclusiv limitele acesteia.

În privința remunerațiilor minime, UPFR arată că acestea se regăsesc la pct. 2 alin. 3 din propunerea de metodologie, cu precizarea că au fost depuse fișele de cont. Solicită a fi stabilit un format standardizat în privința raportărilor.

UPFR mai arată că un regim juridic distinct sau o remunerație care nu a fost discutată în prealabil în negocieri poate prejudicia titularii de drepturi.

ADPFR solicită admiterea cererii pentru motivele dezvoltate pe larg în concluziile scrise depuse în ședință publică.

CREDIDAM solicită verificarea și constatarea faptului că din procesele-verbale încheiate în negocieri au rămas în divergență 6 puncte.

Cu privire la tipul gestiunii, invocă Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 211/2011 privind constituirea Comisiei pentru negocierea Metodologiei privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie care prevede gestiunea obligatorie chiar în titlu. Arată că a depus două decizii ale Curții de Apel București și una a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care explicitează de ce nu pot coexista două tipuri de fonograme gestionate în mod diferit.

Pe obligativitatea obținerii autorizației, CREDIDAM arată că solicitarea vine din partea ARCA și că este necesară.

CREDIDAM solicită stabilirea remunerației în funcție de utilizarea pe trepte. Cu privire la cuantumul solicitat pe trepte, precizează că este de analizat în raport cu practica europeană și cu toate înscrisurile depuse la dosar. Procentul este de 1% neponderat; remunerația minimă trebuie aplicată întrucât există și televiziuni care nu au venituri ori au înregistrate în contabilitate venituri foarte mici și pentru o protecție minimală a drepturilor titularilor.

Cu privire la baza de calcul, CREDIDAM arată că alocația bugetară nu trebuie inclusă în baza de calcul, cu precizarea că

Legea nr. 41/1994

privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările și completările ulterioare, are o destinație extrem de clară.

Cu privire la evidențierea bazei de calcul pentru fiecare post de televiziune în parte, CREDIDAM arată că așa este corect, cu excepția SRTV pe motivul structurării bugetului acestei societăți.

CREDIDAM mai arată că, în raport cu

art. 131^2 alin. (10) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, indiferent de hotărârea care se va pronunța în prezentul arbitraj, se aplică protocolul existent între CREDIDAM și SRTV.

Relativ la situația critică a SRTV și la eventualitatea adoptării unei poziții preferențiale pentru SRTV, CREDIDAM arată că nu poate fi infirmată existența înscrisurilor depuse în ședință de către SRTV; nu pledează pentru o poziție favorabilă SRTV, însă este posibil ca în sarcina SRTV să se stabilească niște sume pe care nu ar avea de unde să le achite.

SRTV își începe cuvântul pe fond prin a invoca faptul că unii dintre arbitri s-au mai pronunțat în cauze arbitrale similare. Acest fapt este echivalent, în opinia SRTV, cu o antepronunțare. La interpelarea completului arbitral, reprezentantul SRTV arată că înțelege să formuleze o cerere de recuzare împotriva domnului arbitru Florin Știolica. Completul arbitral pune în vedere SRTV să formuleze cererea în scris, cu indicarea temeiurilor de fapt și de drept.

Reprezentantul SRTV, domnul Laurențiu Oprea, învederează completului arbitral că a înregistrat ședința de arbitraj, afirmație pe care nu mai înțelege ulterior să o susțină.

Completul arbitral arată că nu a fost formulată nicio cerere din partea SRTV pentru înregistrarea ședinței, motiv pentru care înregistrarea nu este autorizată.

La interpelarea completului arbitral, reprezentantul SRTV arată că înregistrarea a fost efectuată numai pentru uzul propriu, pentru ca, imediat, să arate că, în fapt, nu a realizat nicio înregistrare a ședinței.

Completul arbitral acordă cuvântul SRTV pentru continuarea susținerilor pe fondul cauzei.

SRTV solicită suspendarea ședinței pentru câteva minute. Completul arbitral încuviințează cererea și dispune suspendarea ședinței pentru 5 minute.

