Decizia nr. 298/2013
referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 59/2011 29 iunie 2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Leg…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Elena Barbu în Dosarul nr. 7.625/105/2011 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 226D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 260D/2013, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Marilena Pantilie în Dosarul nr. 7.706/105/2011 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă (complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale).
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 226D/2013 și nr. 260D/2013, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 260D/2013 la Dosarul nr. 226D/2013, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin
Decizia nr. 687/2012 , pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 6 martie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 7.625/105/2011 de Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă, și Încheierea din 2 aprilie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 7.706/105/2011 de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă (complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale), Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Elena Barbu și Marilena Pantilie în cauze având ca obiect o contestație la decizia de pensionare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
sunt neconstituționale. În acest context, susțin că prevederile de lege criticate sunt retroactive, afectând cuantumul pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , având în vedere că dreptul la pensie s-a născut sub imperiul
Legii nr. 567/2004 . De asemenea, consideră că actul normativ criticat contravine și dreptului la un proces echitabil în toate componentele sale, și anume respectarea principiului securității juridice, a egalității de arme și a executării hotărârilor judecătorești, așa cum este consacrat și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Totodată, autorii excepției susțin că actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (4) și (6), referitoare la condițiile emiterii și domeniul de reglementare al ordonanțelor de urgență. În acest context, arată că, în cazul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , nu poate fi vorba despre o situație extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată, deoarece exista deja o metodologie de recalculare a pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 , instituită prin
Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 , astfel că nu era necesară o nouă reglementare în acest sens. De asemenea, consideră că prevederile actului normativ criticat aduc atingere dreptului la pensie, drept fundamental, fiind astfel contrare și art. 115 alin. (6) din Constituție.
În fine, apreciază că Guvernul nu a motivat urgența în cuprinsul ordonanței criticate, ci a invocat, în mod neconvingător, existența unui pretins interes public în revizuirea pensiilor de serviciu.
Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă și Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă (complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale) apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă atât jurisprudența în materie a Curții Constituționale, cât și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Avocatul Poporului, în punctele de vedere transmise referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată în dosarele nr. 226D/2013 și nr. 260D/2013, consideră că prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
sunt constituționale. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin
deciziile nr. 215/2012
și
nr. 704/2012 .
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ordonanță publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.
În opinia autorilor excepției, actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, art. 47 alin. (2) potrivit căruia "cetățenii au dreptul la pensie", precum și art. 115 alin. (4) și (6) referitor la delegarea legislativă. De asemenea, apreciază că sunt încălcate și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu aceleași norme din Constituție și din perspectiva unor critici similare celor invocate în prezenta cauză.
În acest sens, sunt, de exemplu,
Decizia nr. 486 din 10 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2012,
Decizia nr. 687 din 28 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 13 august 2012,
Decizia nr. 5 din 17 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 25 februarie 2013, sau
Decizia nr. 26 din 24 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 7 martie 2013.
Cu acele prilejuri, analizând motivele de neconstituționalitate extrinsecă invocate, Curtea a constatat că actul normativ criticat nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (4) și (6), întrucât, avându-se în vedere "iminența încălcării dreptului la pensie în lipsa unor măsuri adecvate, adoptarea măsurilor în cauză printro ordonanță de urgență a fost modalitatea cea mai rapidă și eficientă pentru a pune la adăpost drepturile constituționale ocrotite prin art. 47 din Constituție și pentru a evita încălcarea lor."
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate de autorii excepției, prin deciziile citate, Curtea a constatat că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
cuprinde dispoziții de natură procedurală prin care statul reglementează procedura recalculării pensiilor și modul de calcul al drepturilor de pensie, ținând cont de specificul situațiilor categoriilor socioprofesionale în cauză.
Referitor la pretinsa încălcare a principiului neretroactivității legii civile, Curtea a reținut că "dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție". Conformându-se acestor dispoziții constituționale, prevederile de lege criticate "afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări".
Cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin deciziile mai sus menționate, Curtea a constatat că actul normativ criticat instituie o nouă procedură administrativă de calcul al pensiei, ce trebuie văzută ca o etapă distinctă, ulterioară recalculării. Deși au vizat, în esență, același obiectiv, respectiv recalcularea pensiilor de serviciu, conform principiului contributivității,
Hotărârea Guvernului nr. 737/2010
și
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011
sunt acte normative distincte, procedurile instituite fiind, de asemenea, separate și succesive. Prin urmare, Guvernul nu a intervenit pe cale legislativă pentru lipsirea de efect a unor hotărâri judecătorești, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă și justă a pensiilor persoanelor menționate în dispozițiile
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 .
Totodată, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești în pensii contributive, în temeiul
Legii nr. 119/2010 , este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeași Convenție, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi*),
____________
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la
art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Elena Barbu în Dosarul nr. 7.625/105/2011 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și de către Marilena Pantilie în Dosarul nr. 7.706/105/2011 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă (complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale).
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și Curții de Apel Constanța - Secția I civilă (complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale), și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2013.
*) A se vedea opinia separată formulată la
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.