Decizia nr. 423/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu excepția dispozițiilor art. 6 din lege
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu excepția dispozițiilor art. 6 din lege, excepție ridicată de Virginia Lungu în Dosarul nr. 10.343/62/2010 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.196D/2011.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 22 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 10.343/62/2010, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu excepția dispozițiilor art. 6 din lege.
Excepția a fost ridicată de Virginia Lungu cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 116/M din 27 ianuarie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 10.343/62/2010.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că textele de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât fac o diferență nejustificată între cadrele militare și celelalte categorii de persoane care au fost beneficiare ale pensiilor de serviciu până la intrarea în vigoare a
Legii nr. 119/2010 . În acest sens, arată că recalcularea pensiilor cadrelor militare se face potrivit unei proceduri diferite de cea aplicabilă celorlalte categorii de pensii la care se referă actul normativ criticat. Potrivit acestei proceduri, pensiile cadrelor militare cresc, în timp ce cuantumul celorlalte categorii de pensii scade. Totodată, autorul excepției solicită instanței de contencios constituțional luarea din nou în discuție a conformității
cu prevederile art. 44 din Constituție. Astfel, în lumina celor arătate, restrângerea exercițiului dreptului de proprietate nu mai poate fi justificată de existența unui interes general, care impune o astfel de măsură.
Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că diferența de tratament juridic criticată de autorul excepției este contrară dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul, invocând
deciziile Curții Constituționale nr. 1.237/2010
și nr. 1.359/2011, arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, cu excepția prevederilor art. 6 din lege.
Autorul excepției consideră că prevederile de lege criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 44 privind proprietatea privată.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că susținerile autorului acesteia au în vedere tratamentul diferențiat instituit între diferitele categorii de titulari ai pensiilor de serviciu sub aspectul recalculării acestor pensii.
Asupra acestui aspect Curtea Constituțională s-a pronunțat prin
Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, în care a reținut că " art. 16 alin. (1) din Constituție impune legiuitorului instituirea unui tratament juridic identic pentru situații obiectiv identice, împrejurări diferite, care plasează diferitele categorii de persoane în situații obiectiv diferite, justifică însă, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalității în drepturi.
În situația actului normativ analizat, obiectivul este acela de a transforma anumite tipuri speciale, preferențiale, de pensii, în al căror cuantum se regăsea o semnificativă componentă necontributivă, în pensii în înțelesul
Legii nr. 19/2000 , întemeiate pe principiul contributivității.
Din aceasta perspectivă,
nu face nicio deosebire între diferitele categorii de pensii supuse acestui proces, componenta necontributivă a pensiei speciale fiind deopotrivă eliminată pentru toate categoriile de pensii menționate în art. 1.
Ceea ce diferă sunt condițiile de recalculare a pensiilor în sistemul public de pensii, respectiv stagiile de cotizare în funcție de care se calculează punctajul mediu anual și cuantumul veniturilor care se iau în calcul la stabilirea pensiilor, dar care nu pot fi dovedite.
Curtea observă că în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce privește calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificația unei discriminări. În acest sens pot fi amintite persoanele care au desfășurat activitatea în condiții deosebite ori speciale de muncă și care beneficiază de vârste de pensionare și stagii de cotizare mai reduse. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferențiat îl constituie condițiile specifice în care aceste categorii socioprofesionale au desfășurat activitatea."
De asemenea, în contextul avut în vedere, Curtea a considerat ca fiind relevante cele reținute prin
Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, în care a arătat că "dispozițiile mai favorabile aplicabile cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, sub aspectul acordării dreptului la pensie, sunt justificate de «natura activității desfășurate, care creează condițiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vătămare corporală și chiar de amenințare a vieții»."
Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile
art. 44 din Constituție, Curtea constată că, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reținut că pensiile de serviciu aveau atât o componentă contributivă, cât și una necontributivă, acordarea acesteia din urmă fiind condiționată de existența resurselor financiare suficiente ale statului. Încetarea acordării părții necontributive a pensiei de serviciu nu poate fi considerată ca o expropriere, întrucât "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de «bun», ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi [...]".
Prin urmare, considerentele avute în vedere de instanța de contencios constituțional nu au fost acelea ale existenței unui interes general care justifica restrângerea exercițiului dreptului de proprietate, așa cum susține autorul excepției.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi*),
--------
referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu excepția dispozițiilor art. 6 din lege, excepție ridicată de Virginia Lungu în Dosarul nr. 10.343/62/2010 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 mai 2012.
*) A se vedea opinia separată de la
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.