La reluarea ședinței după suspendare SRTV își continuă susținerile pe fondul cauzei.

SRTV arată că regimul juridic distinct al SRTV există, solicitând o remunerație forfetară.

Pe fond, SRTV arată că noțiunea de fonograme de comerț există în

Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, și este supusă gestiunii colective. Este necesară o distincție între muzică și fonograme, o muzică poate fi fixată în mai multe modalități, chiar și fără fonogramă (spre exemplu: un concert neînregistrat); în practică există două tipuri de fonograme: publicate în scop comercial (care sunt supuse gestiunii colective), fonograme de librărie (care sunt folosite în producția audiovizuală și care nu fac obiectul gestiunii colective nicăieri în lume), drept pentru care dacă se dă o definiție fonogramei de comerț, deși nu există în legislație, nu poate fi acceptată prin fonograme destinate comunicării către public și cu scopul distribuirii; trebuie avută în vedere decizia Curții de Apel București și tratatele internaționale care definesc publicarea.

SRTV precizează că nu este admisibil să existe o definiție a fonogramelor la radio și o alta la televiziune.

Referitor la tarife, SRTV arată că nu au fost aduse argumente de către organismele de gestiune colectivă cu privire la creșterea tarifelor. Metodologia din 2007 a fost acceptată de părți, la acel moment era echitabil, iar în prezent acestea susțin o creștere de 10 ori mai mare fără o justificare reală; SRTV precizează că a depus un studiu complet cu privire la țări care au procente chiar de 6%, studiu din care rezultă și procentele și suma plătită, iar media practicilor europene este 0,313%; SRTV, televiziune publică, plătește în prezent, pe metodologia actuală, 0,40%, adică mai mult decât media europeană.

Tot cu privire la tarife, SRTV arată că în metodologia actuală au fost negociate cu UPFR remunerații forfetare; cu CREDIDAM suma este de 110 lei plus TVA anual, plătită în baza protocolului existent, protocol pe care nu îl pot depune întrucât este mai larg decât obiectul prezentului arbitraj, cuprinzând inclusiv domeniul audiovizual - susțineri confirmate de către CREDIDAM.

SRTV arată că în prezent este foarte dificil să facă față acestor remunerații față de acum 7 ani, situația arătând că remunerațiile ar trebui să scadă.

Mai arată SRTV că se propune de către organismele de gestiune colectivă fără temei și inechitabil remunerația pe trepte, sens în care invocă

art. 131^1 alin. (2) teza finală din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, care prevede în mod expres raportul direct proporțional dintre utilizare și remunerație. Principalul criteriu este cel al ponderii utilizării; prin urmare, remunerația procentuală nu se poate calcula decât direct proporțional, conform legii în vigoare. Conform aceluiași articol anterior precizat, remunerația se determină din venituri și doar în lipsa acestora din cheltuieli. SRTV arată că au venituri, astfel încât nu poate fi pusă în discuție problema raportării și defalcării cheltuielilor pe fiecare canal de televiziune pe care îl deține, este ilegal și imposibil de efectuat.

Cu privire la baza de calcul, SRTV invocă prevederile

Legii nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, și arată că trebuie să ne raportăm la veniturile obținute din utilizarea repertoriului/radiodifuzare, venituri care se pot demonstra contabil; nu face obiectul arbitrajului modificarea ori completarea, interpretarea în extenso a legii; prin urmare, solicită în mod expres eliminarea sintagmei deosebit de vagi "alte activități corelate".

Un alt aspect important este relativ la alocația bugetară; SRTV arată că o obține în temeiul unei legi speciale în interesul unui serviciu public care trebuie să asigure informație, educație și acces la cultură și este destinată asigurării emisiei terestre care tranzitează TVR; nu are legătură destinația alocației bugetare cu activitatea de radiodifuzare. Beneficiul TVR este minim, însă este o cheltuială pe care statul o susține.

SRTV arată că practica completelor arbitrale este excluderea alocației bugetare, cu o singură excepție în Dosarul nr. 3/2012. Curtea de Apel București statuează, pe de o parte, că alocația bugetară nu constituie venit și trebuie exclusă de la baza de calcul, iar, pe de altă parte, analiza trebuie extinsă pentru a nu determina o discriminare și o concurență între televiziuni.

