Proiect De Lege nr. 211/2013
privind statutul cetățenilor Republicii Moldova pe teritoriul României
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 189/1999 9 decembrie 1999 (prevederi anume) privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni
INIȚIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂȚENILOR
POTRIVIT
LEGII Nr. 189/1999
Expunere de motive privind inițiativa legislativă a
cetățenilor pentru promovarea proiectului de lege-cadru
privind statutul cetățenilor Republicii Moldova
pe teritoriul României
Aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și la Uniunea Europeană a permis îmbunătățirea condițiilor de securitate și, respectiv, de dezvoltare și integrare europeană, iar apropierea de Republica Moldova este continuarea firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române.
Proiectul de lege, dincolo de implicațiile sale politice, privește dezvoltarea comună culturală, educațională, socială și economică a cetățenilor din cele două state, precum și alte aspecte.
Republica Moldova reprezintă, sub aspectul structurii etnice, cel de-al doilea stat românesc, cu o suprafață de 33.843 de kmp și o populație de 3.938.679 de locuitori, dintre care 72,20% s-au declarat români și moldoveni, potrivit datelor recensământului din 2004. Termenul "moldoveni" prin care se mai desemnează aceștia în mod tradițional nu indică în realitate nicio conotație etnică, ci doar una regională, și este proprie tuturor locuitorilor nativi ai fostului Voievodat (Principat) al Moldovei, așadar și rezidenților din județele de est ale României.
De-a lungul timpului, teritoriul și populația Republicii Moldova au avut o evoluție convergentă cu restul spațiului etnic și cultural românesc. România și Republica Moldova sunt două state care au în comun limba, istoria și cultura; ele nu dețin o individualitate națională separată, ci constituie două fragmente ale aceleiași țări.
Până în acest moment, statul român a inclus Republica Moldova în cadrul politicilor sale privind românii din jurul granițelor. Aceste politici se adresează minorităților românești de pe teritoriul altor state și promovării drepturilor și culturii acestora între granițele statelor pe teritoriul cărora trăiesc. În Republica Moldova însă românii nu sunt o minoritate, ci baza populației, locuitorii unui al doilea stat românesc. Prin urmare, este necesar ca România să adopte măsuri specifice direcționate către cetățenii Republicii Moldova și problematica legată de aceștia, indiferent de rasă, etnie și orice alte criterii.
Punerea în aplicare a prezentului proiect de lege presupune existența și funcționarea instituțiilor având competențele și capacitatea necesare. Înființarea și continua funcționare a Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova sunt o componentă a acestui demers instituțional. Situarea acestuia în structura autorităților puterii executive, în subordinea directă a prim-ministrului României, îi creează prestigiul și pârghiile instituționale necesare îndeplinirii scopului său.
Ținând cont de prevederile
privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, am întocmit prezentul proiect de lege a cărui avizare o solicităm.
Membrii Comitetului de inițiativă:
Alexandru Cristian Surcel
George Nicolae Simion
Mircea Druc
Marius Dorin Lulea
Oriana Costandache
Iulia Rodica Modiga
Alexandru Mihail Cîrstea
Nicoleta Profir
Cristian David
Alexei Paluță
LEGE-CADRU
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ
LEGE-CADRU
privind statutul cetățenilor Republicii Moldova pe teritoriul României
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Capitolul I Principii
Articolul 1
Cetățenii Republicii Moldova
România își asumă obligația de solidaritate față de cetățenii Republicii Moldova.
România oferă un regim special cetățenilor Republicii Moldova, precum și persoanelor juridice de naționalitatea Republicii Moldova, în limitele permise de normele europene și de tratatele internaționale la care România este parte.
Articolul 2
Limite
Prin aplicarea prezentei legi nu se aduce nicio atingere independenței și suveranității Republicii Moldova.
Capitolul II Statutul cetățenilor Republicii Moldova în relația cu România
Articolul 3
Recunoașterea cetățeniei române
Procedura prevăzută de
art. 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, atunci când petenții au calitatea de cetățeni ai Republicii Moldova, va fi derulată cu asistența Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova, care va asigura consultanță gratuită și, la cerere, reprezentare în fața autorităților competente.
