HG nr. 991/2012
privind aprobarea stemelor comunelor Adămuș, Băla, Deda, Grebenișu de Câmpie și Viișoara, județul Mureș
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al
art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992
privind stema țării și sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Se aprobă stemele comunelor Adămuș, Băla, Deda, Grebenișu de Câmpie și Viișoara, județul Mureș, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5.
Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.
Anexele nr. 1.1-1.5 și 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: p. Ministrul administrației și internelor, Ioan-Nicolae Căbulea, secretar de stat Ministrul delegat pentru administrație, Radu Stroe București, 10 octombrie 2012. Nr. 991.
Anexa 1.1
Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Adămuș, județul Mureș
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Adămuș se compune dintr-un scut triunghiular de azur cu marginile rotunjite.
În interiorul scutului se află două monede de argint în pal, însoțite stânga-dreapta de câte un butuc de viță-de-vie, de aur.
În vârful scutului se află un cap de căprior văzut din față.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Monedele de argint reprezintă tezaurul monetar antic descoperit la Dâmbău - Adămuș.
Butucii de viță-de-vie și căpriorul simbolizează bogăția viticolă și cinegetică a zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.2
Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Băla, județul Mureș
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Băla se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, încărcat cu o funie răsucită în bandă, de argint.
În partea dreaptă, în câmp roșu, se află 3 flori de prun, de aur.
În partea stângă, în câmp albastru, se află o prigorie de aur cu roșu.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Funia reprezintă motivul ornamental de pe ceramica dacică locală și alte produse ale culturii din zonă, precum și meșteșugul împletirii de funii.
Pasărea reprezintă patrimoniul natural al zonei, cu atracțiile agroturistice.
Florile de prun simbolizează bogăția pomicolă a zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună
Anexa 1.3
Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Deda, județul Mureș
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Deda se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.
În partea superioară se află un câmp parchetat de aur, îmbinat central în motivul bradului.
În vârful scutului, în partea dreaptă, în câmp albastru, se află o carte deschisă, de aur.
În vârful scutului, în partea stângă, în câmp roșu, se află un corn de berbec, de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Câmpul parchetat reprezintă bogăția silvică și cinegetică a zonei, parte a Rezervației Naturale "Defileul Toplița-Deda".
Cartea simbolizează personalitățile culturii care și-au legat numele de aceste meleaguri.
Cornul de berbec reprezintă tradiția oieritului, fiind în același timp un simbol al culturii locale.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.4
Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Grebenișu de Câmpie,
județul Mureș
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Grebenișu de Câmpie se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.
În dreapta, în câmp albastru, se află o crenguță cu 6 frunze verzi și 5 flori de lămâiță.
În stânga, în câmp roșu, se află o flacără de aur umbrită cu roșu și un cap de bovideu, de aur, văzut din față, ambele în pal.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Crenguța de lămâiță reprezintă arbustul Philadelphus coronarius, prezent în fiecare gospodărie a comunei.
Flacăra reprezintă zăcămintele de gaze naturale ale zonei, iar capul de bovideu simbolizează una dintre ocupațiile locuitorilor, zootehnia.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.5
Anexa 2.5 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Viișoara, județul Mureș
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Viișoara se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu un chevron micșorat și coborât, de argint.
În partea superioară se află un cap de bivol, văzut din față, iar în vârful scutului, pe o frunză de viță-de-vie, de aur, se află un vas roșu.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Capul de bivol reprezintă una dintre ocupațiile locuitorilor, zootehnia.
De asemenea, bivolul alb este o raritate specifică zonei.
Frunza de viță-de-vie dă denumirea localității, iar vasul reprezintă situl arheologic din zonă și o altă ocupație a locuitorilor, olăritul.
Chevronul de argint simbolizează forma de relief și apele zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
-------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.