HG nr. 807/2012
privind aprobarea stemelor comunelor Beba Veche, Belinț, Boldur, Curtea, Dudeștii Noi, Gavojdia, Gottlob, Livezile și Nițchidorf, județul Timiș
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al
art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992
privind stema țării și sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Se aprobă stemele comunelor Beba Veche, Belinț, Boldur, Curtea, Dudeștii Noi, Gavojdia, Gottlob, Livezile și Nițchidorf, județul Timiș, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.9.
Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.9.
Anexele nr. 1.1-1.9 și 2.1-2.9 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Ioan Rus Ministrul delegat pentru administrație, Victor Paul Dobre București, 31 iulie 2012. Nr. 807.
Anexa 1.1
Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Beba Veche, județul Timiș
Descrierea stemei
Stema comunei Beba Veche, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de o furcă lată de aur.
În partea superioară se află un cocoș de aur, în mers, înarmat și limbat.
În centrul scutului, pe furcă, se află un obelisc ridicat pe un postament cu trei trepte, de culoare roșie.
În vârful scutului, pe furcă, se află imaginea unui pod roșu, cu patru arce de boltă - mâner de paner.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Furca sugerează locul în care se întâlnesc cele trei țări - România, Serbia și Ungaria, iar cocoșul ilustrează zicala potrivit căreia cântecul cocoșului este auzit în cele trei țări.
Obeliscul "Triplex Confinium", ridicat în 4 mai 1920, în urma Tratatului de la Trianon, sugerează punctul de întâlnire al frontierelor celor trei țări.
Podul, numit "Podul Răbii" sau "Podul Grâului", a fost construit în prima jumătate a secolului al XVIII-lea și trecea peste un braț, azi secat, al râului Mureș.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.2
Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Belinț, județul Timiș
Descrierea stemei
Stema comunei Belinț, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite, scartelat de o cruce de aur.
În partea superioară, în dreapta, se află un cap de înger cu două aripi, de argint.
În partea superioară, în stânga, se află patru spice de grâu, de aur.
În vârful scutului, în dreapta, se află o harpă de aur.
În vârful scutului,în stânga, se află o carte deschisă, de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Îngerul reprezintă sigiliul vechi al localității, folosit în secolul al XVIII-lea.
Spicele simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul de spice reprezintă numărul satelor componente.
Harpa face referire la Corul din Chizătău, iar cartea face parte din viața spirituală a locuitorilor.
Cartea a făcut parte din viața spirituală a locuitorilor comunei, pe care a îmbogățit-o constant.
Crucea face aluzie la evenimentele care au influențat dezvoltarea bisericii pe teritoriul comunei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.3
Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Boldur,
județul Timiș
Descrierea stemei
Stema comunei Boldur, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite, scartelat în cruce, în contrasmalțuri.
În partea superioară, în dreapta și în stânga, se află câte o pecete paleocreștină de aur.
În vârful scutului, în câmp roșu, se află un spic de grâu de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Pecetea face referire la pristolnicul descoperit în satul Jabar, factor important în răspândirea creștinismului.
Spicul de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura.
Crucea care împarte scutul simbolizează importanța pe care biserica și credința o au în viața locuitorilor.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.4
Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Curtea,
județul Timiș
Descrierea stemei
Stema comunei Curtea, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
În partea superioară, în câmp roșu, se află un cocoș de aur flancat de două spice de grâu de aur, care se întretaie în partea inferioară.
În vârful scutului, în câmp albastru, se află o biserică văzută din față, cu turnul central cu acoperiș în două ape și doi contraforți.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Cocoșul reprezintă sigiliul localității din perioada secolelor al XVIII-lea-al XIX-lea.
Spicele de grâu fac referire la ocupația de bază a locuitorilor, agricultura.
Brâul undat simbolizează râul Bega, care traversează localitatea.
Așezământul de cult reprezintă biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva".
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.5
Anexa 2.5 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Dudeștii Noi, județul Timiș
Descrierea stemei
Stema comunei Dudeștii Noi, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie de aur.