Autoritatea română competentă aplică aceeași procedură asistată de acordare a cetățeniei și în cazul acelor cetățeni ai Republicii Moldova care fac dovada că s-au declarat de naționalitate română în actele oficiale din Republica Moldova.
Articolul 4
Accesul cetățenilor Republicii Moldova pe piața muncii din România
România instituie pentru cetățenii Republicii Moldova un permis de muncă special, valabil numai pe teritoriul României, pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitate de reînnoire, care acordă cetățenilor Republicii Moldova același drept la muncă și aceleași drepturi conexe dreptului la muncă, precum cele acordate de legislația în vigoare cetățenilor români, pe teritoriul României.
Acest permis de muncă se eliberează și se reînnoiește de către inspectoratele teritoriale de muncă.
Permisul de muncă special se eliberează sau se reînnoiește condiționat numai de absența faptelor din cazierul judiciar.
De asemenea, permisul de muncă special va fi refuzat persoanelor care au dispus de un astfel de permis și care au încălcat limitele sale, lucrând într-o altă țară a Uniunii Europene.
Fapta descrisă în alin. (4) constituie infracțiune de încălcare a limitelor conferite de permisul de muncă special și se pedepsește cu amendă penală sau închisoare de la o lună la 6 luni.
Articolul 5
Accesul la sistemul educațional românesc
În fiecare an școlar și universitar se va aloca un număr substanțial de burse pentru elevi și studenți originari din Republica Moldova. Acest număr de burse nu poate fi mai mic decât cel prevăzut de
Hotărârea Guvernului nr. 968/2000
pentru modificarea
art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 689/1994
privind acordarea unor burse de studii, doctorat și specializare, a altor forme de sprijin pentru tineri de origine etnică română sau pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate.
Obținerea, între timp, a cetățeniei române nu conduce la pierderea calității de bursier.
Se constituie în cadrul Ministerului Educației Naționale Biroul pentru integrarea studenților și elevilor originari din Republica Moldova.
Biroul pentru integrarea studenților și elevilor originari din Republica Moldova va acorda servicii gratuite de consiliere multidisciplinară și de asistare pe lângă autoritățile școlare și universitare cetățenilor Republicii Moldova aflați la studii în România, în vederea cazării acestora în bune condiții și a integrării lor optime în comunitatea școlară sau universitară în care activează.
Biroul pentru integrarea studenților și elevilor originari din Republica Moldova va organiza examene de admitere pentru candidații la bursele oferite de statul român.
Structura și regulamentul de funcționare a Biroului pentru integrarea culturală și socială a studenților și elevilor originari din Republica Moldova se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 6
Vizitarea României
Dovada mijloacelor de întreținere necesară obținerii vizei de scurtă ședere pe teritoriul României de către cetățenii Republicii Moldova are cuantumul de 30 de euro/zi, dar nu mai puțin de 150 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
Dovada deținerii mijloacelor de întreținere se poate face și prin certificate bancare și numerar.
Articolul 7
Alte facilități
Copii, studenții de la forma de învățământ de zi până în 26 de ani, persoanele cu dizabilități și pensionarii cetățeni ai Republicii Moldova beneficiază pe căile ferate și pe celelalte mijloace de transport public din România de aceleași gratuități și reduceri de care beneficiază categoriile corespunzătoare de cetățeni ai României.
Cetățenii Republicii Moldova care dețin calitatea de veterani ai armatei române din cel de-al Doilea Război Mondial, precum și veteranii din corpul de voluntari ai Republicii Moldova din timpul conflictului de pe Nistru din 1992 au dreptul să primească din partea statului român, la cerere, o indemnizație lunară egală cu cea achitată de România către veteranii de război cetățeni români.
Cererile de la alineatul de mai sus se primesc și se soluționează în cel mult 60 de zile calendaristice de către Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova.
Costurile facilităților acordate conform alineatului precedent vor fi suportate de la bugetul de stat.