Cu privire la includerea limitelor metodologiei susținute de organismele de gestiune colectivă, SRTV arată că nu este necesar, este contrar legii a fi precizat în metodologie unde nu se aplică ori ce se întâmplă în alte cazuri care nu intră în sfera metodologiei. Invocă în acest sens prevederile

art. 112^1 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Cu privire la raport, SRTV este de acord că trebuie să existe un standard al playlist-elor, însă sunt cerute niște informații imposibil de obținut (de exemplu: anul înregistrării, numărul de artiști participanți la o înregistrare). Solicită a impune obligația utilizatorilor de a fi transmise prin playliste numai anumite informații obligatorii.

Cu privire la sancțiuni, SRTV arată că se poate vorbi eventual de penalități de întârziere; sancțiunile sunt prevăzute de

Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, sens în care invocă art. 139 alin. (2).

SRTV solicită ca numai pentru situația sa specială - de instituție publică cu regim special - remunerațiile să fie determinate prin negociere directă cu organismele de gestiune colectivă; în subsidiar, solicită stabilirea unei remunerații forfetare numai pentru următoarele 6 luni, astfel: 550.000 lei plus TVA pentru artiști interpreți și 450.000 plus TVA pentru producători de fonograme, însemnând contravaloarea a 6 luni de utilizare; în subsidiar, solicită un procent ponderat determinat conform legii, egal cu procentul actual.

UPFR solicită repunerea pe rol a prezentului arbitraj față de lipsa de interes a CREDIDAM în toate susținerile cu privire la existența protocolului cu SRTV semnat, deși acesta nu fost depus la dosar.

SRTV și CREDIDAM solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.

Pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, Completul amână pronunțarea la data de 9 iulie 2012.

După încheierea dezbaterilor pe fondul cauzei și ridicarea ședinței, reprezentantul SRTV depune cerere de recuzare a domnului arbitru Florin Știolică.

Arbitri

Tănăsescu Mihai Alexandru

David Alice Mihaela

Știolică Florin

Nemeș Vasile

Ciuraru Remus

ÎNCHEIERE DIN CAMERA DE CONSILIU

din data de 20 iulie 2012

Având drept obiect soluționarea cererii privind îndreptarea unor erori materiale, de lămurire a dispozitivului

Hotărârii arbitrale nr. 8/2012

și de repunere a cauzei pe rol, formulată de către Societatea Română de Televiziune (SRTV) și înregistrată cu nr. 353 din 19 iulie 2012

La întâlnirea care a avut loc la sediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) din Calea Victoriei nr. 118, sectorul 1, municipiul București, au fost prezenți următorii arbitri:

● Tănăsescu Mihai Alexandru

● David Alice Mihaela

● Nemeș Vasile

● Ciuraru Remus

● Știolică Florin

Luând în examinare cererea formulată de către SRTV, completul arbitral constată că motivele invocate prin cererea de îndreptare privesc chestiuni ce vizează fondul cauzei și nu pot fi soluționate decât prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.

În ceea ce privește solicitarea de repunere a cauzei pe rol, față de stadiul procesual actual, în sensul că instanța arbitrală s-a pronunțat, sentința arbitrală a fost redactată și comunicată Regiei Autonome Monitorul Oficial spre publicare, completul constată că cererea este tardiv formulată.

Instanța arbitrală apreciază ca fiind întemeiată solicitarea SRTV de rectificare a încheierii de ședință din data de 5 iulie 2012, fila a 5-a, alineatul ultim, în care au fost în mod eronat consemnate susținerile SRTV cu privire la remunerația stabilită cu Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM), în sensul că aceasta este de 110.000 lei + TVA, și nu de 110 lei + TVA, așa cum greșit s-a menționat în încheiere.

Arbitri

Tănăsescu Mihai Alexandru

David Alice Mihaela

Nemeș Vasile

Ciuraru Remus

Știolică Florin

-------