Decizia nr. 115/2013
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 19/2000 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Valentin Dinu Popescu în Dosarul nr. 8.023/30/2011* al Tribunalului Timiș - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.578D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 29 noiembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 8.023/30/2011*, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Excepția a fost ridicată de Valentin Dinu Popescu cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că
este în totalitate neconstituțională, întrucât este antisocială, discriminatorie și în opoziție directă cu dispozițiile legislației europene promovate de statele Comunității Europene. Astfel, consideră că această reglementare nu răspunde necesităților persoanelor ieșite la pensie și nu asigură pensionarilor un statut demn, uman și respect față de muncă depusă. Totodată, solicită ca studiile și pregătirea intelectuală superioare să reflecte pensii apropiate de valoare în condițiile unui stagiu de cotizare asemănător ca durată. Mai susține că Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cât și Guvernul României au încălcat principiul potrivit căruia drepturile acordate printr-o lege sunt drepturi câștigate și nu pot fi înlăturate printr-o lege ulterioară, așa cum este cea criticată, care a înlăturat atributele fundamentale care guvernau acordarea pensiilor, potrivit
Legii nr. 3/1977 . În sfârșit, consideră că principiile care stau la baza sistemului de pensii reglementat de
sunt neconstituționale, permițând caselor de pensii să aibă o atitudine subiectivă, discreționară și chiar abuzivă.
Tribunalul Timiș - Secția I civilă consideră că actul normativ criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât autorul excepției nu indică dispozițiile din
pe care le critică și nici nu evidențiază elementele concrete care să stabilească o relație efectivă de contrarietate între conținutul
și prevederile constituționale invocate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000.
Autorul excepției consideră că acest act normativ contravine următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (3) referitor la statul român, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 33 privind accesul la cultură, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 47 referitor la nivelul de trai și art. 56 alin. (2) referitor la așezarea justă a sarcinilor fiscale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, anterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate,
a fost abrogată prin
art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere, însă, cele reținute prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și faptul că dispozițiile
sunt aplicabile cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, obiect al analizei de constituționalitate urmează a-l constitui actul normativ cu care Curtea a fost sesizată.
În ceea ce privește susținerile autorului excepției, Curtea reține că acestea reprezintă, mai degrabă, o critică generală a concepției legiuitorului cu privire la sistemul public de pensii. Nu sunt indicate anumite prevederi ale
și nici nu se arată în ce mod acest act normativ contravine, concret, textelor constituționale invocate. Astfel, din cele arătate de autorul excepției, reiese doar că acesta este nemulțumit de modul cum este stabilit sistemul de calcul al pensiei, de faptul că există diferențe de cuantum între pensiile persoanelor cu studii superioare, de împrejurarea că
modifică sistemul de calcul anterior al
privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, publicată în Buletinul Oficial al României, nr. 82 din 6 august 1977, dar și de faptul că autoritățile aplică prevederile actului normativ criticat într-un mod abuziv și discreționar.
În ceea ce privește critica referitoare la modul de reglementare a sistemului public de pensii și modificările aduse legislației anterioare referitoare la pensii, Curtea reține, în acord cu cele statuate prin
Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, ori prin
Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, "legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare."
În ceea ce privește existența unor diferențe între cuantumul pensiilor obținute de persoanele cu studii superioare, dar cu un stagiu de cotizare asemănător ca durată, Curtea reține că aceste diferențe sunt determinate nu atât de modul de calcul al pensiilor, ci de veniturile realizate de asigurați de-a lungul vieții profesionale și care au fost luate în calcul la stabilirea pensiei. Aceste venituri nu fac obiectul de reglementare al
Legii nr. 19/2000 , ci al unor acte normative diferite, care nu constituie obiect al excepției de neconstituționalitate în prezenta cauză, astfel că această critică nu poate fi analizată de instanța de contencios constituțional.
De asemenea, Curtea nu se pronunță nici asupra criticilor care vizează modul de aplicare a legii, acestea fiind de competența instanței de judecată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii:
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Valentin Dinu Popescu în Dosarul nr. 8.023/30/2011* al Tribunalului Timiș - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 martie 2013.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.