Capitolul III Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova
Articolul 8
Înființarea Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova
Se înființează Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova, organ cu personalitate juridică, ordonator de credite, funcționând în subordinea directă a prim-ministrului.
La conducerea Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova se află Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova.
Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova este supus controlului parlamentar.
Structura și regulamentul de funcționare a Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 9
Atribuțiile Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova
Pe lângă competențele care rezultă din dispozițiile de mai sus ale prezentei legi, Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova are următoarele atribuții:
a) să monitorizeze evoluțiile sociale, culturale, economice și politice din Republica Moldova și să întocmească rapoarte către Guvernul și Parlamentul României;
b) să controleze corecta aplicare a măsurilor dedicate problematicii Republicii Moldova și cetățenilor acestui stat care sunt incluse în legislația în vigoare;
c) să acorde asistență juridică gratuită cetățenilor Republicii Moldova aflați pe teritoriul României în domeniile vizate de prezenta lege;
d) să vegheze la implementarea prevederilor prezentei legi;
e) orice alte atribuții îi vor mai fi acordate prin lege sau hotărâre a Guvernului.
Articolul 10
Aspecte bugetare
Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova și Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni trebuie să primească alocații bugetare corespunzătoare necesarului îndeplinirii competențelor și obligațiilor acordate în conformitate cu prezenta lege și cu celelalte acte normative cu incidență în domeniu, alocații al căror total să fie cel puțin egal cu suma transferată de statul român minorităților naționale de pe teritoriul României.
Capitolul IV Comitetul Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova
Articolul 11
Organizare și atribuții
În cadrul Guvernului României se constituie Comitetul Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova, la nivel de secretari de stat din cadrul fiecărui minister, care vor avea ca scop formularea politicilor și propunerea de măsuri privind adâncirea colaborării dintre România și Republica Moldova.
În Comitetul Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova, în funcție de necesități, pot fi cooptați și directorii de agenții guvernamentale.
Comitetul Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova funcționează sub președinția înaltului reprezentant pentru Republica Moldova sau a prim-ministrului, în măsura participării acestuia din urmă.
Articolul 12
Funcționare
Convocarea, organizarea și secretariatul ședințelor Comitetului Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova se îndeplinesc de către Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova.
Ședințele Comitetului Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova se țin cel puțin o dată pe trimestru.
Deciziile Comitetului Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor săi și sunt obligatorii pentru toate structurile centrale și locale aflate în subordinea statului român.
În cazurile în care pentru implementarea unei decizii a Comitetului Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova este necesară emiterea unui act administrativ de către un organ din componența Executivului, termenul pentru emiterea respectivului act administrativ este de cel mult 30 de zile de la data comunicării deciziei Comitetului Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova.
Structura și procedura detaliată de funcționare a Comitetului Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Capitolul V Dispoziții finale
Articolul 13
Termene
Prezenta lege intră în vigoare într-un termen de 6 luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Normele metodologice și hotărârile Guvernului necesare implementării legii de față vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, în cel mult 3 luni de la publicarea prezentei legi.
Articolul 14
Alte prevederi
Acolo unde prezenta lege nu dispune, se aplică
privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările ulterioare.
AVIZ
referitor la inițiativa legislativă a cetățenilor intitulată
"Lege-cadru privind statutul cetățenilor
Republicii Moldova pe teritoriul României"
Analizând inițiativa legislativă a cetățenilor intitulată "Lege-cadru privind statutul cetățenilor Republicii Moldova pe teritoriul României", formulată de un comitet de inițiativă în baza prevederilor
privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, și transmisă de împuternicitul comitetului de inițiativă cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R359 din 4 martie 2013,
CONSILIUL LEGISLATIV,
în temeiul
art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 73/1993 , republicată, și al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, precum și al
art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 , republicată,
avizează negativ inițiativa legislativă, pentru următoarele considerente:
1. Inițiativa legislativă a cetățenilor are ca obiect de reglementare instituirea unei reglementări-cadru referitoare la statutul cetățenilor Republicii Moldova pe teritoriul României, prin recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi speciale referitoare la accesul pe teritoriul statului român, la accesul pe piața muncii din România, precum și la accesul la sistemul educațional românesc. Totodată, se prevede acordarea unor facilități anumitor categorii de cetățeni ai Republicii Moldova.