În partea superioară se află o broască țestoasă de aur, mergând spre stânga, în câmp verde.
Fascia este încărcată cu o rindea neagră, flancată de câte o frunză de dud verde.
În partea inferioară, se află un războinic peceneg, înarmat cu sabie, arc și săgeți, totul de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Broasca țestoasă face referire la importanța terenului mlăștinos pe care se află localitatea, în perioada 1722-1742, fiind cotat la un preț bun, datorită comerțului cu broaște țestoase.
Rindeaua simbolizează una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor, prelucrarea lemnului.
Frunzele de dud fac aluzie la denumirea localității.
Războinicul peceneg amintește de vechiul nume al localității "Besenyo", localitatea fiind înființată de populația pecenegă.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.6
Anexa 2.6 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Gavojdia, județul Timiș
Descrierea stemei
Stema comunei Gavojdia, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bară de un brâu undat de argint.
În partea superioară, în câmp roșu, se află cinci spice de grâu de aur.
În partea stângă, în câmp albastru, se află silueta unei biserici de argint cu trei ferestre și o ușă, închise și cu un turn cu două ferestre, tot închise.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Spicele de grâu semnifică ocupația de bază a locuitorilor, agricultura.
Brâul undat reprezintă râul Timiș, care străbate localitatea.
Clădirea reprezintă biserica de lemn cu hramul "Înălțarea Domnului", construită în anul 1792.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.7
Anexa 2.7 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Gottlob, județul Timiș
Descrierea stemei
Stema comunei Gottlob, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie îngustă.
În partea superioară, în câmp albastru, se află un înger în picioare, cu mâinile împreunate, rugându-se, de argint.
Fascia de aur este încărcată cu trei pepeni cu două frunze, pe două vrejuri, toate verzi.
În partea inferioară, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Îngerul este preluat din sigiliile folosite pe documentele emise de primărie, în trei variante, în anii 1794, 1830 și 1836.
Pepenii cu vrejuri și mănunchiul de spice de grâu simbolizează una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.8
Anexa 2.8 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Livezile, județul Timiș
Descrierea stemei
Stema comunei Livezile, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, tăiat.
În partea superioară, în centru, se află un ostaș, îmbrăcat în armură, cu sabie și scut, de argint. El poartă cămașă cu glugă de zale și vestă țintată.
Ostașul este înconjurat de patru pomi de aur.
În partea inferioară se află un pod de aur deasupra unui brâu undat de argint, dublat.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Ostașul este preluat din vechile peceți ale satului aparținător Dolaț, de la 1817 și 1833. Ținuta evocă faptul că localitatea este atestată documentar la 1322.
Podul face parte din arealul localității, folosit ca element de apărare a localității.
Cei patru pomi fructiferi dau denumirea localității și indică numărul de etnii.
Verdele, aurul și argintul simbolizează bogăția solului și subsolului zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.9
Anexa 2.9 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Nițchidorf, județul Timiș
Descrierea stemei
Stema comunei Nițchidorf, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
Câmpul verde al scutului este despărțit de cel azur de o pajeră de argint, înclinată dextra.
Pe pajeră se află un inel înaripat roșu. Colțul de sus al pajerei este acoperit de un coif de turnir de argint.
În vârful scutului, în câmp verde, se află o inimă din care cresc trei flori; sub inima înflorită sunt încrucișate două ramuri de tuia, toate de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Culorile verde și albastru simbolizează pământul și cerul.
Ecusonul cu inel înaripat, casca și argintul sunt preluate din blazonul familiei Niczky, care dă denumirea localității.
Aurul simbolizează bunăstarea ce se dobândește prin muncă tenace.
Înclinația pajerei semnifică faptul că poziția privilegiată a familiei este anterioară datei dobândirii titlului de conte de către Niczky Kristof, care a avut loc în anul 1765.
Inima înflorită și ramurile de tuia sunt elemente preluate de pe sigiliile folosite de autoritățile locale.
Cele trei flori indică prezența unei rezervații în zonă, care protejează laleaua pestriță.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.