În plus, prin proiect se prevede înființarea a două entități publice cu atribuții în domeniul de reglementare al legii, respectiv Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova și Comitetul Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova.
Prin conținutul său normativ, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 5 alin. (1) din Constituția României, republicată, întrucât vizează aspecte referitoare la procedura acordării cetățeniei române. În aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.
2. Întrucât propunerea legislativă are implicații asupra bugetului de stat și asupra bugetelor unităților administrativ-teritoriale, este obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului, în conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (1) din Constituție.
De asemenea, ținând cont de
art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002
privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, propunerea legislativă trebuie să prevadă sursele de acoperire a majorării cheltuielilor.
Totodată, trebuie respectate prevederile
art. 7 din Legea responsabilității fiscale nr. 69/2010 , precum și prevederile
art. 33 din Legea nr. 24/2000 , republicată, care reglementează obligativitatea efectuării studiului de impact.
3. Reglementarea propusă vizează instituirea, pentru cetățenii Republicii Moldova, a unui regim juridic special, mai favorabil sub anumite aspecte în raport cu regimul general aplicabil străinilor reglementat prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Mai mult decât atât, potrivit art. 1 alin. (1) din proiect, statul român ar urma să își asume o obligație de solidaritate față de cetățenii Republicii Moldova, obligație care ar avea ca efect crearea unei legături între statul român și respectivii cetățeni. Cu privire la acest aspect, precizăm că stabilirea printr-un text de lege a acestui tip de obligație a statului român trebuie să se circumscrie cadrului stabilit de Constituție referitor la statutul cetățenilor străini. Sub acest aspect, normele relevante sunt cele statuate în cuprinsul art. 7 și 18 din Legea fundamentală. Astfel, dacă, potrivit regulii generale stabilite de art. 18 din Constituție, cetățenii străini și apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecția generală a persoanelor și averilor, garantată de Constituție și de alte legi, art. 7 instituie o reglementare specifică aplicabilă în ceea ce privește românii din străinătate care sunt cetățeni ai altor state. Astfel, cum s-a precizat în doctrină*1), fără a crea o legătură politică separată între stat și minoritatea română de peste granițe, statul român sprijină întărirea legăturilor dintre populația sa și românii de pretutindeni*2). Prin urmare, asumarea de către statul român, în mod unilateral, prin lege, a unei obligații de solidaritate față de cetățenii unui alt stat excedează cadrului constituțional.
----------
*1) Bogdan Aurescu, Romanian legislation on kin-minorities, în The protection of național minorities by their kin-state - European Commission for Democracy through Law, Council of Europe Publishing, 2002, pag. 177.
*2) Cu privire la acest aspect, este de menționat că prin Rezoluția 1335(2003) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei s-a subliniat că, potrivit Raportului Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) asupra tratamentului minorităților naționale aplicat de statele de origine, adoptat la 19-20 octombrie 2001, posibilitatea statelor de a adopta măsuri unilaterale referitoare la protecția minorităților lor trebuie să se bazeze pe respectul următoarelor principii: suveranitatea teritorială, regula pacta sunt servanda, relațiile pașnice între state și respectul drepturilor omului și al libertăților fundamentale - în special interdicția discriminării. Potrivit documentului, statele trebuie să se abțină să adopte măsuri unilaterale, care ar risca să compromită climatul de cooperare cu celelalte state.
Este adevărat că, așa cum s-a subliniat în doctrină*3), regimul juridic al străinilor este determinat, în primul rând, de competența statelor, normele elaborate și promovate în această materie la nivel internațional având un caracter complementar. Cu toate acestea, stabilirea regulilor aplicabile regimului juridic al străinilor nu poate fi disociată de obligația statelor de a respecta principiile și celelalte norme general admise ale dreptului internațional care guvernează relațiile dintre statele suverane, ca subiect de drept internațional.
----------
*3) Dumitru Mazilu, Drept internațional public, Editura Lumina Lex, București, 2001, p. 277.
În acest sens, apreciem că pentru domeniul supus reglementării prezintă interes, mutatis mutandis, cele reținute de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) în Raportul asupra tratamentului minorităților naționale aplicat de statele de origine, adoptat la 19-20 octombrie 2001. Astfel, potrivit concluziilor raportului, "măsurile unilaterale referitoare la tratamentul preferențial al minorităților nu trebuie să vizeze domenii care intră sub incidența tratatelor bilaterale, fără consimțământul exprimat fără ambiguitate, în mod expres sau implicit, de statul de rezidență".
Precizăm că, în prezent, în ceea ce privește domeniile avute în vedere de dispozițiile capitolului II din proiect, prezintă incidență acordurile încheiate la nivel de stat, guvernamental sau departamental între România și Republica Moldova, după cum urmează:
- Acordul dintre România și Republica Moldova în domeniul securității sociale, semnat la București la 27 aprilie 2010, ratificat prin
- Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind călătoriile reciproce ale cetățenilor, semnat la București la 20 octombrie 2006, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.883/2006 ;
- Protocolul de cooperare dintre Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale al României și Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei al Republicii Moldova, semnat la Iași la 3 martie 2012, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 80/2013 ;
- Acordul privind colaborarea în domeniile științei, învățământului și culturii dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 525/1992 , și protocoalele încheiate la nivel de ministere în baza acestui acord.
Acestor acorduri li se alătură instrumentele juridice adoptate la nivelul Uniunii Europene în materie de control la frontiere, drept de azil și imigrare, care au caracter obligatoriu pentru România ca stat membru al acesteia. Dintre aceste instrumente menționăm, cu titlu de exemplu:
- Directiva 2011/98/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind o procedură unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanții țărilor terțe în vederea șederii și ocupării unui loc de muncă pe teritoriul statelor membre și un set comun de drepturi pentru lucrătorii din țările terțe cu ședere legală pe teritoriul unui stat membru;
- Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen).
Având în vedere cele de mai sus, rezultă că, prin obiectul lor de reglementare, dispozițiile din capitolele I și II ale prezentului proiect vizează probleme referitoare la relațiile internaționale ale României, astfel încât intră în sfera problemelor cu caracter internațional, care, potrivit art. 74 alin. (2) din Constituție, nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor.
4. În ceea ce privește normele din cuprinsul capitolului III, referitoare la Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova, precizăm că din ansamblul reglementării propuse nu rezultă cu claritate care ar fi natura juridică a acestuia. Avem în vedere faptul că, deși potrivit art. 8 alin. (1) Oficiul funcționează "în subordinea directă a prim-ministrului" (aparținând deci sferei executive), în conformitate cu dispozițiile alin. (3) al aceluiași articol, Oficiul este supus controlului parlamentar (regim similar regimului juridic al autorităților administrative autonome).
În plus, referitor la art. 8 alin. (1), precizăm că ordonatorul de credite nu este instituția, așa cum prevede textul propus, ci persoana care conduce o anumită entitate.
Mai mult decât atât, reglementarea propusă nici nu este completă, întrucât nu precizează cine ar urma să numească înaltul reprezentant pentru Republica Moldova. În plus, atribuția Oficiului prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. a) se suprapune atribuției Ministerului Afacerilor Externe prevăzută la
art. 2 alin. (1) pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013
privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe. Totodată, atribuția prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. b), formulată în termeni generici, acordă Oficiului un drept de control al aplicării legislației, fără a preciza care anume sunt modalitățile de exercitare a acestui control.
În ceea ce privește atribuția prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. c), precizăm că, potrivit normelor de drept internațional, sprijinul cetățenilor unui stat aflați în străinătate se acordă, în primul rând, de către reprezentanța diplomatică a respectivului stat.
Referitor la art. 10, precizăm că în România nu sunt transferate alocații minorităților naționale din sumele alocate prin bugetul de stat Secretariatului General al Guvernului. Potrivit legii, acest Secretariat a repartizat unele sume Departamentului pentru relații interetnice, aflat în structura sa, cu destinații precise, care vizau programe și proiecte interetnice și de combatere a intoleranței.
Menționăm că sumele din bugetul de stat se repartizează potrivit
privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și nu așa cum se prevede în cuprinsul art. 10 din prezentul proiect.
Pentru toate aceste motive, reglementarea din cuprinsul capitolului III nu poate fi promovată în forma propusă prin proiect.
5. În ceea ce privește normele din cuprinsul capitolului IV, referitoare la constituirea Comitetului Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova, precizăm că, potrivit
art. 12 alin. (2) din Legea nr. 90/2001
privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, comitetele interministeriale se constituie de către Guvern, prin hotărâre. Mai mult decât atât, Comitetul Interministerial al Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova există deja și funcționează, potrivit pct. II din anexa nr. 2 la
Hotărârea Guvernului nr. 750/2005
privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, cu modificările și completările ulterioare, în subordinea Consiliului interministerial pentru relații externe și afaceri europene.
Din acest punct de vedere, normele propuse în capitolul IV al proiectului instituie reglementări paralele celor aflate în prezent în vigoare.
În plus, precizăm că, potrivit art. 12 alin. (6) și (7) din proiect, Comitetul Interministerial ar urma să ocupe o poziție superioară oricărei autorități administrative a statului român, chiar și Guvernului, care, potrivit art. 102 alin. (1) din Constituție, asigură, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice.
Pentru toate aceste motive, nici reglementările cuprinse în cadrul capitolului IV al proiectului nu pot fi promovate în forma propusă.
Întrucât propunerea legislativă cuprinde, pe de o parte, reglementări ce intră în sfera problemelor cu caracter internațional, probleme care, potrivit art. 74 alin. (3) din Constituție, nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor, iar, pe de altă parte, reglementări insuficiente, incorecte și necorelate cu prevederile legale în vigoare, aceasta nu poate fi promovată.
PREȘEDINTE,
dr. Dragoș Iliescu
București, 29 martie 2013.
Nr. 211.
DECLARAȚIE
Subsemnații:
1. SURCEL ALEXANDRU-CRISTIAN, domiciliat în București, Str. Apusului nr. 33, bl. D4, sc. B, et. 2, ap. 16, sectorul 6, posesor al CI seria RR nr. 555110, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 2 la data de 15.01.2009, CNP 1741202461533;
2. SIMION GEORGE-NICOLAE, domiciliat în București, str. Liviu Rebreanu nr. 7, bl. 51, sc. 2, et. 7, ap. 76, sectorul 3, posesor al CI seria RD nr. 661496, eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 3 la data de 16.09.2010, CNP 1860921394443;
3. DRUC MIRCEA, domiciliat în București, Bd. Unirii nr. 59, bl. F2, sc. 1, et. 5, ap. 17, sectorul 3, posesor al CI seria RR nr. 590634, eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 1 la data de 24.04.2009, CNP 1410725400610;
4. LULEA MARIUS DORIN, domiciliat în satul Tunari, comuna Tunari, str. I. L. Caragiale nr. 23, județul Ilfov, posesor al CI seria IF nr. 245687, eliberată de SPCLEP Otopeni la data de 12.02.2010, CNP 1801020270013;
5. COSTANDACHE ORIANA, domiciliată în satul Tunari, comuna Tunari, str. I. L. Caragiale nr. 23, județul Ilfov, posesoare a CI seria IF nr. 245688, eliberată de SPCLEP Otopeni la data de 12.02.2010, CNP 2821125080025;
6. MODIGA IULIA-RODICA, domiciliată în București, Str. Minervei nr. 4, sectorul 1, posesoare a CI seria RR nr. 657491, eliberată de SPCEP S1 biroul nr. 5 la data de 21.04.2010, CNP 2850505430016;
7. CÎRSTEA ALEXANDRU-MIHAIL, domiciliat în satul Martalogi (comuna Hârsești) nr. 242, județul Argeș, posesor al CI seria AS nr. 647162, eliberată de SPCLEP Costești la data de 13.08.2009, CNP 1910615180011;
8. PROFIR NICOLETA, domiciliată în București, str. Mehadia nr. 14, bl. 4 ICEM, sc. 1, et. 7, ap. 44, sectorul 6, posesoare a CI seria RT nr. 667625, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1 la data de 23.10.2009, CNP 2910522410077;
9. DAVID CRISTIAN, domiciliat în București, str. Carol Davila nr. 59, bl. B2, et. 1, ap. 7, sectorul 5, posesor al CI seria RT nr. 672768, eliberată de SPCEP S5 biroul nr. 1 la data de 30.10.2009, CNP 1810411450092;
10. PALUTA ALEXEI, domiciliat în București, calea Văcărești nr. 252-254, sectorul 4, posesor al CI seria RT nr. 839801, eliberată de SPCEP Sectorul 4 la data de 21.12.2012, CNP 1650329400671;
11. MARINESCU DRAGOS, domiciliat în București, Str. Toamnei nr. 114, ap. 1, sectorul 2, posesor al CI seria RR nr. 740076, eliberată de SPCEP Sectorul 2 la data de 05.04.2011, CNP 1671029463044;
12. NICOLAE MIHAI VIOREL, domiciliat în București, Bd. Unirii nr. 67, bl. G2A, sc. 2, et. 4, ap. 13, sectorul 3, posesor al CI seria RT nr. 627332, eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 1 la data de 16.01.2009, CNP 1490924400186;
13. RADU VASILE, domiciliat în București, Str. Istriei nr. 32, bl. 10B, sc. 1, et. 6, ap. 40, sectorul 3, posesor al CI seria RR nr. 951542, eliberată de SPCEP Sectorul 3 la data de 06.06.2012, CNP 1530513400332,
prin prezenta, hotărâm în baza articolului 2 din
Legea nr. 189/1999 , republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 516 din 08.06.2004, privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, constituirea Comitetului de inițiativă având ca scop stabilirea cadrului legal pentru statutul cetățenilor Republicii Moldova pe teritoriul României.
De asemenea, declarăm că nu încălcăm prevederile
art. 2 alin. 2 din Legea nr. 189/1999 .
Dăm prezenta declarație având cunoștință că răspunderea pentru conținutul declarației este cea prevăzută de lege pentru înscrisurile oficiale.
Se numește dl Surcel Alexandru-Cristian în calitate de președinte care să rezolve problemele operative și să reprezinte comitetul în raporturile sale cu autoritățile publice centrale și locale.
Redactat de parte și autentificat la Biroul Notarului Public Mircea Anișoara în 8 exemplare, din care 7 exemplare au fost înmânate părții.
Declaranți:
SURCEL ALEXANDRU-CRISTIAN
SIMION GEORGE-NICOLAE
DRUC MIRCEA
LULEA MARIUS DORIN
COSTANDACHE ORIANA
MODIGA IULIA-RODICA
CÎRSTEA ALEXANDRU-MIHAIL
PROFIR NICOLETA
DAVID CRISTIAN
RADU VASILE
PALUTA ALEXEI
MARINESCU DRAGOS
NICOLAE MIHAI VIOREL
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE
ROMÂNIA
Biroul Notarului Public Mircea Anișoara
Calea 13 Septembrie nr. 103, bl. 99, parter, sectorul 5, București
Nr. 1.543 - Registrul de Evidență a Operatorilor de Date Personale
Tel./Fax: 021/411.26.32; 021/411.78.39
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 478
Anul 2013, luna februarie, ziua 28
În fața mea, MIRCEA ANIȘOARA, notar public, s-au prezentat la sediul biroului:
SURCEL ALEXANDRU-CRISTIAN, domiciliat în București, Str. Apusului nr. 33, bl. D4, sc. B, et. 2, ap. 16, sectorul 6, identificat cu CI seria RR nr. 555110, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 2 la data de 15.01.2009, CNP 1741202461533, în nume propriu;
SIMION GEORGE-NICOLAE, domiciliat în București, str. Liviu Rebreanu nr. 7, bl. 51, sc. 2, et. 7, ap. 76, sectorul 3, identificat cu CI seria RD nr. 661496, eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 3 la data de 16.09.2010, CNP 1860921394443, în nume propriu;
DRUC MIRCEA, domiciliat în București, Bd. Unirii nr. 59, bl. F2, sc. 1, et. 5, ap. 17, sectorul 3, identificat cu CI seria RR nr. 590634, eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 1 la data de 24.04.2009, CNP 1410725400610, în nume propriu;
LULEA MARIUS DORIN, domiciliat în satul Tunari, comuna Tunari, str. I. L. Caragiale nr. 23, județul Ilfov, identificat cu CI seria IF nr. 245687, eliberată de SPCLEP Otopeni la data de 12.02.2010, CNP 1801020270013, în nume propriu;
COSTANDACHE ORIANA, domiciliată în satul Tunari, comuna Tunari, str. I. L. Caragiale nr. 23, județul Ilfov, identificată cu CI seria IF nr. 245688, eliberată de SPCLEP Otopeni la data de 12.02.2010, CNP 2821125080025, în nume propriu;
MODIGA IULIA-RODICA, domiciliată în București, Str. Minervei nr. 4, sectorul 1, identificată cu CI seria RR nr. 657491, eliberată de SPCEP S1 biroul nr. 5 la data de 21.04.2010, CNP 2850505430016, în nume propriu;
CÎRSTEA ALEXANDRU-MIHAIL, domiciliat în satul Martalogi (comuna Hârsești) nr. 242, județul Argeș, identificat cu CI seria AS nr. 647162, eliberată de SPCLEP Costești la data de 13.08.2009, CNP 1910615180011, în nume propriu;
PROFIR NICOLETA, domiciliată în București, str. Mehadia nr. 14, bl. 4 ICEM, sc. 1, et. 7, ap. 44, sectorul 6, identificată cu CI seria RT nr. 667625, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1 la data de 23.10.2009, CNP 2910522410077, în nume propriu;
DAVID CRISTIAN, domiciliat în București, str. Carol Davila nr. 59, bl. B2, et. 1, ap. 7, sectorul 5, identificat cu CI seria RT nr. 672768, eliberată de SPCEP S5 biroul nr. 1 la data de 30.10.2009, CNP 1810411450092, în nume propriu;
PALUTA ALEXEI, domiciliat în București, calea Văcărești nr. 252-254, sectorul 4, identificat cu CI seria RT nr. 839801, eliberată de SPCEP Sectorul 4 la data de 21.12.2012, CNP 1650329400671, în nume propriu;
MARINESCU DRAGOS, domiciliat în București, Str. Toamnei nr. 114, ap. 1, sectorul 2, identificat cu CI seria RR nr. 740076, eliberată de SPCEP Sectorul 2 la data de 05.04.2011, CNP 1671029463044, în nume propriu;
NICOLAE MIHAI VIOREL, domiciliat în București, Bd. Unirii nr. 67, bl. G2A, sc. 2, et. 4, ap. 13, sectorul 3, identificat cu CI seria RT nr. 627332, eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 1 la data de 16.01.2009, CNP 1490924400186, în nume propriu;
RADU VASILE, domiciliat în București, Str. Istriei nr. 32, bl. 10B, sc. 1, et. 6, ap. 40, sectorul 3, identificat cu CI seria RR nr. 951542, eliberată de SPCEP Sectorul 3 la data de 06.06.2012, CNP 1530513400332, în nume propriu,
care, după citirea actului, au consimțit la autentificarea prezentului înscris și au semnat toate exemplarele lui.
În temeiul
art. 12 lit. b din Legea nr. 36/1995 , cu modificările și completările ulterioare,
se declară autentic prezentul înscris.
Onorariul în sumă de 100 lei și T.V.A. în sumă de 24 lei, facturat cu factura nr. 651/2013 și achitat cu chitanța nr. 651/2013.
Notar public,
Mircea Anișoara
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.